Scînteia, iulie 1977 (Anul 46, nr. 10844-10870)

1977-07-01 / nr. 10844

PAGINA 2 Vă rog să-mi permiteţi ca, din Însărcinarea Consiliului de Mi­niştri, să supun spre examinare şi adoptare forului suprem le­gislativ al ţării proiectul de lege privind impozitul pe fon­dul total de retribuire al unită­ţilor socialiste de stat şi proiec­tul de lege privind impozitul agricol. Proiectele de legi care vă sunt s­zentate spre examinare şi a­­­u­tare au fost elaborate din­iativa şi sub directa îndru­­e a tovarăşului Nicolae uşescu, secretar general al rolului Comunist Român, şedinţele republicii, şi se în­scriu in amplul program de per­fecţionare continuă a organizării şi conducerii activităţii econo­mice şi sociale. In acest con­text, prevederile din proiectele de legi menţionate vor contri­bui la perfecţionarea relaţiilor financiare, la crearea condiţiilor ca oamenii muncii să cunoască nemijlocit drepturile băneşti pe care trebuie să le primească pentru munca prestată, să exer­cite un control direct asupra modului de determinare a veni­turilor ce li se cuvin, eliminin­­du-se, totodată, formele şi me­todele complicate de calcul al impozitelor, atit la unităţile de stat, cit şi la cele cooperatiste. Proiectul de lege privind im­pozitul pe fondul total de re­tribuire al unităţilor socialiste de stat prevede desfiinţarea im­pozitului pe retribuţia indivi­duală şi introducerea unui nou sistem, simplificat, potrivit că­ruia impozitul urmează a fi cal­culat pe total unitate socialistă, prin aplicarea cotei de impozit stabilită prin lege la fondul to­tal de retribuire al fiecărei uni­tăți. Potrivit indicațiilor date de r ). d u . .. . " ■ 11 I. 1, elabo­- !ge s-a indițiile de.« - e retri­uiturilor • .men­ ~ le i-auz­, ti . conse­lege ce prevede ca retribuția tarifară de încadrare netă se stabileşte prin scăderea din­­ retribuţia tarifară brută a impozitului aferent a­­cesteia, astfel că fiecare om al muncii va primi o retribuţie netă egală cu cea actuală, pînă la majorarea retribuţiei in ra­mura sau sectorul respectiv de activitate. Sporul de vechime neîntre­ruptă in aceeaşi unitate nu va mai fi impozitat, iar cotele de spor existente, care rămin ne­modificate, vor fi aplicate la re­tribuţiile tarifare fără impozit. De asemenea, se vor stabili fără impozit adaosul de retribuţie pentru depăşirea normelor de muncă, gratificaţiile şi toate ce­lelalte drepturi de retribuire prevăzute de lege pentru munca prestată. Ca o consecinţă a des­fiinţării impozitului pe retribu­ţia individuală, scutirile, redu­cerile şi majorările de impozit nu vor mai acţiona. In ce priveşte drepturile şi obligaţiile personalului munci­tor care în prezent se determină în raport de anumite plafoane ale retribuţiei tarifare brute, ca de exemplu alocaţia de stat pen­tru copii, chiria şi altele, în proiectul de lege se prevede că acestea rămân nemodificate şi după aplicarea retribuţiilor ta­rifare fără impozit, atit timp cit nu se schimbă condiţiile pe baza cărora au fost stabilite. Plafonul de 1 500 lei venit me­diu lunar pe fiecare membru de familie, care dă dreptul la o lo­cuinţă cu chirie din fondul lo­cativ de stat, rămine, de aseme­nea, nemodificat, deci nu va fi redus cu impozitul aferent. Proiectul de lege privind im­pozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat cuprinde şi dispoziţii specifice referitoare la determi­narea fondului de retribuire impozabil, cotele de impozit di­ferenţiate pe ramuri, subramuri şi activităţi intre 14,50 şi 17,50 la sută, termenele de plată, precum şi îndatoririle unităţilor financiar-bancare cu privire la controlul determinării si plăţii impozitului. Programul Partidului Comu­nist Român de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare a României spre comunism prevede pentru agricultură sarcini deosebit de importante privind sporirea continuă a producţiei vegetale şi animale, care să asigure sa­tisfacerea în condiţii tot mai bune a cerinţelor de consum ale populaţiei, a necesităţilor industriei şi a altor nevoi ale economiei. Este cunoscut sprijinul mate­rial şi financiar pe care statul il acordă agriculturii pentru mecanizare, chimizare, irigaţii, asigurarea cu seminţe şi ani­male de înaltă productivitate, precum şi pentru pregătirea de cadre calificate, care au stimu­lat hărnicia ţărănimii noastre, contribuind in mod hotărîtor la creşterea producţiei agricole şi, pe această bază, la sporirea ve­niturilor ţărănimii. Prin proiectul de lege privind impozitul agricol se propun for­me noi de impunere a venitu­rilor din agricultură, care îm­bină in mod armonios necesi­tatea cointeresării in continua­re a cooperativelor agricole şi a celorlalţi producători în spo­rirea producţiei agricole cu ce­rinţele simplificării modului de