Scînteia, februarie 1971 (Anul 40, nr. 8684-8711)

1971-02-26 / nr. 8709

In prezenţa tovarăşului NICOLAI CEAUŞESCU a avut loc Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat Joi, în sala Palatului Republicii, s-au desfăşurat în continuare lu­crările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din ini­ţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările şedinţei plenare au a­­vut loc în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Emil Boitnaraş, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile a­­gricole de stat au dezbătut pro­bleme majore privind tehnologiile şi formele cele mai moderne de organizare a producţiei şi a mun­cii, care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportu­lui întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii na­ţionale. In prima zi de lucru, consfătui­rea s-a ţinut pe secţii de speciali­tate — culturi de cîmp ; legume şi cartofi; pomicultură ; viticultură ; taurine pentru lapte ; taurine pen­tru carne, ovine; porcine ; pă­sări şi animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecţionare continuă a activităţii în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor a­­doptate de partid în vederea ridi­cării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniţi în plen, participanţii la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer so­luţionate în acest sector al econo­miei naţionale. Luînd cuvîntul în deschiderea şedinţei plenare, tovarăşul Iosif Banc, ministrul agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii şi apelor, a subliniat că această re­uniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului şi statului nostru de consultare largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale în scopul analizării te­meinice a activităţii desfăşurate in diferite compartimente ale econo­miei şi vieţii sociale, găsirii căilor şi mijloacelor de valorificare a re­zervelor de creştere continuă a efi­cienţei muncii. Vorbitorul a exprimat convinge­rea că dezbaterile consfătuirii, des­făşurate în lumina preţioaselor in­dicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea făcută la şedinţa de lucru de la Comitetul Central al partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la con­sfătuirea cu cadrele din agricul­tura judeţului Ialomiţa şi în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al partidului, se vor solda cu concluzii şi hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor re­zervelor interne, dezvoltarea coo­perării între întreprinderile agri­cole de stat, cooperativele agricole de producţie şi întreprinderile de industrie alimentară, astfel încît fermele şi întreprinderile agricole de stat să-şi îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspun­dere trasate de partid. Tot în şedinţa plenară de joi, to­varăşul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a prezentat rapor­tul conducerii Ministerului Agri­culturii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii şi Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat şi măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată au fost prezentate con­cluziile dezbaterilor şi propunerile din secţiile de specialitate, în şedinţele pe secţii şi în ple­nara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegaţi şi invitaţi care, pe fundalul realizărilor obţinute în unităţile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic şi autocritic a defi­cienţelor care mai există pe linie tehnică, economică şi organizato­rică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplini­rea şi depăşirea prevederilor pla­nului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activităţi pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii şi nivelul ridi­cat al discuţiilor, valoarea propu­nerilor făcute de majoritatea par­ticipanţilor sunt mărturii grăitoare ale competenţei profesionale şi ex­(Continuare în pag. a IV-a) In paginile ii - iii - IV DIN CUVÍNTUL PARTICIPANȚILOR LA DEZBATERI Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele