Scînteia, iulie 1977 (Anul 46, nr. 10844-10870)
1977-07-01 / nr. 10844
PAGINA 2 Vă rog să-mi permiteţi ca, din Însărcinarea Consiliului de Miniştri, să supun spre examinare şi adoptare forului suprem legislativ al ţării proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi proiectul de lege privind impozitul agricol. Proiectele de legi care vă sunt szentate spre examinare şi autare au fost elaborate diniativa şi sub directa îndrue a tovarăşului Nicolae uşescu, secretar general al rolului Comunist Român, şedinţele republicii, şi se înscriu in amplul program de perfecţionare continuă a organizării şi conducerii activităţii economice şi sociale. In acest context, prevederile din proiectele de legi menţionate vor contribui la perfecţionarea relaţiilor financiare, la crearea condiţiilor ca oamenii muncii să cunoască nemijlocit drepturile băneşti pe care trebuie să le primească pentru munca prestată, să exercite un control direct asupra modului de determinare a veniturilor ce li se cuvin, eliminindu-se, totodată, formele şi metodele complicate de calcul al impozitelor, atit la unităţile de stat, cit şi la cele cooperatiste. Proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat prevede desfiinţarea impozitului pe retribuţia individuală şi introducerea unui nou sistem, simplificat, potrivit căruia impozitul urmează a fi calculat pe total unitate socialistă, prin aplicarea cotei de impozit stabilită prin lege la fondul total de retribuire al fiecărei unități. Potrivit indicațiilor date de r ). d u . .. . " ■ 11 I. 1, elabo- !ge s-a indițiile de.« - e retriuiturilor • .men ~ le i-auz, ti . conselege ce prevede ca retribuția tarifară de încadrare netă se stabileşte prin scăderea din retribuţia tarifară brută a impozitului aferent acesteia, astfel că fiecare om al muncii va primi o retribuţie netă egală cu cea actuală, pînă la majorarea retribuţiei in ramura sau sectorul respectiv de activitate. Sporul de vechime neîntreruptă in aceeaşi unitate nu va mai fi impozitat, iar cotele de spor existente, care rămin nemodificate, vor fi aplicate la retribuţiile tarifare fără impozit. De asemenea, se vor stabili fără impozit adaosul de retribuţie pentru depăşirea normelor de muncă, gratificaţiile şi toate celelalte drepturi de retribuire prevăzute de lege pentru munca prestată. Ca o consecinţă a desfiinţării impozitului pe retribuţia individuală, scutirile, reducerile şi majorările de impozit nu vor mai acţiona. In ce priveşte drepturile şi obligaţiile personalului muncitor care în prezent se determină în raport de anumite plafoane ale retribuţiei tarifare brute, ca de exemplu alocaţia de stat pentru copii, chiria şi altele, în proiectul de lege se prevede că acestea rămân nemodificate şi după aplicarea retribuţiilor tarifare fără impozit, atit timp cit nu se schimbă condiţiile pe baza cărora au fost stabilite. Plafonul de 1 500 lei venit mediu lunar pe fiecare membru de familie, care dă dreptul la o locuinţă cu chirie din fondul locativ de stat, rămine, de asemenea, nemodificat, deci nu va fi redus cu impozitul aferent. Proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat cuprinde şi dispoziţii specifice referitoare la determinarea fondului de retribuire impozabil, cotele de impozit diferenţiate pe ramuri, subramuri şi activităţi intre 14,50 şi 17,50 la sută, termenele de plată, precum şi îndatoririle unităţilor financiar-bancare cu privire la controlul determinării si plăţii impozitului. Programul Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism prevede pentru agricultură sarcini deosebit de importante privind sporirea continuă a producţiei vegetale şi animale, care să asigure satisfacerea în condiţii tot mai bune a cerinţelor de consum ale populaţiei, a necesităţilor industriei şi a altor nevoi ale economiei. Este cunoscut sprijinul material şi financiar pe care statul il acordă agriculturii pentru mecanizare, chimizare, irigaţii, asigurarea cu seminţe şi animale de înaltă productivitate, precum şi pentru pregătirea de cadre calificate, care au stimulat hărnicia ţărănimii noastre, contribuind in mod hotărîtor la creşterea producţiei agricole şi, pe această bază, la sporirea veniturilor ţărănimii. Prin proiectul de lege privind impozitul agricol se propun forme noi de impunere a veniturilor din agricultură, care îmbină in mod armonios necesitatea cointeresării in continuare a cooperativelor agricole şi a celorlalţi producători în sporirea producţiei agricole cu cerinţele simplificării modului de determinare a impozitului. Aşa cum rezultă din proiectul de lege, în locul impunerii veniturilor