determinare a impozitului. Aşa cum rezultă din proiectul de lege, în locul impunerii ve­niturilor realizate de fiecare membru al cooperativelor agri­cole de producţie se introduce un impozit fix pe hectar dife­renţiat pe trei categorii de fo­losinţă a terenurilor şi cinci zone de fertilitate, care va fi plătit de fiecare cooperativă a­­gricolă de producţie. Impozitul este stabilit intre 30 si 380 lei pe ha si are în vedere stimu­larea gospodăririi cu maximum de eficientă a pămintului, pu­nerea în valoare a potenţialu­lui productiv al tuturor terenu­rilor, efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor agricole. Intrucît veniturile cooperati­velor agricole sunt influenţate şi de alţi factori, cum sunt gradul de dotare tehnică sau suprafaţa medie pe un cooperator, in pro­iectul de lege se prevede şi plata unui impozit pe fondul de re­tribuire care se repartizează membrilor cooperatori. Impozi­tul va fi stabilit, de asemenea, pe total cooperativă, cu cote diferenţiate între 3 şi 9 la sută, în funcţie de mărimea venitu­lui mediu anual ce revine pe un cooperator. Acest venit mediu va fi calculat avind în vedere cooperatorii care au efectuat numărul minim de norme con­venţionale stabilit de adunarea generală, ceea ce va determina participarea în mai mare mă­sură a cooperatorilor la execu­tarea în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agricole. In ca priveşte gospodăriile a­­gricole ale populaţiei, proiectul de lege privind impozitul agri­col prevede introducerea, in lo­cul impozitului pe venit, care se calculează în prezent cu cote progresive, a unui impozit fix de 35 pină la 400 lei pe hectar, diferenţiat pe trei categorii de folosinţă a terenurilor şi pe cinci zone de fertilitate, ca şi în cazul cooperativelor agricole de producţie. Impozitul va fi plătit de toate gospodăriile, ceea ce­­va stimula creşterea producţiei agricole şi în gospo­dăriile care deţin suprafeţe mici de teren. In condiţiile introducerii im­pozitului fix pe hectar, ve­niturile realizate de gospodă­riile agricole ale populaţiei din creşterea animalelor, din api­­cult­­ră şi sericicultură nu vor fi impozitate, ceea ce va constitui un stimulent in sporirea numă­rului de animale şi a producţiei de carne, lapte, lină şi miere. Proiectul de lege privind im­pozitul agricol cuprinde şi regle­mentări referitoare la termenele de plată a impozitului, acorda­rea de amînări şi eşalonări la plata impozitului în situaţii de pierdere a recoltei din cauza calamităţilor naturale, scutirea de impozit a suprafeţelor plan­tate cu vii şi livezi pînă la in­trarea pe rod, precum şi dispo­ziţii cu caracter procedural. In condiţiile prevăzute în proiectul de lege privind impo­zitul agricol se asigură, pe ansamblul economiei, acelaşi, volum de încasări la bugetul de stat din impozitele plătite de cooperativele agricole de pro­ducţie şi gospodăriile agricole ale populaţiei. In cele două proiecte de legi s-a prevăzut că persoanele fără copii vor plăti, în locul actualei majorări de impozit, care se calculează la totalitatea venitu­rilor realizate, o contribuţie fixă lunară stabilită în mod di­ferenţiat, numai in raport de retribuţia tarifară de încadrare fără impozit sau, după caz, în raport de venitul realizat din munca prestată in cooperativele agricole de producţie sau de su­prafaţa deţinută de gospodăriile agricole ale populaţiei. Se men­ţine astfel obligaţia persoanelor in vîrstă de peste 25 de ani care nu au copii de a contribui la constituirea fondurilor necesare formării şi pregătirii tinerei ge­neraţii. Pe baza hotăririi Plenarei Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român din 2­3 noiem­brie 1976 şi corespunzător prac­ticii partidului şi a democratis­mului profund al orînduirii noastre socialiste, cele două proiecte de legi au fost publi­cate in presă și supuse dezba­terii publice. Doresc să infor­mez Marea Adunare Naţională că proiectele de legi au trezit un­ larg interes in rindurile oa­menilor muncii, subliniindu-se preocuparea constantă a condu­cerii partidului nostru pentru imbunătăţirea formelor şi me­todelor de conducere şi planifi­care, care să asigure o eficien­ţă maximă în toate domeniile de activitate. Au fost făcute propuneri, din care au fost re­ţinute şi incluse în proiectele de legi cele de natură să con­tribuie la completarea şi preci­zarea mai clară a reglementări­lor, încredinţat că cele două pro­iecte de legi, care se înscriu în ansamblul de măsuri elaborat din iniţiativa şi sub conducerea nemijlocită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru creşterea ve­niturilor populaţiei, pentru ridi­carea pe o nouă treaptă de progres şi civilizaţie a întregu­lui nostru popor, vor constitui pentru toţi oamenii muncii din­ industrie şi