Scînteia, martie 1982 (Anul 51, nr. 12293-12318)
1982-03-02 / nr. 12293
PAGINA 2 mmmmmmmmmmmmmmmmm IFAPTUL: I DIVERS I Salvamont — la înălţime ! • I Apel prin radio de la staţia II meteo Iezerul din Pietrosul Rodnei : „Trimiteţi de urgenţă I ajutor medical pentru un om I aflat in stare foarte gravă“. Din cauza viscolului puternic, I elicopterul nu putea să decoleze, ■ I iar din cauza stratului gros de zăpadă, de la cota 1 800, nu pu- • ■ tea nici să aterizeze. Ce era de făcut? S-a apelat la echipajul Salvamont din I • Borşa. După nu mai puţin de cinci ore de urcuş epuizant, sub I • biciuirea vintului năpraznic, cinci bărbaţi — medicul Victor I Mărcuş şi profesorii Alexandru I Dan, George Todaşcă, Gheorghe I Herţa şi Alexandru Krupiczer — I se aflau la căpătiiul suferindu- lui, pe care l-au coborit apoi, I cu un fel de barcă-sanie — nu- I • mai ei ştiu cum — şi l-au internat la spitalul din Borşa. ■ Şi, astfel, meteorologul Ion I , Vlad — el era bolnavul — a fost salvat. I Flori pentru cîştigatori I Revizorul tehnic Traian Albe- Iţel, mecanicul auto Alexandru I ludean şi strungarul Toader ■ I Moldovan, de la întreprinderea I de transporturi auto Bistriţa- 1 I Năsăud, s-au constituit intr-un echipaj care a participat la con- I 1 cursul pe ţară de la Braşov, or- ganizat de Centrala transporturilor auto pe teme de protecţie ■ I a muncii. Atit la probele teore- | tice, cit şi la cele practice, echi- • I pajul bistriţean a ocupat primul I loc pe ţară. O performanţă cu I atit mai meritorie, cu cit la faza I ■ de masă au participat peste I 8 000 de concurenţi. Fapt pentru I I care la întoarcerea acasă cei I trei ciştigători au fost intîmpi- ’ naţi cu flori. Merită ! . I Bravo, Vasilică! * I „Sint învăţătoare intr-un mic I sat al comunei Boteni, judeţul I Neamţ. Un sat mic, dar unde munca şi omenia sint la mare I 1 cinstire“ — ne scrie Maria Tanasă. „Că aşa este — continuă ea — o dovedeşte şi fapta vred- | ! nică de laudă a luiVasilică I Oancea, un pionier din clasa a * I III-a. Mergind spre şcoală, Va* silică a găsit un teanc de bani I — citeva mii de lei. A făcut I • cale întoarsă şi i-a dat mamei. I Apoi, împreună, au mers să I • caute păgubaşul, care-i pierduse ■ în timpul nopţii. Mare bucurie pentru el că şi-a găsit banii, , I mare mindrie şi pentru noi, I dascălii, cind vedem cum şi ■ I copiii cresc frumos, asemenea I părinţilor, in cultul muncii, al cinstei şi omeniei“. I „Boala" I a unui medic I Deşi om in vîrstă, cu părul I alb, medicul chirurg Gheorghe I . Voinescu, de la spitalul din I Murgeni, judeţul Vaslui, suferea ■ I de o boală pină acum nevinde- I cată, care in termeni juridici se I cheamă pretinderea şi luarea de I ■ mită. Deunăzi, el a solicitat şi a primit de la un cetăţean o sumă I 1 de bani, pentru a efectua „cu I I mai multă grijă“ tratamentul unei rude a acestuia internatări . • spital, întrucît tot pentru fapte I similare medicul respectiv a fost I I mutat disciplinar de la un spital la altul, şi cum sancţiunea nu I l-a lecuit, urmează să i se pre- ] • scrie acum un alt tratament, mai operant. I I Pietre i ■ speciale ? • — Aveţi piatră pentru bri- | chetă ? — Cum să nu? Şi încă una I I specială. Cite doriţi? — întreba I gestionara luliana Cotor, de la ’ I tutungeria din strada Bolyai din • I Tg. Mureş. Prin intermediul lui Alexan- * I dru Bogdan, încărcător-manipu- . I lant, şi al altor amatori de ciştiguri uşoare, luliana se „aprovi- I ■ zionase“ cu un mare stoc de I „pietre speciale“ de brichete. I • Care „pietre speciale“ au in- ceput să strice pe capete brichetele cumpărătorilor. Și aceasta | I întrucît respectivele „pietre spe- I dale“ nu erau altceva decit * ■ nişte bucăţele de sirmă tăiate la dimensiunile pietrelor de bri- | chetă. I Ramine de văzut la ce „dimensiuni" se va ridica răspun- I • derea vînzătoarei pentru acest I comerț neobişnuit. . „Vraja" costa I Deşi avea de mers într-o di- I recţie precis stabilită, potrivit foii de parcurs, şoferul luliu I ■ László, de la întreprinderea de I . colectare şi fermentare a tutunului Cărei, s-a abătut ciţiva II kilometri de la traseu. A tras autoduba 31-SM-476 la parcarea de la popasul turistic „Vraja I " Viilor“. Numai că plăcerea pe | . care şi-o plănuise la „vraja“ popasului s-a transformat un I 1 ghinion curat, fiind surprins de l ■ un control şi amendat. De, „vraja" costă! Rubrică realizată de : Petre POP4 şi corespondenţii „Scinteii" VRANCEA La desecări —mai largă mobilizare a forţelor! Pentru însămînţarea la timp a întregii suprafeţe arabile planificate, în judeţul Vrancea sunt in curs de desfăşurare lucrări de eliminare a excesului de apă de pe însemnate întinderi de teren. Decolmatarea canalelor in sistemul Hinguleşti — Maluri — Năneşti, pentru o suprafaţă de 6 531 hectare, s-a încheiat. Se apropie de finalizare lucrările de acest fel şi în sistemul Armeni — Gologanu, prin care vor fi ferite de excesul de umiditate 4 870 hectare. în această zonă au fost curăţite de vegetaţie canale însumind 180 km. Pe alt şantier, în zona Bordeasca, cu utilaje şi forţă de muncă locală se execută canale şi rigole de scurgere pentru a fi scoase de sub influenţa excesului de apă 700 hectare. Şi la Ciorăşti s-a stabilit ca prin realizarea a peste 10 km de canale să fie ferite de excesul de umiditate 650 hectare. ” 11 In alte unităţi agricole, pentru suprafeţele care nu se află in perimetrul sistemelor amenajate, au fost deschise puncte de lucru „pe cont propriu“, dar cu asistenţă tehnică de specialitate. La C.A.P. Băleşti, de exemplu, ţăranii cooperatori au realizat manual 4,5 km de canale, care vor feri de băltire 200 hectare. Şi cooperatorii din Ciorăşti au săpat 2,5 km de canale. In schimb, la Gologanu — unde se află „sub apă“ aproape 800 hectare — conducerea cooperativei aşteaptă ca lucrările să fie executate cu utilajele. Or, întreţinerea reţelei secundare constituie o obligaţie a cooperativei agricole, ceea ce impune o mobilizare serioasă de forţe. Un volum mare de lucrări trebuie executat şi in cooperativele agricole din Bogza, Sihlea şi altele, unde rezultatele de pină acum sunt nesatisfăcătoare. Iată de ce organizaţiile de partid, consiliile populare au datoria să fisigure o amplă mobilizare şi folosire a forţei de muncă, astfel incit sUcrofile de desecare să se încheie în cel mai scurt timp. (Dan Drăgulescu, corespondentul „Scinteii“). CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ TELEORMAN Toate utilajele sunt reparate, mecanizatorii pot începe semănatul Ieri, specialiştii din agricultura judeţului Teleorman au controlat la faţa locului starea terenurilor şi au decis ca în zilele următoare să se treacă din plin la semănat. Există toate condiţiile ca lucrările agricole de primăvară să se desfăşoare la timp şi de bună calitate. Toate tractoarele, maşinile şi utilajele agricole necesare in campania de primăvară au fost reparate şi acum sint gata să intre în cîmp. După cum ne spune directorul trustului S.M.A., ing. Constantin Vatau, in campania de reparaţii recent încheiată s-a acordat o mai mare atenţie calităţii lucrărilor executate, iar prin recondiţionarea pieselor de schimb şi a subansamblelor s-au obţinut economii în valoare de peste 15 milioane lei. Acum se realizează agregate complexe, care printr-o singură trecere vor efectua mai multe lucrări. Folosirea acestora la pregătirea terenului şi semănat înseamnă eliberarea a 400 de tractoare şi economisirea unor importante cantităţi de motorină. Practic, s-au făcut 1050 de agregate complexe pentru pregătirea terenului. Dintre acestea, 