realizate de fiecare membru al cooperativelor agricole de producţie se introduce un impozit fix pe hectar diferenţiat pe trei categorii de folosinţă a terenurilor şi cinci zone de fertilitate, care va fi plătit de fiecare cooperativă agricolă de producţie. Impozitul este stabilit intre 30 si 380 lei pe ha si are în vedere stimularea gospodăririi cu maximum de eficientă a pămintului, punerea în valoare a potenţialului productiv al tuturor terenurilor, efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor agricole. Intrucît veniturile cooperativelor agricole sunt influenţate şi de alţi factori, cum sunt gradul de dotare tehnică sau suprafaţa medie pe un cooperator, in proiectul de lege se prevede şi plata unui impozit pe fondul de retribuire care se repartizează membrilor cooperatori. Impozitul va fi stabilit, de asemenea, pe total cooperativă, cu cote diferenţiate între 3 şi 9 la sută, în funcţie de mărimea venitului mediu anual ce revine pe un cooperator. Acest venit mediu va fi calculat avind în vedere cooperatorii care au efectuat numărul minim de norme convenţionale stabilit de adunarea generală, ceea ce va determina participarea în mai mare măsură a cooperatorilor la executarea în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agricole. In ca priveşte gospodăriile agricole ale populaţiei, proiectul de lege privind impozitul agricol prevede introducerea, in locul impozitului pe venit, care se calculează în prezent cu cote progresive, a unui impozit fix de 35 pină la 400 lei pe hectar, diferenţiat pe trei categorii de folosinţă a terenurilor şi pe cinci zone de fertilitate, ca şi în cazul cooperativelor agricole de producţie. Impozitul va fi plătit de toate gospodăriile, ceea ceva stimula creşterea producţiei agricole şi în gospodăriile care deţin suprafeţe mici de teren. In condiţiile introducerii impozitului fix pe hectar, veniturile realizate de gospodăriile agricole ale populaţiei din creşterea animalelor, din apicultră şi sericicultură nu vor fi impozitate, ceea ce va constitui un stimulent in sporirea numărului de animale şi a producţiei de carne, lapte, lină şi miere. Proiectul de lege privind impozitul agricol cuprinde şi reglementări referitoare la termenele de plată a impozitului, acordarea de amînări şi eşalonări la plata impozitului în situaţii de pierdere a recoltei din cauza calamităţilor naturale, scutirea de impozit a suprafeţelor plantate cu vii şi livezi pînă la intrarea pe rod, precum şi dispoziţii cu caracter procedural. In condiţiile prevăzute în proiectul de lege privind impozitul agricol se asigură, pe ansamblul economiei, acelaşi, volum de încasări la bugetul de stat din impozitele plătite de cooperativele agricole de producţie şi gospodăriile agricole ale populaţiei. In cele două proiecte de legi s-a prevăzut că persoanele fără copii vor plăti, în locul actualei majorări de impozit, care se calculează la totalitatea veniturilor realizate, o contribuţie fixă lunară stabilită în mod diferenţiat, numai in raport de retribuţia tarifară de încadrare fără impozit sau, după caz, în raport de venitul realizat din munca prestată in cooperativele agricole de producţie sau de suprafaţa deţinută de gospodăriile agricole ale populaţiei. Se menţine astfel obligaţia persoanelor in vîrstă de peste 25 de ani care nu au copii de a contribui la constituirea fondurilor necesare formării şi pregătirii tinerei generaţii. Pe baza hotăririi Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 23 noiembrie 1976 şi corespunzător practicii partidului şi a democratismului profund al orînduirii noastre socialiste, cele două proiecte de legi au fost publicate in presă și supuse dezbaterii publice. Doresc să informez Marea Adunare Naţională că proiectele de legi au trezit un larg interes in rindurile oamenilor muncii, subliniindu-se preocuparea constantă a conducerii partidului nostru pentru imbunătăţirea formelor şi metodelor de conducere şi planificare, care să asigure o eficienţă maximă în toate domeniile de activitate. Au fost făcute propuneri, din care au fost reţinute şi incluse în proiectele de legi cele de natură să contribuie la completarea şi precizarea mai clară a reglementărilor, încredinţat că cele două proiecte de legi, care se înscriu în ansamblul de măsuri elaborat din iniţiativa şi sub conducerea nemijlocită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru creşterea veniturilor populaţiei, pentru ridicarea pe o nouă treaptă de progres şi civilizaţie a întregului nostru popor, vor constitui pentru toţi oamenii muncii din industrie şi agricultură, din celelalte sectoare ale