agricultură, din ce­lelalte sectoare ale economiei naţionale, un nou şi puternic stimulent pentru înfăptuirea sarcinilor mari ce le revin în actualul cincinal pentru dezvol­tarea economică şi socială a pa­triei, îmi exprim convingerea că ele vor întruni adeziunea dumneavoastră unanimă, mod armonios necesitatea coin­teresării in continuare a coope­rativelor agricole şi a celorlalţi producători in sporirea produc­ţiei agricole cu cerinţele simpli­ficării modului de determinare a impozitului, întregul sistem de impozitare prevăzut în pro­iectul de lege ia în considerare un complex de factori ce va influenţa pozitiv rezultatele ge­nerale ale cooperativelor agri­cole de producţie şi ale gospo­dăriilor cetăţenilor de la sate, stimulînd creşterea producţiei agricole. In încheiere, deputatul a in­format că în judeţul Neamţ planul producţiei globale in­dustriale pe primul semestru a fost îndeplinit cu opt zile mai devreme, obţinindu-se un spor de producţie de 350 milioane lei. Asemeni întregului popor, am luat cunoştinţă cu deosebită sa­tisfacţie de conţinutul proiectului de lege privind impozitul pe fon­dul total de­ retribuire al unită­ţilor socialiste de stat şi, in nu­mele alegătorilor din Circum­scripţia, nr. 3 Sighişoara, judeţul Mureş, permiteţi-mi să exprim deplina noastră adeziune faţă de prevederile acestui act normativ — a spus deputata­l­­8 H . Galea. După ce a subliniat importan­ţa unor prevederi ale acestui proiect de lege, vorbitoarea şi-a exprimat convingerea că trans­punerea în practică a prevederi­lor lui va determina o largă mo­bilizare a tuturor oamenilor muncii la folosirea superioară a potenţialului material, tehnic şi uman, din fiecare unitate econo­mică şi, pe această bază, la spo­rirea continuă a venitului naţio­nal, care poate asigura temelia trainică şi mijloacele necesare pentru mărirea veniturilor direc­te ale lucrătorilor, punerea la dispoziţia populaţiei a unor can­tităţi sporite de bunuri şi ser­vicii de bună calitate. In încheiere, deputata a spus: Iată de ce cetăţenii pe care ii re­prezint, luind cunoştinţă cu pro­fundă satisfacţie şi bucurie de prevederile noilor măsuri, m-au împuternicit să exprim, in acest înalt forum, ataşamentul lor faţă de partid, recunoştinţa deosebită pentru grija părintească pe care o poartă partidul, dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, înfăptuirii neîncetate a unor condiţii supe­rioare de muncă şi viaţă între­gului nostru popor. Oamenii muncii de pe melea­gurile Tirnavei Mari, de la în­treprinderea de stofe Sighişoara unde imi desfăşor activitatea, mobilizaţi de organizaţiile de partid, sunt angajaţi plenar cu întreaga lor fiinţă şi capacitate de muncă, neprecupeţind nimic pentru înfăptuirea neabătută a hotăririlor partidului şi statului nostru, a preţioaselor indicaţii date de către dumneavoastră, sti­mate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cu ocazia vizitelor de lucru efec­tuate în judeţul Mureş, pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asu­mate în întrecerea socialistă pe­­ acest an, cât şi pe înntregul cin­cinal, împreună cu toţi locuitorii sa­telor patriei, ţăranii cooperatori, mecanizatorii, ceilalţi oameni ai muncii de pe ogoarele judeţului Timiş — români, germani, ma­ghiari, sîrbi şi de alte naţionali­tăţi — au primit cu viu şi legi­tim interes proiectul legii pri­vind impozitul agricol, care a fost supus dezbaterii publice, a spus deputatul AK­OS JIV0*­nov. Promovind o politică­ justă de industrializare a României so­cialiste. Partidul Comunist Ro­mân acordă aceeaşi atenţie a­ agriculturii, pornind de la ideea că sporirea producţiei vegetale şi animale va asigura satisface­rea în condiţii tot mai bune a cerinţelor de consum ale popu­laţiei, a necesităţilor industriei şi a altor nevoi ale economiei. Prevederile noului act legislativ răspund pe deplin cerinţelor o­­biective ale dezvoltării agricul­turii. Conducerea partidului şi sta­tului nostru a acordat şi acordă o atenţie deosebită creşterii fer­tilităţii solului — una din ma­rile noastre bogăţii naţionale. In judeţul Timiş, ca de altfel si în celelalte zone ale ţării, în anii socialismului au fost efectuate ample lucrări hidroameliorative, care au determinat scoaterea de sub influenţa excesului de umi­ditate a circa 480 000 ha. Fonduri de investiţii ce însumează 1,3 miliarde lei asigură, în actualul cincinal, efectuarea unor noi sisteme de desecare pe 52 000 ha şi completări in sistemele exis­tente de alte 108 000 ha. Direct interesaţi în creşterea fertilită­ţii pămintului, ţăranii coopera­tori, toţi locuitorii satelor noas­tre, mobilizaţi de organizaţiile de partid şi consiliile populare, participă activ la amenajările de desecare, aducîndu-şi astfel con­tribuţia la crearea tuturor