450 sunt formate din grape cu discuri, echipamente de erbicidare şi grape reglabile, iar 600 din combinatoare şi echipamente de erbicidare. La semănat se va acţiona cu 978 cupluri de maşini alcătuite din semănători, echipamente de fertilizat şi erbicidat. Alte 350 agregate vor fi constituite din câte două semănători. Complexitatea acestor utilaje amplifică răspunderea mecanizatorilor, a specialiştilor pentru folosirea lor cu eficienţă maximă, pentru calitatea lucrărilor agricole. De aceea direcţia agricolă judeţeană şi trustul S.M.A. au organizat la S.M.A. Drăgăneşti- Vlaşca o instruire metodică de citeva zile, la care au participat inginerii mecanici din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, inginerii-şefi din cooperativele agricole, şefii fermelor şi ai secţiilor S.M.A. Totodată, în aceste zile continuă instruirea mecanizatorilor care vor lucra pe agregate. O altă acţiune de mare însemnătate este pregătirea a 759 cadre de conducere, specialişti, personal TESA din unităţile agricole pentru a putea conduce tractorul. Alţi 500 cooperatori învaţă în această perioadă să mînuiască tractorul şi maşinile agricole. Acestea sunt citeva din preocupările actuale ale mecanizatorilor, ale celorlalţi lucrători ai ogoarelor judeţului Teleorman pentru buna desfăşurare a campaniei de primăvară, pentru obţinerea de recolte mari în acest an. (Stan Ștefan, corespondentul „Scinteii“). ARAD Activitate intensă în livezi Acum, cind primăvara a sosit, in livezile din judeţul Arad se lucrează intens. Producţia bună de fructe realizată anul trecut i-a îndemnat pe pomicultori să acorde toată atenţia îngrijirii pomilor. Pe 3 275 hectare au fost executate arături, 810 hectare au fost fertilizate cu îngrăşăminte organice, iar pe 3 600 hectare s-au aplicat îngrăşăminte chimice. Potrivit graficelor, se desfăşoară tăierile de formare şi fructificare a pomilor şi lucrările de combatere a dăunătorilor. Există toate condiţiile ca aceste lucrări să se încheie in primele zile ale lunii martie. Pentru dezvoltarea patrimoniului pomicol, în 1982 se vor planta cu pomi fructiferi peste 800 hectare, din care 220 hectare în această primăvară. Amplasarea acestor plantaţii se face în masive compacte şi în zone favorabile — Lipova, Buteni, Gurahonţ. Pepiniera de la Lipova oferă 600 000 — 700 000 puieţi de pomi. Pentru gospodăriile populaţiei se asigură în această primăvară 319 000 pomi altoiţi, din cele mai valoroase specii şi soiuri. Gospodăriile individuale au fost şi sunt ajutate în continuare cu pesticidele şi utilajele necesare efectuării tratamentului la pomi. Toate acestea constituie o bună bază de pornire pentru ca şi in acest an pomicultorii arădeni să obţină producţii superioare de fructe. (T. Mihuta, corespondentul „Scinteii“). După analiza exigentă a rezervelor interne, prin aplicarea propunerilor făcute in adunarea generală, colectivul Întreprinderii mecanice Botoşani a hotărit Compensaţiile acordate pentru 1982 vor fi recuperate în acest an Recent, preşedintele consiliului oamenilor muncii, directorul şi inginerul-şef al întreprinderii mecanice din Botoşani au luat hotărirea să accepte o comandă suplimentară de echipamente hidropneumatice, solicitate de intreprinderea Progresul“ din Brăila. — Dar asta înseamnă consumuri în plus ! — a spus cineva, puţin mai tirziu, după perfectarea formelor. Consum de metal, de energie electrică, de forţă de muncă... — E adevărat — a intervenit maistrul Mihai Condurachi, preşedintele consiliului oamenilor muncii. Numai că noi avem aceste materiale. 