Scînteia, februarie 1971 (Anul 40, nr. 8684-8711)
1971-02-26 / nr. 8709
In prezenţa tovarăşului NICOLAI CEAUŞESCU a avut loc Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat Joi, în sala Palatului Republicii, s-au desfăşurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din iniţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările şedinţei plenare au avut loc în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Emil Boitnaraş, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile şi formele cele mai moderne de organizare a producţiei şi a muncii, care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naţionale. In prima zi de lucru, consfătuirea s-a ţinut pe secţii de specialitate — culturi de cîmp ; legume şi cartofi; pomicultură ; viticultură ; taurine pentru lapte ; taurine pentru carne, ovine; porcine ; păsări şi animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecţionare continuă a activităţii în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniţi în plen, participanţii la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluţionate în acest sector al economiei naţionale. Luînd cuvîntul în deschiderea şedinţei plenare, tovarăşul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului şi statului nostru de consultare largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale în scopul analizării temeinice a activităţii desfăşurate in diferite compartimente ale economiei şi vieţii sociale, găsirii căilor şi mijloacelor de valorificare a rezervelor de creştere continuă a eficienţei muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfăşurate în lumina preţioaselor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea făcută la şedinţa de lucru de la Comitetul Central al partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura judeţului Ialomiţa şi în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al partidului, se vor solda cu concluzii şi hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie şi întreprinderile de industrie alimentară, astfel încît fermele şi întreprinderile agricole de stat să-şi îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot în şedinţa plenară de joi, tovarăşul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat şi măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată au fost prezentate concluziile dezbaterilor şi propunerile din secţiile de specialitate, în şedinţele pe secţii şi în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegaţi şi invitaţi care, pe fundalul realizărilor obţinute în unităţile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic şi autocritic a deficienţelor care mai există pe linie tehnică, economică şi organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activităţi pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii şi nivelul ridicat al discuţiilor, valoarea propunerilor făcute de majoritatea participanţilor sunt mărturii grăitoare ale competenţei profesionale şi ex(Continuare în pag. a IV-a) In paginile ii - iii - IV DIN CUVÍNTUL PARTICIPANȚILOR LA DEZBATERI Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele poporului neo-zeelandez, vă mulţumesc pentru mesajul transmis din partea Consiliului de Stat şi a poporului român cu prilejul zilei naţionale a Noii Zeelande şi la rîndul meu vă adresez cu căldură aceleaşi bune urări. SIR ARTHUR ESPIE PORRITT Guvernator general Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Vă mulţumesc cordial pentru urările Dumneavoastră amabile transmise cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei mele de naştere. Atenţia Dumneavoastră mi-a prilejuit o bucurie sinceră. Cu expresia deosebitei mele consideraţiuni, BRUNO KREISKY Cancelar Federal al Republicii Austria PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8709 Vineri 26 februarie 1971 8 PAGINI - 40 BANI înalte distincţii acordate unor lucrători din agricultura de stat în cadrul lucrărilor Consfătuirii pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, a avut loc solemnitatea inmînării unor înalte distincţii ale Republicii Socialiste România. Pentru merita deosebite In Întreaga activitate desfăşurată în anii construcţiei socialiste, pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea unităţilor agricole în care lucrează, precum şi pentru obţinerea an de an a unor producţii sporite, ridicarea continuă a productivităţii muncii şi a rentabilităţii unităţilor, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste" şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul“ tovarăşilor : Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, judeţul