condi­ţiilor pentru obţinerea de recolte tot mai îmbelşugate. Nu încape nici o îndoială că elaborate din iniţiativa şi sub îndrumarea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi, ca întrea­ga noastră legislaţie, reflectă pregnant spiritul creator, anali­tic, profund ştiinţific ce caracte­rizează întreaga politică de fău­rire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi înaintare a patriei spre comunism, expri­­mind totodată acea permanentă, necesară şi neobosită activitate a conducerii partidului de a pune în acord deplin legile ţării cu realităţile, cerinţele şi obiec­tivele fiecărei etape de dezvol­tare. Decretul adoptat recent privind sporirea retribuţiei per­sonalului muncitor este o nouă şi concludentă dovadă a ceea ce reprezintă omul muncitor in pa­tria noastră liberă, independen­tă şi suverană. El nu numai că a fost primit cu o deosebită sa­tisfacţie şi recunoştinţă de toţi locuitorii judeţului nostru, dar, vă asigur, a stimulat puternic eforturile si priceperea oame­nilor muncii îndreptate spre realizarea exemplară a sarcini­lor actualului cincinal. De la , vizita de lucru pe care secretarul general al partidului a făcut-o in județul nostru si pină astăzi, noi si noi colective au îndeplinit înainte de termen planul semes­trial, preliminindu-se o produc­ţie suplimentară de peste 150 milioane lei, de bună calitate, peste plan. Ascultind cuvintarea secreta­rului general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara C.C. al P.C.R., am avut din nou prilejul să reflectăm profund asupra criticilor îndrep­tăţite care au fost formulate în legătură cu neajunsurile care mai există în economia noastră. Unele lipsuri continuă să persis­te şi în judeţul Bihor, unde îmi desfăşor activitatea. Reîntorşi la locurile de muncă, vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru a descoperi noi rezerve pe linia productivităţii muncii, pentru mai buna folosire a ca­pacităţilor­ spaţiilor de produc­ţie, pentru a ridica eficienţa uni­tăţilor economice. Subliniind faptul că în condi­ţiile introducerii impozitului fix pe hectar, veniturile realiza­te de gospodăriile agricole ale populaţiei din creşterea anima­lelor­ din apicultură şi sericicul­tură nu vor fi impozate, vorbi­torul a spus : Resimţim şi aici atenţia plină de grijă a condu­cerii partidului pentru locuito­rii satelor noastre şi deopotrivă îndemnul adresat lor de a depu­ne eforturi tr­ai mari pentru sporirea numărului de animale şi a producţiei de carne, lapte, lină şi miere. La rindul ei, deputata ca Munteanu a subliniat că proiectul legii privind im­pozitul pe fondul total de re­tribuire al unităţilor socialiste de stat se înscrie în amplul pro­ces de perfecţionare a organiză­rii şi conducerii economice şi sociale şi va contribui atit la îmbunătăţirea relaţiilor finan­ciare, cit şi la crearea condiţii­lor ca oamenii muncii să cu­noască nemijlocit drepturile băneşti pe care trebuie să le primească pentru munca pres­tată, să exercite un control direct asupra modului de deter­minare a­­veniturilor ce li se cuvin. In fapt, se dezvăluie ast­fel un nou element al demo­craţiei noastre socialiste largi şi deopotrivă o dovadă a gradu­lui înalt de conştiinţă al clasei muncitoare, al întregului popor. Atit eu, cit si parrtenii muncii pe care ii reprezint în cel mai înalt forum legislativ — a ară­tat deputata — apreciem ca deosebit de importante preve­derile proiectului de lege, de­oarece, pe lingă simplificarea metodelor de calcul, creează posibilitatea să cunoaştem ne­mijlocit drepturile băneşti pe care trebuie să le primim pentru munca pe care o prestăm şi totodată să le gospodărim po­trivit cu nevoile individuale, cu aspiraţiile fiecăruia. In încheiere, deputata a spus: Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită în încheierea lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R. a făcut o amplă analiză a rezultatelor obţinute, a scos în evidenţă principalele direcţii de acţiune pentru realizarea cu succes a cincinalului. Avem un plan echilibrat, avem posibili­tăţi pentru îndeplinirea sa e­­xemplară, dar, aşa cum s-a a­­rătat, avem încă rezerve nefo­losite. De aceea, în ce­ne pri­veşte vom analiza cu toată răspunderea, la fiecare loc de muncă, rezervele de care dis­punem in privinţa folosirii u­­tilajelor, vom întări ordinea si disciplina, vom acţiona mai hotărît asupra educării tuturor oamenilor muncii, tineri și vîrstnici, în spiritul patriotis­mului socialist, al dragostei pentru muncă, al răspunderii pentru realizarea exemplară a sarcinilor ce ne revin. Proiectul de lege privind im­pozitul pe fondul total de re­tribuire al unităților socialiste de stat şi proiectul de lege pri­vind impozitul agricol — a spus deputatul Vioica Tatu — sta­­bilesc pe