economiei naţionale, un nou şi puternic stimulent pentru înfăptuirea sarcinilor mari ce le revin în actualul cincinal pentru dezvoltarea economică şi socială a patriei, îmi exprim convingerea că ele vor întruni adeziunea dumneavoastră unanimă, mod armonios necesitatea cointeresării in continuare a cooperativelor agricole şi a celorlalţi producători in sporirea producţiei agricole cu cerinţele simplificării modului de determinare a impozitului, întregul sistem de impozitare prevăzut în proiectul de lege ia în considerare un complex de factori ce va influenţa pozitiv rezultatele generale ale cooperativelor agricole de producţie şi ale gospodăriilor cetăţenilor de la sate, stimulînd creşterea producţiei agricole. In încheiere, deputatul a informat că în judeţul Neamţ planul producţiei globale industriale pe primul semestru a fost îndeplinit cu opt zile mai devreme, obţinindu-se un spor de producţie de 350 milioane lei. Asemeni întregului popor, am luat cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de conţinutul proiectului de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi, in numele alegătorilor din Circumscripţia, nr. 3 Sighişoara, judeţul Mureş, permiteţi-mi să exprim deplina noastră adeziune faţă de prevederile acestui act normativ — a spus deputatal8 H . Galea. După ce a subliniat importanţa unor prevederi ale acestui proiect de lege, vorbitoarea şi-a exprimat convingerea că transpunerea în practică a prevederilor lui va determina o largă mobilizare a tuturor oamenilor muncii la folosirea superioară a potenţialului material, tehnic şi uman, din fiecare unitate economică şi, pe această bază, la sporirea continuă a venitului naţional, care poate asigura temelia trainică şi mijloacele necesare pentru mărirea veniturilor directe ale lucrătorilor, punerea la dispoziţia populaţiei a unor cantităţi sporite de bunuri şi servicii de bună calitate. In încheiere, deputata a spus: Iată de ce cetăţenii pe care ii reprezint, luind cunoştinţă cu profundă satisfacţie şi bucurie de prevederile noilor măsuri, m-au împuternicit să exprim, in acest înalt forum, ataşamentul lor faţă de partid, recunoştinţa deosebită pentru grija părintească pe care o poartă partidul, dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, înfăptuirii neîncetate a unor condiţii superioare de muncă şi viaţă întregului nostru popor. Oamenii muncii de pe meleagurile Tirnavei Mari, de la întreprinderea de stofe Sighişoara unde imi desfăşor activitatea, mobilizaţi de organizaţiile de partid, sunt angajaţi plenar cu întreaga lor fiinţă şi capacitate de muncă, neprecupeţind nimic pentru înfăptuirea neabătută a hotăririlor partidului şi statului nostru, a preţioaselor indicaţii date de către dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cu ocazia vizitelor de lucru efectuate în judeţul Mureş, pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe acest an, cât şi pe înntregul cincinal, împreună cu toţi locuitorii satelor patriei, ţăranii cooperatori, mecanizatorii, ceilalţi oameni ai muncii de pe ogoarele judeţului Timiş — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi — au primit cu viu şi legitim interes proiectul legii privind impozitul agricol, care a fost supus dezbaterii publice, a spus deputatul AKOS JIV0*nov. Promovind o politică justă de industrializare a României socialiste. Partidul Comunist Român acordă aceeaşi atenţie a agriculturii, pornind de la ideea că sporirea producţiei vegetale şi animale va asigura satisfacerea în condiţii tot mai bune a cerinţelor de consum ale populaţiei, a necesităţilor industriei şi a altor nevoi ale economiei. Prevederile noului act legislativ răspund pe deplin cerinţelor obiective ale dezvoltării agriculturii. Conducerea partidului şi statului nostru a acordat şi acordă o atenţie deosebită creşterii fertilităţii solului — una din marile noastre bogăţii naţionale. In judeţul Timiş, ca de altfel si în celelalte zone ale ţării, în anii socialismului au fost efectuate ample lucrări hidroameliorative, care au determinat scoaterea de sub influenţa excesului de umiditate a circa 480 000 ha. Fonduri de investiţii ce însumează 1,3 miliarde lei asigură, în actualul cincinal, efectuarea unor noi sisteme de desecare pe 52 000 ha şi completări in sistemele existente de alte 108 000 ha. Direct interesaţi în creşterea fertilităţii pămintului, ţăranii cooperatori, toţi locuitorii satelor noastre, mobilizaţi de organizaţiile de partid şi consiliile populare, participă activ la amenajările de desecare, aducîndu-şi astfel contribuţia la crearea tuturor condiţiilor pentru obţinerea de recolte