poporului neo-zeelandez, vă mulţumesc pentru mesajul transmis din partea Consiliului de Stat şi a poporului român cu prilejul zilei naţionale a Noii Zeelande şi la rîndul meu vă adresez cu căldură aceleaşi bune urări. SIR ARTHUR ESPIE PORRITT Guvernator general Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Vă mulţumesc cordial pentru urările Dumneavoastră amabile trans­mise cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei mele de naştere. Atenţia Dumneavoastră mi-a prilejuit o bucurie sinceră. Cu expresia deosebitei mele consideraţiuni, BRUNO KREISKY Cancelar Federal al Republicii Austria PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8709 Vineri 26 februarie 1971 8 PAGINI - 40 BANI înalte distincţii acordate unor lucrători din agricultura de stat în cadrul lucrărilor Consfătuirii pe ţară a lucrătorilor din întreprin­derile agricole de stat, a avut loc solemnitatea inmînării unor înalte distincţii ale Republicii Socialiste România. Pentru merita deosebite In În­treaga activitate desfăşurată în anii construcţiei socialiste, pentru con­tribuţia personală adusă la dezvol­tarea unităţilor agricole în care lu­crează, precum şi pentru obţinerea an de an a unor producţii sporite, ridicarea continuă a productivităţii muncii şi a rentabilităţii unităţilor, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste" şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul“ tovarăşilor : Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, judeţul Ialomiţa, Ma­rin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hîrşova, judeţul Constanţa, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iaşi, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, judeţul Timiş, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, judeţul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, Ioan I. Vlad — inginer agro­nom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite in muncă şi contribuţia adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I tovarăşilor : Iosif Banc — vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri şi ministru al agri­culturii, industriei alimentare, sil­viculturii şi apelor, Angelo D. Micu­lescu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Nicolae Giosafi — preşedintele A­­cademiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Pentru merite deosebite în activi­tatea de producţie şi economico-finan­­ciară a întreprinderilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I tovarăşilor : Ion P. Bora — inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, judeţul Dolj, Gheorghe St. Costache — maistru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, judeţul Prahova, Ia­­cob D. Deneş — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, judeţul Braşov, Vasi­­lica Diaconu — inginer agronom, şef de fermă la I.A.S. Popeşti-Sere, mu­nicipiul Bucureşti, Ana C. Fîşcu — mulgătoare la I.A.S. Variaş, judeţul Timiş, Adolf Mihai Kristoff — maistru viticol, şef de fermă la I.A.S. Mediaş, judeţul Sibiu, Valerian Negoiţă — inginer agronom, director la I.A.S. Bacău, Marin Gh. Tudoran — ingi­ner horticultor, director la I.A.S. Medgidia, judeţul Constanţa, Stan M. Ţîrlea — inginer zootehnist, director general la Trustul pentru producţia avicolă, Constantin Zgîrvaci — trac­torist la I.A.S. Însurăţei, judeţul Brăila, „Ordinul Muncii" clasa­­a H-a to­varăşilor : Urania Stela Alexandres­­cu — medic veterinar, şef de fermă la I.A.S. Buzău, judeţul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zootehnist la I.A.S. Mihăileşti, judeţul Ilfov, Ana T. Brătianu — îngrijitoare de păsări la I.A.S. Avicola Craiova, judeţul Dolj, Ion V. Breban — tractorist la I.A.S. Deta, judeţul Timiş, Dumitru I. Călin — mulgător la I.A.S. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, Alexan­dru M. Cocoşilă — inginer agronom, director general la I.A.S. Urziceni, ju­deţul Ilfov, Vasile Cosmuţa — ingi­ner zootehnist, director general al Trustului pentru îngroşarea porcilor, Ştefan Demeny — inginer zootehnist, director la I.A.S. Avicola Mureş, ju­deţul Mureş, Constantin I. G.