o bază nouă, unitară, principie de aşezare a acestor impozite, îmbinind armonios ce­rinţele simplificării modului de determinare a impozitelor res­pective cu necesitatea sporirii rolului activ al acestor pirghii financiare în stimularea oame­nilor muncii pentru obţinerea unor rezultate superioare in ac­tivitatea desfăşurată. îmbună­tăţirea sistemului de impozitare a retribuţiei conduce la elimi­narea formelor si metodelor complicate de calcul al venitu­rilor oamenilor muncii, la o mai raţională şi eficientă utilizare a personalului financiar speciali­zat. Aş dori să subliniez faptul că retribuţia, inclusiv sumele ce urmează a fi acordate în cadrul majorărilor generale ale aces­teia, potrivit programului parti­dului de creştere continuă a nivelului de trai al întregului popor, nemaifiind legată de a­­plicarea unui impozit, exprimă mai bine continua perfecţionare şi dezvoltare a relaţiilor de pro­ducţie, înfăptuirea în practică a principiului retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii, în spiritul eticii şi echităţii socia­liste. Introducerea unui impozit care va fi plătit de fiecare coo­perativă agricolă de producţie, în locul actualului impozit care se calculează pentru fiecare cooperator, nu constituie o sim­plă schimbare a modului de cal­cul şi percepere a impozitului, ci constituie un sistem la baza căruia stă stimularea coopera­torilor în creşterea producţiei agricole. Impozitul fix pe hec­tar va stimula cooperativele a­­gricole de producţie să foloseas­că cu maximum de randament toate suprafeţele pe care le deţin. In ce priveşte gospodăriile a­­gricole ale populaţiei, consider că prevederile proiectului de lege referitoare la introducerea impozitului fix pe hectar, dife­renţiat pe zone de fertilitate şi categorii de folosinţă a terenu­rilor agricole, sunt de natură să constituie un stimulent notabil în creşterea producţiei agricole pe toate terenurile, indiferent de mărimea acestora. Deputatul Gheorghe Dinu a evidenţiat că ceea ce caracte­rizează in cel mai inart grad pro­iectele de lege supuse înaltului for legislativ este promovarea tot mai accentuată a spiritului de echitate socialistă, ele dovedind o dată in plus grija permanentă pe care partidul şi statul nostru o poartă imbunătăţirii continue a condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc, creşterii bunăstării în­tregului popor. Urmărindu-se aplicarea cu fer­mitate a principiilor eticii si e­­chităţii socialiste. în proiectul de lege s-a prevăzut ca angajaţii care obţin rezultate deosebite in muncă să poată obţine venituri suplimentare neimpozabile sub forma adaosului de retribuţie pentru depăşirea normelor de muncă, gratificaţiilor etc. Se creează astfel, practic, posibilita­tea ca oamenii muncii să-şi gos­podărească după cum cred de cuviinţă veniturile obţinute din munca prestată, pentru satisfa­cerea nevoilor lor materiale şi spirituale. Referindu-se în continuare la proiectul de lege privind impo­zitul agricol, vorbitorul a subli­niat că acesta preconizează o re­ducere a cotei de impozit fată de normele in vigoare, stabilite în anul 1968, cu toate că producţia si, respectiv, veniturile realizate de membrii cooperatori au cres­cut continuu in această perioadă. Astfel, in judeţul Prahova, cele 95 de cooperative agricole au sta­bilit pe anul 1977 la veniturile planificate un impozit de peste 26 milioane lei, iar după calcu­lul efectuat în condiţiile noii legi, atit ca impozit fix la hectar, cit şi impozitul asupra fondului de retribuire a muncii prestate de membrii cooperatori, suma de plată drept impozit ar fi de circa 24 milioane lei. Sumele rămase la dispoziţia cooperativelor agri­cole de producţie pot fi folosite atit pentru creşterea fondului de dezvoltare, cit şi pentru sporirea retribuţiei membrilor coopera­tori. Spre deosebire de actualul sis­tem de impunere a veniturilor din agricultură, noua reglemen­tare nu mai prevede impozitarea animalelor, contribuind in acest fel la creşterea numărului de a­­nimale şi a producţiei de carne, lapte, lină, ouă etc. Consider că noua lege privind impozitul agri­col va contribui la îmbunătăţirea sistemului de impunere şi la crearea unor condiţii noi de creş­tere a producţiei agricole, la mai buna aprovizionare a oamenilor muncii din tara noastră. Inscriindu-se in cadrul preo­cupărilor conducerii de partid şi de stat pentru perfecţionarea sistemului financiar, a reliefat deputatul constantin He­rSSCU Proied­ul­­e de Pri­vind impozitul agricol conduce la simplificarea modului de cal­cul şi, îndeosebi, la stimularea cooperativelor agricole şi a gos­podăriilor populaţiei pentru uti­­­­lizarea cit mai judicioasă a te­renului pentru creşterea produc­ţiei vegetale şi animale. Caracterul stimulator al pre­vederilor