tot mai îmbelşugate. Nu încape nici o îndoială că elaborate din iniţiativa şi sub îndrumarea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi, ca întreaga noastră legislaţie, reflectă pregnant spiritul creator, analitic, profund ştiinţific ce caracterizează întreaga politică de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a patriei spre comunism, exprimind totodată acea permanentă, necesară şi neobosită activitate a conducerii partidului de a pune în acord deplin legile ţării cu realităţile, cerinţele şi obiectivele fiecărei etape de dezvoltare. Decretul adoptat recent privind sporirea retribuţiei personalului muncitor este o nouă şi concludentă dovadă a ceea ce reprezintă omul muncitor in patria noastră liberă, independentă şi suverană. El nu numai că a fost primit cu o deosebită satisfacţie şi recunoştinţă de toţi locuitorii judeţului nostru, dar, vă asigur, a stimulat puternic eforturile si priceperea oamenilor muncii îndreptate spre realizarea exemplară a sarcinilor actualului cincinal. De la , vizita de lucru pe care secretarul general al partidului a făcut-o in județul nostru si pină astăzi, noi si noi colective au îndeplinit înainte de termen planul semestrial, preliminindu-se o producţie suplimentară de peste 150 milioane lei, de bună calitate, peste plan. Ascultind cuvintarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara C.C. al P.C.R., am avut din nou prilejul să reflectăm profund asupra criticilor îndreptăţite care au fost formulate în legătură cu neajunsurile care mai există în economia noastră. Unele lipsuri continuă să persiste şi în judeţul Bihor, unde îmi desfăşor activitatea. Reîntorşi la locurile de muncă, vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru a descoperi noi rezerve pe linia productivităţii muncii, pentru mai buna folosire a capacităţilor spaţiilor de producţie, pentru a ridica eficienţa unităţilor economice. Subliniind faptul că în condiţiile introducerii impozitului fix pe hectar, veniturile realizate de gospodăriile agricole ale populaţiei din creşterea animalelor din apicultură şi sericicultură nu vor fi impozate, vorbitorul a spus : Resimţim şi aici atenţia plină de grijă a conducerii partidului pentru locuitorii satelor noastre şi deopotrivă îndemnul adresat lor de a depune eforturi trai mari pentru sporirea numărului de animale şi a producţiei de carne, lapte, lină şi miere. La rindul ei, deputata ca Munteanu a subliniat că proiectul legii privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat se înscrie în amplul proces de perfecţionare a organizării şi conducerii economice şi sociale şi va contribui atit la îmbunătăţirea relaţiilor financiare, cit şi la crearea condiţiilor ca oamenii muncii să cunoască nemijlocit drepturile băneşti pe care trebuie să le primească pentru munca prestată, să exercite un control direct asupra modului de determinare aveniturilor ce li se cuvin. In fapt, se dezvăluie astfel un nou element al democraţiei noastre socialiste largi şi deopotrivă o dovadă a gradului înalt de conştiinţă al clasei muncitoare, al întregului popor. Atit eu, cit si parrtenii muncii pe care ii reprezint în cel mai înalt forum legislativ — a arătat deputata — apreciem ca deosebit de importante prevederile proiectului de lege, deoarece, pe lingă simplificarea metodelor de calcul, creează posibilitatea să cunoaştem nemijlocit drepturile băneşti pe care trebuie să le primim pentru munca pe care o prestăm şi totodată să le gospodărim potrivit cu nevoile individuale, cu aspiraţiile fiecăruia. In încheiere, deputata a spus: Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită în încheierea lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R. a făcut o amplă analiză a rezultatelor obţinute, a scos în evidenţă principalele direcţii de acţiune pentru realizarea cu succes a cincinalului. Avem un plan echilibrat, avem posibilităţi pentru îndeplinirea sa exemplară, dar, aşa cum s-a arătat, avem încă rezerve nefolosite. De aceea, în cene priveşte vom analiza cu toată răspunderea, la fiecare loc de muncă, rezervele de care dispunem in privinţa folosirii utilajelor, vom întări ordinea si disciplina, vom acţiona mai hotărît asupra educării tuturor oamenilor muncii, tineri și vîrstnici, în spiritul patriotismului socialist, al dragostei pentru muncă, al răspunderii pentru realizarea exemplară a sarcinilor ce ne revin. Proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităților socialiste de stat şi proiectul de lege privind impozitul agricol — a spus deputatul Vioica Tatu — stabilesc pe o bază nouă, unitară, principie de aşezare a