­ — in­giner agronom, director la I.A.S. Ograda, judeţul Ialomiţa, Gheorghe N. Heluţa — mulgător la I.A.S. Bîr­­lad, judeţul Vaslui, Mihail T. Kantz — mecanizator la I.A.S. Sibiu, judeţul Sibiu, Octavian N. Lambru — inginer agronom, director la I.A.S. Murfatlar, judeţul Constanţa, Gheor­ghe Manu — inginer agronom, di­rec­tor general al Direcţiei agricole, judeţul Vaslui Ion Moldovan — şe­ful Departamentului Industriei Ali­mentare din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Augustin I. Nemeş — îngri­jitor porcine la Complexul Gorneşti, judeţul Mureş, Marin I. Otu — mul­gător la I.A.S. Robăneşti, judeţul Dolj, Dumitru D. Pestanţia — ingi­ner zootehnist, director la I.A.S. Oradea, judeţul Bihor, Ion M. Spi­­neanu — muncitor viticultor la I.A.S. Odobeşti, judeţul Vrancea, Dumitru Gh. Ştirbu — tehnician agricol, şef de fermă la I.A.S. Studina, judeţul Olt, Ion Teşu — şeful Departamen­tului Agriculturii de Stat, din Mi­nisterul Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Apelor, Ion N. Tom­a — inginer agronom, direc­tor la I.A.S. Prejmer, judeţul Bra­şov, Francisc F. Vintze — mecanic agricol la I.A.S. Udvinis, judeţul Arad, Ordinul „Steaua Republicii Socia­liste România“, clasa a IlI-a, tova­răşilor : Ion S. Burcea — inginer a­­gronom, director general în Ministe­rul Agriculturii, Industriei Alimenta­re, Silviculturii şi Apelor, Florin Chi­­ţu — adjunct al ministrului agricultu­rii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Nicodim N. Dăian — eco­nomist, consilier la Ministerul Agri­culturii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii şi Apelor, Ecaterina Dră­­ghici — inginer agronom, şef de fer­mă la I.A.S. Giubega, judeţul Dolj, Alexandru Ienciu — tehnician agro­nom, director la I.A.S. „30 Decem­brie“, municipiul Bucureşti, Emil N. Ionescu — inginer agronom, direc­tor la I.A.S. Valea Călugărească, ju­deţul Prahova, Ferdinand G. Kopacz — inginer, şef de fermă la I.A.S. Miercurea Ciuc, judeţul Harghita, loan P. Nedelcu — mecanic agricol la I.A.S. Hîrşova, judeţul Constanţa, Ion D. Nicolae — mecanic agricol la I.A.S. Pietroiu, judeţul Ialomiţa, Si­­mion S. Paraschiv — inginer agro­nom, director la I.A.S. Buciumeni, ju­deţul Ilfov, loan Al. Popovici — me­canic agricol la I.A.S. Bistriţa, ju­deţul Bistriţa-Năsăud. Ion Gh. Stin­gă — tehnician horticol, şef de fer­mă la I.A.S. Rîmnicu-Vîlcea, jude­ţul Vîlcea. Prin acelaşi decret au mai fost decoraţi un număr de 313 tovarăşi cu „Ordinul Muncii" clasa a III-a, 70 de tovarăşi cu Ordinul „Steaua Re­publicii Socialiste România" clasele a IV-a şi a V-a, precum şi 408 tova­răşi cu „Medalia Muncii". Exprimînd calde mulţumiri şi a­­dîncă recunoştinţă conducerii de partid şi de stat, în numele celor distinşi cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste, a luat cuvîntul to­varăşul Ioan Vlad. Noi vedem în a­­ceasta preţuirea, cinstirea pe care partidul şi guvernul, personal tova­răşul Nicolae Ceauşescu, o acordă permanent cadrelor din economia patriei, care dovedesc în activitatea lor dăruire, hărnicie, iniţiativă şi en­tuziasm creator. Acestea sunt astăzi în general atributele omului nou, o­­mul crescut şi educat de partid in spiritul progresului şi al dragostei de patrie. In acelaşi timp considerăm distincţiile acordate un simbol al a­­precierii cu care conducătorii noştri înconjoară întreaga masă de lucră­tori din întreprinderile agricole de stat. Trăim cu profunde emoţii acest moment. El rămîne întipărit de-a lungul întregii vieţi, chezăşuind în­demnuri nobile pentru noi eforturi creatoare. întorcîndu-ne la locurile noastre de muncă, ne vom strădui să transmitem tuturor celorlalţi lucră­tori, tehnicieni şi specialişti flacăra dorinţelor de realizări superioare, tendinţa nestăvilită de progres, am­biţia de a fi purtătorii stindardului producţiilor bogate. Indicaţiile consfătuirii ne vor ajuta în fiecare clipă să rezolvăm mai o­­perativ şi eficient problemele ce ne vor sta în faţă, în mijlocul colecti­vului nostru