Ialomiţa, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hîrşova, judeţul Constanţa, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iaşi, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, judeţul Timiş, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, judeţul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, Ioan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite in muncă şi contribuţia adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I tovarăşilor : Iosif Banc — vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Nicolae Giosafi — preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producţie şi economico-financiară a întreprinderilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I tovarăşilor : Ion P. Bora — inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, judeţul Dolj, Gheorghe St. Costache — maistru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, judeţul Prahova, Iacob D. Deneş — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, judeţul Braşov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, şef de fermă la I.A.S. Popeşti-Sere, municipiul Bucureşti, Ana C. Fîşcu — mulgătoare la I.A.S. Variaş, judeţul Timiş, Adolf Mihai Kristoff — maistru viticol, şef de fermă la I.A.S. Mediaş, judeţul Sibiu, Valerian Negoiţă — inginer agronom, director la I.A.S. Bacău, Marin Gh. Tudoran — inginer horticultor, director la I.A.S. Medgidia, judeţul Constanţa, Stan M. Ţîrlea — inginer zootehnist, director general la Trustul pentru producţia avicolă, Constantin Zgîrvaci — tractorist la I.A.S. Însurăţei, judeţul Brăila, „Ordinul Muncii" clasaa H-a tovarăşilor : Urania Stela Alexandrescu — medic veterinar, şef de fermă la I.A.S. Buzău, judeţul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zootehnist la I.A.S. Mihăileşti, judeţul Ilfov, Ana T. Brătianu — îngrijitoare de păsări la I.A.S. Avicola Craiova, judeţul Dolj, Ion V. Breban — tractorist la I.A.S. Deta, judeţul Timiş, Dumitru I. Călin — mulgător la I.A.S. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, Alexandru M. Cocoşilă — inginer agronom, director general la I.A.S. Urziceni, judeţul Ilfov, Vasile Cosmuţa — inginer zootehnist, director general al Trustului pentru îngroşarea porcilor, Ştefan Demeny — inginer zootehnist, director la I.A.S. Avicola Mureş, judeţul Mureş, Constantin I. G. — inginer agronom, director la I.A.S. Ograda, judeţul Ialomiţa, Gheorghe N. Heluţa — mulgător la I.A.S. Bîrlad, judeţul Vaslui, Mihail T. Kantz — mecanizator la I.A.S. Sibiu, judeţul Sibiu, Octavian N. Lambru — inginer agronom, director la I.A.S. Murfatlar, judeţul Constanţa, Gheorghe Manu — inginer agronom, director general al Direcţiei agricole, judeţul Vaslui Ion Moldovan — şeful Departamentului Industriei Alimentare din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Augustin I. Nemeş — îngrijitor porcine la Complexul Gorneşti, judeţul Mureş, Marin I. Otu — mulgător la I.A.S. Robăneşti, judeţul Dolj, Dumitru D. Pestanţia — inginer zootehnist, director la I.A.S. Oradea, judeţul Bihor, Ion M. Spineanu — muncitor viticultor la I.A.S. Odobeşti, judeţul Vrancea, Dumitru Gh. Ştirbu — tehnician agricol, şef de fermă la I.A.S. Studina, judeţul Olt, Ion Teşu — şeful Departamentului Agriculturii de Stat, din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Ion N. Toma — inginer agronom, director la I.A.S. Prejmer, judeţul Braşov, Francisc F. Vintze — mecanic agricol la I.A.S. Udvinis, judeţul Arad, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa a IlI-a, tovarăşilor : Ion S. Burcea — inginer agronom, director general în Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Florin Chiţu — adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Nicodim N. Dăian — economist, consilier la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Ecaterina Drăghici — inginer agronom, şef de fermă la I.A.S. Giubega, judeţul Dolj, Alexandru Ienciu — tehnician agronom, director la I.A.S. „30 Decembrie“, municipiul Bucureşti, Emil N. Ionescu — inginer agronom, director la I.A.S. Valea Călugărească, judeţul Prahova, Ferdinand G. Kopacz — inginer, şef de fermă la I.A.S. Miercurea Ciuc, judeţul Harghita, loan P. Nedelcu — mecanic agricol la I.A.S. Hîrşova, judeţul Constanţa, Ion D. Nicolae — mecanic agricol la I.A.S. Pietroiu, judeţul Ialomiţa, Simion S. Paraschiv — inginer agronom, director la I.A.S. Buciumeni, judeţul Ilfov, loan Al. Popovici — mecanic agricol la I.A.S. Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud. Ion Gh. Stingă — tehnician horticol, şef de fermă la I.A.S. Rîmnicu-Vîlcea, judeţul Vîlcea. Prin acelaşi decret au mai fost decoraţi un număr de 313 tovarăşi cu „Ordinul Muncii" clasa a III-a, 70 de tovarăşi cu Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasele a IV-a şi a V-a, precum şi 408 tovarăşi cu „Medalia Muncii". Exprimînd calde mulţumiri şi adîncă recunoştinţă conducerii de partid şi de stat, în numele celor distinşi cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste, a luat cuvîntul tovarăşul Ioan Vlad. Noi vedem în aceasta preţuirea, cinstirea pe care partidul şi guvernul, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o acordă permanent cadrelor din economia patriei, care dovedesc în activitatea lor dăruire, hărnicie, iniţiativă şi entuziasm creator. Acestea sunt astăzi în general atributele omului nou, omul crescut şi educat de partid in spiritul progresului şi al dragostei de patrie. In acelaşi timp considerăm distincţiile acordate un simbol al aprecierii cu care conducătorii noştri înconjoară întreaga masă de lucrători din întreprinderile agricole de stat. Trăim cu profunde emoţii acest moment. El rămîne întipărit de-a lungul întregii vieţi, chezăşuind îndemnuri nobile pentru noi eforturi creatoare. întorcîndu-ne la locurile noastre de muncă, ne vom strădui să transmitem tuturor celorlalţi lucrători, tehnicieni şi specialişti flacăra dorinţelor de realizări superioare, tendinţa nestăvilită de progres, ambiţia de a fi purtătorii stindardului producţiilor bogate. Indicaţiile consfătuirii ne vor ajuta în fiecare clipă să rezolvăm mai operativ şi eficient problemele ce ne vor sta în faţă, în mijlocul colectivului nostru de muncă, vom căuta să ne situăm la înălţimea distincţiilor primite, să fim bravi ostaşi în primele rînduri ale bătăliilor pentru pîinea ţării. In cuvîntul său, tovarăşul Angelo Miculescu a spus : Distincţiile acordate nouă astăzi, în acest moment important de analiză a rezultatelor activităţii noastre în plenul consfătuirii cadrelor de conducere din agricultura de stat, prima de acest fel după o perioadă lungă de activitate, reprezintă pentru noi un semn de înaltă preţuire a activităţii depuse, un imbold şi mai mare pentru a mobiliza participarea şi capacitatea de muncă, spre a îndeplini şi depăşi sarcinile de mare răspundere care revin in activitatea viitoare în agricultură. Asigurăm conducerea de partid şi de stat, pe dumneavoastră, tovarăşe secretar general, că ne vom face o preocupare de prim ordin din îmbunătăţirea activităţii sectorului agricol de stat, a întregii agriculturi, a rezultatelorde producţie şi economice, spre a traduce in viaţă sarcinile stabilite de conducerea de partid şi de stat, a aplica cu succes deplin îndrumările date pentru ridicarea agriculturii ţării noastre la nivelul posibilităţilor reale pe care le are. Adresînd calde felicitări tuturor celor distinşi cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că acordarea acestor decoraţii reprezintă o înaltă apreciere a conducerii de partid şi de stat atît a activităţii celor distinşi, cît şi a activităţii întreprinderilor agricole de stat, a contribuţiei aduse de ele la dezvoltarea agriculturii, la asigurarea de produse agroalimentare a patriei. (Agerpres) PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, L-A PRIMIT PE SECRETARUL DE SEAT IA M.A.E. AL R. F. A GERMANIEI Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, joi la amiază, pe Paul Frank, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale a Germaniei. La convorbire, desfășurată într-o atmosferă cordială, a participat Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost prezent Erich Stradling, ambasadorul R. F. a Germaniei la București. Cu acest prilej au fost discutate aspecte ale evoluţiei relaţiilor dintre cele două ţări, precum şi probleme internaţionale de interes comun. (Agerpres) fir ! Suntem îndreptăţiţi să credem că acel test pe care omul l-a repetat de mii de ori, pină ce s-a ajuns să-i corespundă un rudiment de judecată, a fost efectuat cu miinile. Inteligenţa işi are originea in miini ; ele sunt simbolul cel mai bun pentru acţiune. Cind spunem miini, spunem lucruri palpabile, finite, realizate. Prin fapte, miinile acreditează meritele minţii, care altminteri ar rămine sterilă. Jonathan Swift spunea că „cel ce face să crească două fire din iarbă, acolo unde creşte numai unul, aduce un serviciu mai mare gemului uman decit nu ştiu care filozof speculativsau constructor de sisteme metafizice“. Marii portretişti au simţit semnificaţia mniiii pentru gindirea umană şi deducem mai multe caractere din degetele lungi şi nervoase ale personajelor decit din cutele frunţii lor. Intr-un muzeu din Ţările de Jos am intirziat în faţa miinilor lui Erasmus şi am ajuns la concluzia că sint