acestor impozite, îmbinind armonios cerinţele simplificării modului de determinare a impozitelor respective cu necesitatea sporirii rolului activ al acestor pirghii financiare în stimularea oamenilor muncii pentru obţinerea unor rezultate superioare in activitatea desfăşurată. îmbunătăţirea sistemului de impozitare a retribuţiei conduce la eliminarea formelor si metodelor complicate de calcul al veniturilor oamenilor muncii, la o mai raţională şi eficientă utilizare a personalului financiar specializat. Aş dori să subliniez faptul că retribuţia, inclusiv sumele ce urmează a fi acordate în cadrul majorărilor generale ale acesteia, potrivit programului partidului de creştere continuă a nivelului de trai al întregului popor, nemaifiind legată de aplicarea unui impozit, exprimă mai bine continua perfecţionare şi dezvoltare a relaţiilor de producţie, înfăptuirea în practică a principiului retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii, în spiritul eticii şi echităţii socialiste. Introducerea unui impozit care va fi plătit de fiecare cooperativă agricolă de producţie, în locul actualului impozit care se calculează pentru fiecare cooperator, nu constituie o simplă schimbare a modului de calcul şi percepere a impozitului, ci constituie un sistem la baza căruia stă stimularea cooperatorilor în creşterea producţiei agricole. Impozitul fix pe hectar va stimula cooperativele agricole de producţie să folosească cu maximum de randament toate suprafeţele pe care le deţin. In ce priveşte gospodăriile agricole ale populaţiei, consider că prevederile proiectului de lege referitoare la introducerea impozitului fix pe hectar, diferenţiat pe zone de fertilitate şi categorii de folosinţă a terenurilor agricole, sunt de natură să constituie un stimulent notabil în creşterea producţiei agricole pe toate terenurile, indiferent de mărimea acestora. Deputatul Gheorghe Dinu a evidenţiat că ceea ce caracterizează in cel mai inart grad proiectele de lege supuse înaltului for legislativ este promovarea tot mai accentuată a spiritului de echitate socialistă, ele dovedind o dată in plus grija permanentă pe care partidul şi statul nostru o poartă imbunătăţirii continue a condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc, creşterii bunăstării întregului popor. Urmărindu-se aplicarea cu fermitate a principiilor eticii si echităţii socialiste. în proiectul de lege s-a prevăzut ca angajaţii care obţin rezultate deosebite in muncă să poată obţine venituri suplimentare neimpozabile sub forma adaosului de retribuţie pentru depăşirea normelor de muncă, gratificaţiilor etc. Se creează astfel, practic, posibilitatea ca oamenii muncii să-şi gospodărească după cum cred de cuviinţă veniturile obţinute din munca prestată, pentru satisfacerea nevoilor lor materiale şi spirituale. Referindu-se în continuare la proiectul de lege privind impozitul agricol, vorbitorul a subliniat că acesta preconizează o reducere a cotei de impozit fată de normele in vigoare, stabilite în anul 1968, cu toate că producţia si, respectiv, veniturile realizate de membrii cooperatori au crescut continuu in această perioadă. Astfel, in judeţul Prahova, cele 95 de cooperative agricole au stabilit pe anul 1977 la veniturile planificate un impozit de peste 26 milioane lei, iar după calculul efectuat în condiţiile noii legi, atit ca impozit fix la hectar, cit şi impozitul asupra fondului de retribuire a muncii prestate de membrii cooperatori, suma de plată drept impozit ar fi de circa 24 milioane lei. Sumele rămase la dispoziţia cooperativelor agricole de producţie pot fi folosite atit pentru creşterea fondului de dezvoltare, cit şi pentru sporirea retribuţiei membrilor cooperatori. Spre deosebire de actualul sistem de impunere a veniturilor din agricultură, noua reglementare nu mai prevede impozitarea animalelor, contribuind in acest fel la creşterea numărului de animale şi a producţiei de carne, lapte, lină, ouă etc. Consider că noua lege privind impozitul agricol va contribui la îmbunătăţirea sistemului de impunere şi la crearea unor condiţii noi de creştere a producţiei agricole, la mai buna aprovizionare a oamenilor muncii din tara noastră. Inscriindu-se in cadrul preocupărilor conducerii de partid şi de stat pentru perfecţionarea sistemului financiar, a reliefat deputatul constantin HerSSCU Proiedule de Privind impozitul agricol conduce la simplificarea modului de calcul şi, îndeosebi, la stimularea cooperativelor agricole şi a gospodăriilor populaţiei pentru utilizarea cit mai judicioasă a terenului pentru creşterea producţiei vegetale şi