80 de tone de metal sunt disponibile ca urmare a reducerii consumurilor, a aplicării unor tehnologii de prelucrare mai eficiente. De asemenea, aproape 100 MWh energie electrică rezultă numai din economiile de la începutul anului pină acum. Cît priveşte forţa de muncă, nu-i nici o problemă. Deoarece prin măsurile luate în ultima perioadă, am asigurat condiţiile necesare pentru creşterea productivităţii muncii cu peste un procent faţă de prevederi, aşa cum ne-am angajat, dealtfel, în adunarea generală a oamenilor muncii. Cum s-ar zice, avem asigurate toate condiţiile şi această comandă vine tocmai la timp, precizează altcineva. — Exact. După cum ştiţi, adunarea noastră generală s-a desfăşurat in ziua de 15 februarie. Deci, după publicarea şi intrarea în vigoare a prevederilor celor două decrete ale Consiliului de Stat. Prin urmare, un prilej cum nu se poate mai bun pentru dezbaterea lor, dar mai cu seamă pentru stabilirea măsurilor necesare recuperării compensaţiilor băneşti acordate de stat, ca urmare a majorării preţurilor cu amănuntul la produsele agroalimentare. Concluziile la care am ajuns au fost cit se poate de clare : consiliul oamenilor muncii a fost însărcinat să găsească materia primă care să asigure creşterea accentuată a producţiei şi, pe această cale, a productivităţii muncii. Iar dacă nu ne-ar fi venit comanda suplimentară de la Brăila, trebuia să găsim alta. Şi asta cit mai repede. Fiindcă, repet , măsurile de sporire a productivităţii se aplică deja la fiecare loc de muncă. Indreptîndu-ne spre secţiile de producţie, pe culoare, în halele de lucru, simţim mirosul de vopsea proaspătă de pe citeva panouri, pe care sunt scrise angajamentele pe acest an ale colectivului : 7 milioane lei producţie netă suplimentară ; o reducere a cheltuielilor materiale de încă 1,5 lei la fiecare 1 000 lei producţie-marfă ; asimilarea in avans cu un trimestru a 8 produse noi. Şi tot la vedere sunt afişate citeva răspunsuri la întrebările : „Cum apreciaţi prevederile recentelor decrete ale Consiliului de Stat“, „Prin ce contribuiţi, concret, la creşterea suplimentară a productivităţii muncii şi a eficienţei?“. Spicuim şi din răspunsurile date de ciţiva oameni ai muncii. Frezorul Eugen Turcoman : „Sunt fiu de ţăran din satul Curteşti, cunosc bine cheltuielile cu care se realizează produsele alimentare. Era obiectiv necesară creşterea preţurilor acestora, aşa cum la fel de necesar pentru traiul nostru este să recuperăm compensaţiile băneşti ce ni s-au acordat. Eu voi primi lunar în plus 175 lei. Este o sumă bună. Iar ca să recuperez prin munca mea această sumă, cu ajutorul maistrului Constantin Alexa am conceput un dispozitiv cu care realizăm în acelaşi timp 4 bacuri pentru maşinile semiautomate de producere a şuruburilor, în loc de unul. De asemenea, am micşorat cu 5 minute şi timpul de aşchiere. Asta înseamnă că intr-o oră se pot produce 6 perechi de leacuri în plus“. O altă opinie, cea a muncitorului reglor Stelian Ciubotaru : „Reaşezarea preţurilor la produsele agroalimentare este o măsură dreptă. Pentru a recupera suma de 175 lei pe care o primim suplimentar, noi, reglorii, am hotărît să venim dimineaţa mai devreme pentru a verifica maşinile automate. Ca urmare a acestei iniţiative, în prezent maşinile respective funcţionează fără întrerupere pe durata întregului schimb şi nu doar 7 ore şi jumătate cum se înregistra, în medie, in cursul anului trecut. Concret, aceasta înseamnă producerea a 24 000 şuruburi în 8 ore la fiecare maşină, comparativ cu 22 300 cite se produceau in 1981“. In sfîrşit, iată şi punctul de vedere al şefului formaţiei de la atelierul de piuliţe, sectorul C, Vasile Livadaru. „Am permanentizat oamenii pe maşini, ne-am asigurat stocul necesar de scule prin recondiţionări. De fapt, aşa cum a hotărit adunarea noastră generală, recondiţionăm acum 40—45 la sută din întreg volumul de scule utilizat. Ca urmare a măsurilor luate, formaţia noastră realizează, pe schimb, în jur de o tonă de