mai elocvente pentru stilul şi tumultuoasa lui viaţă intelectuală decit faţa ascuţită şi rece. Este evident că oamenii, urcind treptele evoluţiei, ridieîndu-se la îndeletniciri din ce in ce mai subtile, adică la prelucrări tot mai complicate ale materiei brute, şi-au dezvoltat intr-un impresionant paralelism inteligenţa şi miinile. Corelaţia mi se pare atit de puternică incit cutia craniană poate fi considerată numai ca unul din depozitarii gindirii ce se naşte sub imperiul nevoii de a acţiona, se perfecţionează in acţiune şi funcţionează numai cu acest obiectiv precis. Miinile poporului nostru ţint miini demne de omagiu. Faptul că putem stabili existenţa unei spiritualităţi nobile, a unui simţ estetic ce iese din comun, se datoreşte în bună parte muncii miinilor ce-au înflorat ii, fete şi ştergare. Neputind dura monumente in materiale trainice, din cauza vicisitudinilor istorice, miinile românilor au produs multă artă miniaturală cu subţirime de filigran. Se pregăteşte acum un album al artei noastre folclorice , nu a celei alterate in bazare şi tirguri, ci a celei autentice, in care se distinge■ o inegalată eleganţă, un echilibru si o armonie rar inlimite, un simţ desăvirşit al formei geometrice abstracte. Vederea planşelor m-a făcut să regret că mi s-a intimplat să utilizez uneori folclorul in conotaţie peiorativă. In marea culegere a lui Zâne sunt tot atâtea zicale româneşti pentru mină ca şi pentru cap. O educaţie care să se adreseze capului, dar să lase miinile bicisnice, este un nonsens. Un cap care nu lucrează pentru priceperea miinilor este un lucru absolut ridicol şi neterminat. Cum toate lucrurile mici şi simple pot fi ignorate de marile aşezăminte ale omenirii, şcoala s-a putut şi ea înscrie în fals, nu o dată, in acest subiect. Un sistem educativ prost conceput poate să ţină un tinăr timp de 17 ani pe băncile sale şi să-l elibereze cu un cap bine dezvoltat, in cutele căruia s-a înscris pină la saturaţie informaţie utilă sau gratuită, dar să-i lase miinile in stare de subdezvoltare. Un asemenea om se încurcă in propriul său program, neputind pune lucrurile la locul lor, răsturnînd, spărgind, alterind. Prostia miinilor e mai gravă decit prostia capului. Ea dă naştere acelui personaj împleticit, a cărui cea mai fericită performanţă este să nu se încurce decit pe sine. Suntem intr-o eră nouă, s-ar putea obiecta , aceea a automatizării, a maşinilor evoluate. Sclavi moderni ai omului, maşinile perfecţionate ii scutesc de efortul penibil, căruia i-a plătit un multimilenar tribut. El stă la pupitrul de comandă şi dă dispoziţii ca un adevărat stăpin. Ce ne mai trebuie cultivarea unor deprinderi din categoria mai puţin nobilă a efortului fizic ? De ce să nu ne concentrăm mai mult asupra virtuţilor intelectuale pure, care sunt din ce in ce mai pretenţioase ? Obiecţia, insă, e falsă. Mecanizarea l-a scutit desigur, pe om, de un consum de energie pe care a economisit-o pentru lucruri mai preţioase. Tot aşa, automatizarea l-a scutit de o prezenţă, de un control dificil şi împletit cu gesturile maşinii; el îşi lasă un delegat acolo Dar aceasta nu-l scuteşte de nevoia de-a deschide şi închide maşina, de-a comunica cu ea prin clape, butoane, comutatoare. In era maşinilor de calcul, oamenii sunt aproape toţi pianişti. Ei trebuie să ştie şi lu- i creze la o maşină cu mai multe semne de- l cu cea obişnuită şi să lucreze repede pentru că secundele consumate din programul maşinii I costă enorm. Trebuie să aibă reflexe rapide, căci rapide sunt şi inte- rogările pe care li le face calculatorul. In universul său nou, otmul este înconjurat de maşini care necesită o manevrare complicată, faţă de care muncile curat manuale de altădată erau simple jocuri de copil. Crede, poate, cineva, că pentru repararea aparatelor de radio, a magnetofoanelor, a televizoarelor, a tuturor instalaţiilor electrice, ţ omenirea va putea in- i treţine o armată uria- I să de depanatori şi re- i părători . Aparatele din zona de uz cotidian sint astăzi prevăzute cu i foarte multe instruc- J ţiuni clare, adresin- \ du-se unui om cu o I cultură tehnică elemen- * tară, simplă, dar care este totuşi presupusă. f Se mai presupune, de asemenea, că acest om poate scoate din buzu- nărui său o şurubelniţă cu facilitatea cu care scoate un creion de scris şi, aşa cum des- chide un carnet pentru a-şi nota ceva, poate deschide şi maşina pen- tru a-i aduce modifi- cările necesare. Este d intr-adevăr de presupus că oamenii vor purta în vesta lor, alături de stilou, o şurubelniţă cu ( (Continuare în pag. a V-a) INVATAMINTUL ŞI PRACTICA DISCURS DESPRE INTELIGENTA MIINILOR Mircea MALIŢA