animale. Caracterul stimulator al prevederilor acestui proiect de lege se relevă sub numeroase aspecte. Consider necesar să subliniez in acest sens faptul că în cooperativele agricole suprafeţele ocupate de construcţii nu sunt supuse impozitării ; suprafeţele plantate cu pomi şi vii sint impozitate incepînd cu primul an următor celui în care intră pe rod ; impozitul fix pe hectar se plăteşte eşalonat, in fiecare trimestru, pe măsura obţinerii şi valorificării producţiei agricole, pentru plata cu anticipaţie a impozitului stabilit, unităţile beneficiază de o reducere de 5 la sută din impozitul anual dacă acesta se achită în totalitate pină la 31 martie. Cit priveşte gospodăriile populaţiei, suprafeţele ocupate de construcţii, precum şi curţile, in limitele prevăzute de dispoziţiile legale in vigoare nu sint supuse impozitării ; plantaţiile de pomi şi vii sint impozitate incepînd cu primul an următor anului intrării pe rod ; nu plătesc nici un fel de impozit pentru ani-malele de muncă şi producţie, păsările de curte, precum şi pentru valorificarea altor resurse ale ţăranilor cum ar fi activitatea in apicultură şi sericicultură sau din valorificarea produselor culese din natură. Totodată, asigur Marea Adunare Naţională, pe dumneavoastră, mult stimate tovarăşe preşedinte al republicii, că ţăranii cooperatori şi producătorii agricoli din zona necooperativizată sunt hotărâţi să muncească cu toată hărnicia şi priceperea, aşa cum ne-aţi cerut la Congresul ţărănimii, la recenta plenară a Comitetului Central al partidului, pentru a obţine recolte tot mai bogate, corespunzător cu sarcinile mari stabilite la recenta plenară a Comitetului Central şi de Comitetul Politic Executiv pentru executarea la timp şi fără pierderi a lucrărilor din campaniaagricolă de vară. Oamenii muncii din judeţul Alba au primit cu deosebita satisfacţie si bucurie programele adoptate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la măsurile stabilite in vederea creşterii mai accentuate a nivelului de trai al populaţie în cincinalul 1976—1980 — a SPt deputatul j0£sn în noule măsuri stabilite îe ’Conducerea partidului si statului nostru, din iniţiativa personală a secretarului general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reflectă încă o dată, in mod concludent si edificator, grija deosebită ce se manifestă permanent pentru cresterea nivelului de trai material si spiritual al poporului. Prin sistemul de retribuire si impozitare statul nostru asigură cu prioritate cresterea continuă a ponderii veniturilor directe, in veniturile totale ale oamenilor muncii. Studiind cu atentie prevederile proiectului de lege se constată si de această dată spiritul de echitate socialistă, grija neabătută fată de om si nevoile sale, preocuparea permanentă pentru creșterea gradului de civilizație a întregului, popor. Si acest proiect de lege face dovada preocupărilor partidului pentru reducerea, simplificarea si raţionalizarea diferitelor activităţi ale statului, pentru perfecţionarea relaţiilor dintre cetăţean si organele administrative. Colectivul de oameni ai muncii in care îmi desfăşor activitatea trage si din aceste măsuri concluzia necesităţii îmbunătăţirii propriilor activităţi si sporirii contribuţiei la dezvoltarea judeţului si a patriei. In numele cetăţenilor din Circumscripţia nr. 3 Cugir, pe care o reprezint — a spus in încheiere vorbitorul — ne angajăm că nu vom precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea integrală si in mod exemplar a tuturor sarcinilor ce ne revin, pentru a ne aduce o contribuţie cit mai mare la îndeplinirea programelor de măsuri menite să contribuie la creşterea continuă a nivelului de trai al poporului nostru, la înfăptuirea Programului adoptat de Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român, prezentată de tovarăşul FLOREA DUMITRESCU, ministrul finanţelor adoptarea şi intrarea în vigoare a noii legi privind impozitul agricol se vor răsfrînge favorabil asupra activităţii de folosire intensivă a tuturor terenurilor agricole, contribuind la creşterea producţiei vegetale şi animale. Lucrătorii ogoarelor bănăţene m-au împuternicit ca, în numele lor, să-mi exprim încă o dată acordul deplin cu prevederile proiectului legii impozitului agricol. Actele normative dezbătute astăzi în înaltul for legislativ al ţării — a spus deputatul LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Expunerea la proiectele de legi privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi impozitul agricol Gheorghe Blaj au fost Raportul comun al comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale Elaborate