acestui proiect de lege se relevă sub numeroase aspec­te. Consider necesar să subliniez in acest sens faptul că în coo­perativele agricole suprafeţele­­ ocupate de construcţii nu sunt supuse impozitării ;­­ suprafeţele plantate cu pomi şi vii sint im­pozitate incepînd cu primul an următor celui în care intră pe rod ; impozitul fix pe hectar se plăteşte eşalonat, in fiecare tri­mestru, pe măsura obţinerii şi valorificării producţiei agricole, pentru plata cu anticipaţie a impozitului stabilit, unităţile beneficiază de o reducere de 5 la sută din impozitul anual dacă acesta se achită în totali­tate pină la 31 martie. Cit pri­veşte gospodăriile populaţiei, suprafeţele ocupate de construc­ţii, precum şi curţile, in limitele prevăzute de dispoziţiile legale in vigoare nu sint supuse im­pozitării ; plantaţiile de pomi şi vii sint impozitate incepînd cu primul an următor anului in­trării pe rod ; nu plătesc nici un fel de impozit pentru ani-­­malele de muncă şi producţie, păsările de curte, precum şi pentru valorificarea altor re­surse ale ţăranilor cum ar fi activitatea in apicultură şi sericicultură sau din valori­ficarea produselor culese din natură. Totodată, asigur Marea Adunare Naţională, pe dum­neavoastră, mult stimate to­varăşe preşedinte al republi­cii, că ţăranii cooperatori şi producătorii agricoli din zona necooperativizată sunt hotărâţi să muncească cu toată hărnicia şi priceperea, aşa cum ne-aţi cerut la Congresul ţărănimii, la recenta plenară a Comitetu­lui Central al partidului, pentru­­ a obţine recolte tot mai bogate, corespunzător cu sarcinile mari stabilite la recenta plenară a Comitetului Central şi de Co­mitetul Politic Executiv pentru executarea la timp şi fără pier­deri a lucrărilor din campania­­agricolă de vară. Oamenii muncii din judeţul Alba au primit cu deosebita sa­tisfacţie si bucurie programele adoptate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la măsurile stabilite in vederea creşterii mai accentuate a nivelului de trai al populaţie în cincinalul 1976—1980 — a SPt deputatul j0£sn în nou­­le măsuri stabilite îe ’Con­ducerea partidului si statului nostru, din iniţiativa personală a secretarului general al Parti­dului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reflectă încă o dată, in mod concludent si edificator, grija deosebită ce se manifestă permanent pentru cresterea ni­velului de trai material si spi­ritual al poporului. Prin sistemul de retribuire si impozitare statul nostru asigură cu prioritate cresterea continuă a ponderii veniturilor directe, in veniturile totale ale oamenilor muncii. Studiind cu atentie pre­vederile proiectului de lege se constată si de această dată spi­ritul de echitate socialistă, grija neabătută fată de om si nevoile sale, preocuparea permanentă pentru creșterea gradului de ci­vilizație a întregului, popor. Si acest proiect de lege face dovada preocupărilor partidului pentru reducerea, simplificarea si raţionalizarea diferitelor acti­vităţi ale statului, pentru per­fecţionarea relaţiilor dintre ce­tăţean si organele administrati­ve. Colectivul de oameni ai muncii in care îmi desfăşor ac­tivitatea trage si din aceste mă­suri concluzia necesităţii îmbună­tăţirii propriilor activităţi si spo­ririi contribuţiei la dezvoltarea judeţului si a patriei. In numele cetăţenilor din Cir­cumscripţia nr. 3 Cugir, pe care o reprezint — a spus in înche­iere vorbitorul — ne angajăm că nu vom precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea inte­grală si in mod exemplar a tu­turor sarcinilor ce ne revin, pentru a ne aduce o contribuţie cit mai mare la îndeplinirea programelor de măsuri menite să contribuie la creşterea conti­nuă a nivelului de trai al po­porului nostru, la înfăptuirea Programului adoptat de Con­gresul al XI-lea al Partidului Comunist Român, prezentată de tovarăşul FLOREA DUMITRESCU, ministrul finanţelor adoptarea şi intrarea în vigoare a noii legi privind impozitul a­­gricol se vor răsfrînge favorabil asupra activităţii de folosire in­tensivă a tuturor terenurilor a­­gricole, contribuind la creşterea producţiei vegetale şi animale. Lucrătorii ogoarelor bănăţene m-au împuternicit ca, în nume­le lor, să-mi exprim încă o dată acordul deplin cu prevederile proiectului legii impozitului a­­gricol. Actele normative dezbătute astăzi în înaltul for legislativ al ţării — a spus deputatul LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Expunerea la proiectele de legi privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi impozitul agricol Gheorghe Blaj­­ au fost Raportul comun al comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale Elaborate din iniţiativa şi sub directa îndrumare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cele două