de muncă, vom căuta să ne situăm la înălţimea distincţiilor primite, să fim bravi ostaşi în pri­mele rînduri ale bătăliilor pentru pîinea ţării. In cuvîntul său, tovarăşul Angelo Miculescu a spus : Distincţiile acor­date nouă astăzi, în acest moment important de analiză a rezultatelor activităţii noastre în plenul consfă­tuirii cadrelor de conducere din a­­gricultura de stat, prima de acest fel după o perioadă lungă de activi­tate, reprezintă pentru noi un semn de înaltă preţuire a activităţii depu­se, un imbold şi mai mare pentru a mobiliza participarea şi capacitatea de muncă, spre a îndeplini şi de­păşi sarcinile de mare răspundere ca­re revin in activitatea viitoare în agricultură. Asigurăm conducerea de partid şi de stat, pe dumneavoastră, tovarăşe secretar general, că ne vom face o preocupare de prim ordin din îm­bunătăţirea activităţii sectorului agri­col de stat, a întregii agriculturi, a rezultatelor­­de producţie şi econo­mice, spre a traduce in viaţă sar­cinile stabilite de conducerea de partid şi de stat, a aplica cu succes deplin îndrumările date pentru ri­dicarea agriculturii ţării noastre la nivelul posibilităţilor reale pe care le are. Adresînd calde felicitări tuturor celor distinşi cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, cu ordine şi me­dalii ale Republicii Socialiste Româ­nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că acordarea acestor deco­raţii reprezintă o înaltă apreciere a conducerii de partid şi de stat atît a activităţii celor distinşi, cît şi a activităţii întreprinderilor agricole de stat, a contribuţiei aduse de ele la dezvoltarea agriculturii, la asigurarea de produse agroalimentare a pa­triei. (Agerpres) PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, L-A PRIMIT PE SECRETARUL DE SEAT IA M.A.E. AL R. F. A GERMANIEI Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, a primit, joi la amiază, pe Paul Frank, secretar de stat la Mi­nisterul Afacerilor Externe al Re­publicii Federale a Germaniei. La convorbire, desfășurată în­­tr-o atmosferă cordială, a partici­pat Vasile Gliga, adjunct al minis­trului afacerilor externe. A fost prezent Erich Stradling, ambasadorul R. F. a Germaniei la București. Cu acest prilej au fost discuta­te aspecte ale evoluţiei relaţiilor dintre cele două ţări, precum şi probleme internaţionale de inte­res comun. (Agerpres) fir ! Suntem­ îndreptăţiţi să credem că acel test pe care omul l-a repe­tat de mii de ori, pină ce s-a ajuns să-i cores­pundă un rudiment de judecată, a fost efec­tuat cu miinile. Inteli­genţa işi are originea in miini ; ele sunt sim­bolul cel mai bun pen­tru acţiune. Cind spu­nem miini, spunem lucruri palpabile, fini­te, realizate. Prin fapte, miinile acreditează me­ritele minţii, care alt­minteri ar rămine ste­rilă. Jonathan Swift spunea că „cel ce face să crească două fire din iarbă, acolo unde creşte numai unul, a­­duce un serviciu mai mare gemului uman de­cit nu ştiu care filozof speculativ­­sau con­structor de sisteme metafizice“. Marii portretişti au simţit semnificaţia mnii­­­ii pentru gindirea u­­mană şi deducem mai multe caractere din degetele lungi şi ner­voase ale personajelor decit din cutele frunţii lor. Intr-un muzeu din Ţările de Jos am intir­­ziat în faţa miinilor lui Erasmus şi am ajuns la concluzia că sint mai elocvente pentru stilul şi tumultuoasa lui via­ţă intelectuală decit faţa ascuţită şi rece. Este evident că oa­menii, urcind­­ treptele evoluţiei, ridieîndu-se la îndeletniciri din ce in ce mai subtile, adi­că la prelucrări tot mai complicate ale materiei brute, şi-au dezvoltat intr-un impresionant paralelism inteligenţa şi miinile. Corelaţia mi se pare atit de puter­nică incit cutia crania­nă poate fi considerată numai ca unul din de­pozitarii gindirii ce se naşte sub imperiul ne­voii de a acţiona, se perfecţionează in ac­ţiune şi funcţionează numai cu acest obiec­tiv precis. Miinile poporului nostru ţint miini dem­ne de omagiu. Faptul că putem stabili exis­tenţa unei spiritualităţi nobile, a unui simţ es­tetic ce