din iniţiativa şi sub directa îndrumare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cele două proiecte de legi răspund nu numai unor cerinţe majore de simplificare a unor operaţiuni de calcul numeroase şi complicate, ce solicită un mare volum de muncă, simplificare care are şi ea o mare importanţă economică, dar răspund in acelaşi timp şi cerinţelor actuale de stabilire a unor relaţii mai directe in ce priveşte munca depusă şi retribuţia primită. Comisiile constată că, aşa cum s-a stabilit de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1976, proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuţie prevede ca pe viitor, în locul impozitului calculat pentru fiecare persoană, să se introducă impozitul pe fondul total de retribuţie, determinat pe baza unor cote medii, diferenţiate pe ramuri ale economiei naţionale şi plătit de unităţile socialiste. Totodată, proiectele de legi conţin prevederi ce constituie un act de justiţie socială, stabilind o anumită contribuţie pe care urmează să o plătească persoanele fără copii, ţinînd seama că şi aceste persoane trebuie să participe la constituirea fondurilor sociale necesare pentru formarea şi pregătirea tinerei generaţii. Proiectul legii privind impozitul agricol conţine prevederi de mare importanţă pentru stimularea cooperativelor agricole de producţie şi a gospodăriilor agricole ale populaţiei in utilizarea cit mai judicioasă a fondului funciar, creşterea randamentelor pe unitate de suprafaţă, sporirea numărului de animale. Comisiile au constatat că, în locul unor operaţii complicate de stabilire a impozitelor, în proiectul de lege se prevăd modalităţi simple şi directe de aşezare a impozitului agricol. Comisiile işi exprimă convingerea că introducerea în viitor a impozitului fix pe hectar şi renunţarea la impozitarea veniturilor realizate de gospodăriile agricole ale populaţiei din creşterea animalelor şi păsărilor, din apicultură şi sericicultură vor constitui un puternic stimulent pentru mărirea producţiei de carne, lapte, lină, şi alte produse, ceea ce va contribui la o mai bună satisfacere a cerinţelor economiei şi populaţiei. Apreciind că ambele proiecte dezlegi vor duce la simplificarea unui important volum de operaţii, la o îmbunătăţire a relaţiilor financiare in economie si la o mai echitabilă reglementare în ce priveşte impozitareaveniturilor, comisiile Marii Adunări Naţionale le-au avizat, în unanimitate, favorabil si recomandă Marii Adunări Naţionale adoptarea lor in forma în care au fost prezentate, prezentat de deputatul ILIE ŞALAPA Din cuvîntul participanţilor la dezbateri Proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat, precum şi cel referitor a impozitul agricol, elaborate din indicaţia şi sub conducerea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, fac parte integrantă din programul general stabilit de Congresul al XI-lea pentru continua perfecţionare a întregii noastre activităţi economicosociale şi ridicarea neîntreruptă a nivelului de trai al întregului popor, a spus deputatul StCfQil BobO. Trasătura definitorie a acestor proiecte constă în faptul că ele pun un accent deosebit pe creşterea retribuţiei şi veniturilor directe ale oamenilor muncii. Astfel, aşa cum se remarca şi la Plenara Comitetului Central al partidului nostru, retribuţia este mai strîns legată de activitatea proprie a fiecăruia, de gradul de calificare şi importanţa muncii desfăşurate, permiţînd totodată fiecăruia să-şi gospodărească mai bine, potrivit propriilor dorinţi şi necesităţi, ciştigurile sporite de care dispune. Proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire cuprinde reglementări de natură să asigure înfăptuirea în mai bune condiţii a principiului socialist de retribuire după cantitate, calitate şi importanţa socială a muncii depuse. La rindul său, proiectul de lege privind impozitul in agricultură cuprinde forme si metode noi de impunere a veniturilor din agricultură, care imbină in (Urmare din pag. I) 9. — Proiectul legii privind asigurarea durabilităţii, siguranţei in exploatare, funcţionalităţii şi calităţii construcţiilor. 10. — Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. 11. — Eliberarea şi alegerea unor secretari ai Marii Adunări Naţionale. 