proiecte de legi răspund nu nu­mai unor cerinţe majore de sim­plificare a unor operaţiuni de calcul numeroase şi complicate, ce solicită un mare volum de muncă, simplificare care are şi ea o mare importanţă economi­că, dar răspund in acelaşi timp şi cerinţelor actuale de stabili­re a unor relaţii mai directe in ce priveşte munca depusă şi re­tribuţia primită. Comisiile constată că, aşa cum s-a stabilit de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1976, pro­iectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuţie pre­vede ca pe viitor, în locul im­pozitului calculat pentru fie­care persoană, să se introducă impozitul pe fondul total de re­tribuţie, determinat pe baza unor cote medii, diferenţiate pe ra­muri ale economiei naţionale şi plătit de unităţile socialiste. Totodată, proiectele de legi conţin prevederi ce constituie un act de justiţie socială, sta­bilind o anumită contribuţie pe care urmează să o plătească persoanele fără copii, ţinînd sea­ma că şi aceste persoane trebuie să participe la constituirea fon­durilor sociale necesare pentru formarea şi pregătirea tinerei generaţii. Proiectul legii privind impozi­tul agricol conţine prevederi de mare importanţă pentru stimu­larea cooperativelor agricole de producţie şi a gospodăriilor agri­cole ale populaţiei in utilizarea cit mai judicioasă a fondului funciar, creşterea randamentelor pe unitate de suprafaţă, sporirea numărului de animale. Comisiile au constatat că, în locul unor operaţii complicate de stabilire a impozitelor, în pro­iectul de lege se prevăd modali­tăţi simple şi directe de aşezare a impozitului agricol. Comisiile işi exprimă convin­gerea că introducerea în viitor a impozitului fix pe hectar şi re­nunţarea la impozitarea veni­turilor realizate de gospodăriile agricole ale populaţiei din creş­terea animalelor şi păsărilor, din apicultură şi sericicultură vor constitui un puternic stimulent pentru mărirea producţiei de carne, lapte, lină, şi alte pro­duse, ceea ce va contribui la o mai bună satisfacere a cerinţelor economiei şi populaţiei. Apreciind că ambele proiecte dezlegi vor duce la simplificarea unui important volum de ope­raţii, la o îmbunătăţire a rela­ţiilor financiare in economie si la o mai echitabilă reglementare în ce priveşte impozitarea­­veni­turilor, comisiile Marii Adunări Naţionale le-au avizat, în unani­mitate, favorabil si recomandă Marii Adunări Naţionale adop­tarea lor in forma în care au fost prezentate, prezentat de deputatul ILIE ŞALAPA Din cuvîntul participanţilor la dezbateri Proiectul de lege privind im­pozitul pe fondul total de re­tribuire al unităţilor socialiste de stat, precum şi cel referitor a impozitul agricol, elaborate din indicaţia şi sub conducerea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, fac parte integrantă din programul general stabilit de Congresul al XI-lea pentru continua perfecţionare a întregii noastre activităţi economico­­sociale şi ridicarea neîntreruptă a nivelului de trai al întregului popor, a spus deputatul StCfQil BobO. Trasătura definitorie a acestor proiecte constă în faptul că ele pun un accent deosebit pe creşterea retribuţiei şi veni­turilor directe ale oamenilor muncii. Astfel, aşa cum se remarca şi la Plenara Comitetului Cen­tral al partidului nostru, retri­buţia este mai strîns legată de activitatea proprie a fiecăruia, de gradul de calificare şi im­portanţa muncii­ desfăşurate, permiţînd totodată fiecăruia să-şi gospodărească mai bine, potrivit propriilor dorinţi şi ne­cesităţi, ciştigurile sporite de care dispune. Proiectul de lege privind impozitul pe fondul to­tal de retribuire cuprinde re­glementări de natură să asigure înfăptuirea în mai bune condi­ţii a principiului socialist de re­tribuire după cantitate, calitate şi importanţa socială a muncii depuse. La rindul său, proiectul de lege privind impozitul in agri­cultură cuprinde forme si metode noi de impunere a veniturilor din agricultură, care imbină in (Urmare din pag. I) 9. — Proiectul legii privind asigu­rarea durabilităţii, siguranţei in ex­ploatare, funcţionalităţii şi calităţii construcţiilor. 10. — Proiectele de legi pentru a­­probarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. 11. — Eliberarea şi alegerea unor secretari ai Marii Adunări Naţio­nale. 12.­­ Modificări în componenţa unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale.­­ La primul punct de pe ordinea de zi, deputaţii au votat validarea ale­gerii ca deputat în Circumscripţia electorală nr. 1 Giurgiu, judeţul Il­fov, a tovarăşei Elena Nae, care a depus apoi jurămîntul de credinţă şi devotament faţă de Republica Socia­listă România. In continuare, deputaţii au adop­tat propunerea Biroului Marii Adu­nări Naţionale ca proiectul legii pri­vind impozitul pe fondul total de re­tribuire al unităţilor socialiste de stat şi proiectul legii privind impo­zitul agricol să fie prezentate într-o singură expirere comună, ur­mată de un singur raport comun al comisiilor permanente şi de discuţia generală comună, procedându-se apoi, separat, pentru fiecare proiect în parte, la discuţia pe articole şi la votarea legii. Ca urmare, tovarăşul Florea Du­mi­­trescu, ministrul finanţelor, a pre­zentat­­expunerea ,la aceste proiecte de legi, iar deputatul Uie Şalapa, preşedintele Comisiei pentru indus­trie şi activitate economico-financia­­ră, a prezentat raportul comisiilor permanente care au avizat proiectele de legi supuse dezbaterii. A urmat dezbaterea generală asu­pra celor două proiecte de legi, la care au luat cuvîntul deputaţii Şte­fan Bobeş, Elena Galea, Milos Jiva­­nov, Gheorghe Blaj, Aurica Muntea­­nu, Horia Tatu, Gheorghe Dinu, Con­stantin Herescu si Ioan Iancu. In continuare, după examinarea separată, pe articole, a celor două proiecte, Marea Adunare Naţională a adoptat in unanimitate Legea pri­vind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat si Legea privind impozitul a­­gricol. Deputaţii au adoptat, apoi, pro­punerea Biroului Marii Adunări Naţionale ca proiectul legii pri­vind pensiile de asigurări so­ciale de stat şi asistenţa socială, pro­iectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie şi proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperati­­vizate să fie prezentate într-o singu­ră expunere comună, urmată de ra­portul comun al comisiilor perma­nente care le-au examinat şi de discuţia generală, comună, procedin­­du-se separat, pentru fiecare proiect in parte, la discuţia pe articole si la votarea legii. Pentru a expune aceste proiectele legi a luat cuvîntul tovarăşul Gheor­ghe Pană, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindi­catelor din România, ministrul mun­cii. Deputata Olimpia Solomonescu, vicepreşedinte al Comisiei pentru să­nătate, muncă, asigurări sociale şi protecţia mediului, a prezentat ra­portul comisiilor permanente care au examinat şi avizat proiectele de legi supuse dezbaterilor. Pe marginea celor trei proiecte de legi au luat cuvîntul deputaţii Gheorghe Roşu, Antoniu Remives, Florica Toma, Gheorghe Petrescu, Valentin Anghel Popescu, Nicolae Tănase, Margareta Kraus, Constan­tin Teodorescu, Alexandru Dincă, Traian Novolan şi Adalbert Crişan. In încheierea dezbaterilor genera­le s-au discutat pe articole fiecare din aceste proiecte de legi. La discuţia pe articole a proiectu­lui de lege privind pensiile de asi­gurări sociale de stat şi asistenţa so­cială, deputatul Petre Lupu a pro­pus ca alineatul c din art. 20 să aibă următorul conţinut : ,,c) a desfăşurat o activitate revo­luţionară antifascistă, recunoscută de către organele în drept ca vechime in muncă“. La acelaşi proiect de lege, deputa­tul Nicolae Constantin a propus ca la art. 66 să se adauge următorul nou alineat : „(2) Pentru persoanele care au contribuit la pensia suplimentară o perioadă cu 2 la sută, iar o altă pe­rioadă cu 4 la sută, pensia se calcu­lează cu procentele corespunzătoare contribuţiei de 4 la sută ; in acest caz, fiecare doi ani de contribuţie cu 2 la sută se iau in calcul ca un an de contribuţie cu 4 la sută“. Deputaţii au aprobat amendamen­tele de mai sus, precum şi modifi­cările şi completările propuse in ex­punerea la proiectele de legi privind pensiile prezentată de tovarăşul Gheorghe Pană. Supuse votului, Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, Legea privind pensiile şi alte drep­turi de asigurări sociale ale mem­brilor cooperativelor agricole de producţie şi Legea privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie indivi­duală din zonele necooperativizate. Trecindu-se la următorul punct al ordinii de zi, tovarăşul Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guver­nului, a prezentat expunerea la proiectul legii privind rolul şi atri­buţiile maistrului in producţie, iar deputatul Nicu Constantin, secretar al Comisiei pentru industrie şi acti­vitate economico-financiară, a pre­zentat raportul comisiilor permanen­te care au examinat şi avizat acest proiect de lege. La discuţia generală asupra pro­iectului de lege au luat cuvintul de­putaţii : Richard Winter, Raveica Sănduleac, Gheorghe Petrescu, Gheor­ghe Iga şi Gheorghe Stoica. (Expunerea la proiectul legii, ra­portul comisiilor şi cuvintul depu­taţilor se vor publica in numărul de miine al ziarului). După examinarea, pe articole, a proiectului, Marea Adunare Naţio­nală a adoptat în unanimitate Legea privind rolul şi atribuţiile maistru­lui în producţie. Lucrările sesiunii continuă vineri, 1 iulie. (Agerpres) PRIMA ZI A LUCRĂRILOR SCi NT El A - vineri I iulie 1977

Next