iese din comun, se datoreşte în bună parte muncii miinilor ce-au înflorat ii, fete şi ştergare. Neputind dura monumente in materiale trainice, din cauza vicisitudinilor is­torice, miinile români­lor au produs multă artă miniaturală cu subţirime de filigran. Se pregăteşte acum un album al artei noastre folclorice , nu a celei alterate in bazare şi tirguri, ci a celei au­tentice, in care se dis­tinge■ o inegalată ele­ganţă, un echilibru si o armonie rar inlim­ite, un simţ desăvirşit al formei geometrice ab­stracte. Vederea plan­şelor m-a făcut să re­gret că mi s-a intim­­plat să utilizez uneori folclorul in conotaţie peiorativă. In marea culegere a lui Zâne sunt tot atâ­tea zicale româneşti pentru mină ca şi pen­tru cap. O educaţie care să se adreseze capului, dar să lase miinile bicisnice, este un nonsens. Un cap care nu lucrează pen­tru priceperea miinilor este un lucru absolut ridicol şi neterminat. Cum toate lucrurile mici şi simple pot fi ignorate de marile aşe­zăminte ale omenirii, şcoala s-a putut şi ea înscrie în fals, nu o dată, in acest subiect. Un sistem educativ prost conceput poate să ţină un tinăr timp de 17 ani pe băncile sale şi să-l elibereze cu un cap bine dezvoltat, in cutele căruia s-a în­scris pină la saturaţie informaţie utilă sau gratuită, dar să-i lase miinile in stare de subdezvoltare. Un ase­menea om se încurcă in propriul său pro­gram, neputind pune lucrurile la locul lor, răsturnînd, spărgind, alterind. Prostia mii­nilor e mai gravă decit prostia capului. Ea dă naştere acelui personaj împleticit, a cărui cea mai fericită performan­ţă este să nu se încurce decit pe sine. Suntem­ intr-o eră nouă, s-ar putea obiec­ta , aceea a automati­zării, a maşinilor evo­luate. Sclavi moderni ai omului, maşinile perfecţionate ii scutesc de efortul penibil, căruia i-a plătit un multimilenar tribut. El stă la pupitrul de co­mandă şi dă dispoziţii ca un adevărat stăpin. Ce ne mai trebuie cultivarea unor de­prinderi din categoria mai puţin nobilă a efortului fizic ? De ce să nu ne concentrăm mai mult a­supra virtu­ţilor intelectuale pure, care sunt din ce in ce mai pretenţioase ? Obiecţia, insă, e fal­să. Mecanizarea l-a scu­tit desigur, pe om, de un consum de energie pe care a economisit-o pentru lucruri mai pre­ţioase. Tot aşa, auto­matizarea l-a scutit de o prezenţă, de un con­trol dificil şi împletit cu gesturile maşinii; el îşi lasă un delegat acolo Dar aceasta nu-l scuteşte de nevoia de-a deschide şi închide ma­şina, de-a comunica cu ea prin clape, bu­toane, comutatoare. In era maşinilor de cal­cul, oamenii sunt a­­proape toţi pianişti. Ei trebuie să ştie şi lu- i creze la o maşină cu­­ mai multe semne de- l cu­ cea obişnuită şi să lucreze repede pentru­­ că secundele consumate­­ din programul maşinii I costă enorm. Trebuie­­ să aibă reflexe rapide,­­ căci rapide sunt şi inte-­­ rogările pe care li le­­ face calculatorul. In­­ universul său nou, o­­t­mul este înconjurat de­­ maşini care necesită o­­ manevrare complicată,­­ faţă de care muncile­­ curat manuale de altă­­­dată erau simple jocuri­­ de copil.­­ Crede, poate, cineva,­­ că pentru repararea a­­­­paratelor de radio, a­­ magnetofoanelor, a te­­l­­evizoarelor, a tuturor­­ instalaţiilor electrice, ţ omenirea va putea in- i treţine o armată uria- I să de depanatori şi re- i părători . Aparatele din­­ zona de uz cotidian sint­­ astăzi prevăzute cu i foarte multe instruc- J ţiuni clare, adresin- \ du-se unui om cu o I cultură tehnică elemen- * tară, simplă, dar care­­ este totuşi presupusă. f Se mai presupune, de­­ asemenea, că acest om­­ poate scoate din buzu-­­ nărui său o şurubelniţă­­ cu facilitatea cu care­­ scoate un creion de­­ scris şi, aşa cum des-­­ chide un carnet pentru a-şi nota ceva, poate­­ deschide şi maşina pen-­­ tru a-i aduce modifi-­­ cările necesare. Este d intr-adevăr de presupus­­ că oamenii vor purta­­ în vesta lor, alături de­­ stilou, o şurubelniţă cu ( (Continuare în pag. a V-a) INVATAMINTUL ŞI PRACTICA DISCURS DESPRE INTELIGENTA MIINILOR Mircea MALIŢA

Next