12. Modificări în componenţa unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. La primul punct de pe ordinea de zi, deputaţii au votat validarea alegerii ca deputat în Circumscripţia electorală nr. 1 Giurgiu, judeţul Ilfov, a tovarăşei Elena Nae, care a depus apoi jurămîntul de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România. In continuare, deputaţii au adoptat propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale ca proiectul legii privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi proiectul legii privind impozitul agricol să fie prezentate într-o singură expirere comună, urmată de un singur raport comun al comisiilor permanente şi de discuţia generală comună, procedându-se apoi, separat, pentru fiecare proiect în parte, la discuţia pe articole şi la votarea legii. Ca urmare, tovarăşul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, a prezentatexpunerea ,la aceste proiecte de legi, iar deputatul Uie Şalapa, preşedintele Comisiei pentru industrie şi activitate economico-financiară, a prezentat raportul comisiilor permanente care au avizat proiectele de legi supuse dezbaterii. A urmat dezbaterea generală asupra celor două proiecte de legi, la care au luat cuvîntul deputaţii Ştefan Bobeş, Elena Galea, Milos Jivanov, Gheorghe Blaj, Aurica Munteanu, Horia Tatu, Gheorghe Dinu, Constantin Herescu si Ioan Iancu. In continuare, după examinarea separată, pe articole, a celor două proiecte, Marea Adunare Naţională a adoptat in unanimitate Legea privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat si Legea privind impozitul agricol. Deputaţii au adoptat, apoi, propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale ca proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie şi proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate să fie prezentate într-o singură expunere comună, urmată de raportul comun al comisiilor permanente care le-au examinat şi de discuţia generală, comună, procedindu-se separat, pentru fiecare proiect in parte, la discuţia pe articole si la votarea legii. Pentru a expune aceste proiectele legi a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Pană, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, ministrul muncii. Deputata Olimpia Solomonescu, vicepreşedinte al Comisiei pentru sănătate, muncă, asigurări sociale şi protecţia mediului, a prezentat raportul comisiilor permanente care au examinat şi avizat proiectele de legi supuse dezbaterilor. Pe marginea celor trei proiecte de legi au luat cuvîntul deputaţii Gheorghe Roşu, Antoniu Remives, Florica Toma, Gheorghe Petrescu, Valentin Anghel Popescu, Nicolae Tănase, Margareta Kraus, Constantin Teodorescu, Alexandru Dincă, Traian Novolan şi Adalbert Crişan. In încheierea dezbaterilor generale s-au discutat pe articole fiecare din aceste proiecte de legi. La discuţia pe articole a proiectului de lege privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, deputatul Petre Lupu a propus ca alineatul c din art. 20 să aibă următorul conţinut : ,,c) a desfăşurat o activitate revoluţionară antifascistă, recunoscută de către organele în drept ca vechime in muncă“. La acelaşi proiect de lege, deputatul Nicolae Constantin a propus ca la art. 66 să se adauge următorul nou alineat : „(2) Pentru persoanele care au contribuit la pensia suplimentară o perioadă cu 2 la sută, iar o altă perioadă cu 4 la sută, pensia se calculează cu procentele corespunzătoare contribuţiei de 4 la sută ; in acest caz, fiecare doi ani de contribuţie cu 2 la sută se iau in calcul ca un an de contribuţie cu 4 la sută“. Deputaţii au aprobat amendamentele de mai sus, precum şi modificările şi completările propuse in expunerea la proiectele de legi privind pensiile prezentată de tovarăşul Gheorghe Pană. Supuse votului, Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, Legea privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie şi Legea privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate. Trecindu-se la următorul punct al ordinii de zi, tovarăşul Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, a prezentat expunerea la proiectul legii privind rolul şi atribuţiile maistrului in producţie, iar deputatul Nicu Constantin, secretar al Comisiei pentru industrie şi activitate economico-financiară, a prezentat raportul comisiilor permanente care au examinat şi avizat acest proiect de lege. La discuţia generală asupra proiectului de lege au luat cuvintul deputaţii : Richard Winter, Raveica Sănduleac, Gheorghe Petrescu, Gheorghe Iga şi Gheorghe Stoica. (Expunerea la proiectul legii, raportul comisiilor şi cuvintul deputaţilor se vor publica in numărul de miine al ziarului). După examinarea, pe articole, a proiectului, Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Legea privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie. Lucrările sesiunii continuă vineri, 1 iulie. (Agerpres) PRIMA ZI A LUCRĂRILOR SCi NT El A - vineri I iulie 1977