piuliţe în plus“. Pe lîngă iniţiativele de mai sus, în adunarea generală s-au adoptat multe alte măsuri de larg interes şi cu participarea tuturor cadrelor întreprinderii. S-a hotărit astfel ca utilajele pentru noua capacitate de 5 000 tone anual pentru organe de asamblare să fie instalate pe spaţiile de producţie existente. Lucrarea se efectuează „din mers“, fapt ce contribuie la o economie de 10 000 ore-om, influenţînd sporul total al productivităţii muncii cu 15 la sută. Concomitent, în atelierul de pregătire a materiei prime s-a trecut la aplicarea unei soluţii experimentate şi puse la punct de inginerii Voichiţa Storceanu şi Mihail Matei, potrivit căreia sulfatul de fier, rezultat in urma decapării sirmei, este utilizat apoi la neutralizarea apelor. Eficienţa acestei soluţii ? Valoarea consumurilor de acid sulfuric va fi redusă cu 80 000 lei anual, ceea ce determină creşterea producţiei nete. Pe de altă parte, inginerii Constantin Cărăuşu, Florin Pocol şi Mihai Creţu, reluind o idee experimentată anul trecut, au lucrat cot la cot cu muncitorii pentru modificarea maşinilor automate, astfel încît capul hexagonal al şuruburilor să fie produs prin presare şi nu prin ştanţare. A fost înlocuită, astfel, munca a 36 de muncitori, echivalînd cu o creştere cu 24 la sută a productivităţii muncii. Totodată, se economiseşte o cantitate de metal în valoare de aproape o jumătate de milion lei anual. A fost redus, de asemenea, personalul TESA cu 3 la sută, reducere pe seama căreia se va obţine pînă la sfîrşitul anului o producţie netă valorînd 410 000 lei şi, bineînţeles, sporul corespunzător de productivitate a muncii. In ce se vor materializa, pe ansamblu, toate iniţiativele şi preocupările la care ne-am referit ? Iată ce ne spune ing. Nicolae Sfarghiu, directorul întreprinderii : — Sporul suplimentar de peste un procent la productivitatea muncii, la care ne-am angajat, ne va aduce pină la sfîrşitul anului o producţie netă suplimentară în valoare de aproape 1,2 milioane lei. Adăugind la această sumă şi economiile ce vor rezulta din reducerea cheltuielilor totale şi materiale — îndeosebi prin diminuarea mai accentuată a consumurilor materiale — vom recupera in acest an întreaga sumă de 2,4 milioane lei ce urmează să o primească personalul nostru muncitor in plus la retribuţii şi alocaţii pentru copii. Este o decizie lăudabilă care demonstrează înţelegerea responsabilă de către întregul colectiv a recentelor măsuri adoptate de partid. Silvestri AILENE1 corespondentul „Scinteii" SANTEIA — marți 2 martie 1982 Prin muncă stăruitoare, prin disciplină exemplară (Urmare din pag. I) — Vorbiţi de mecanizatori, de bună seamă. — Şi de ei, dar şi de muncitorii cooperatori. Adică de foştii navetişti care revin in cooperativă aducînd cu ei această calitate atit de necesară agriculturii — disciplina. De la începutul anului pină în prezent, la noi au revenit zece asemenea oameni. Care s-au încadrat de minune in clasa ţărănimii cooperatiste, formată in anii aceştia la noi. Şi or să mai vină şi alţii. — Ascultind la radio, citind în presă cuvîntarea secretarului general al partidului, emoţionantă cinstire adusă ţărănimii din România, laudă de mart prestigiu pentru hărnicia şi demnitatea acestei clase, am avut simţămîntul că mi se adresează şi mie, ne spunea lucrătorul zootehnist Ion Mocanu, de la complexul asociaţiei economice de creştere şi ingrăşare a taurinelor din Costeşti, judeţul Vaslui. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu vorbea despre ţăranii lui Ştefan cel Mare, care ne-au fost străbunici, despre bunicii şi taţii noştri, despre noi care am pus umărul la ridicarea industriei, la clădirea blocurilor din oraşe, care ne-am transformat satele, iar acum am revenit acasă, unde e nevoie de noi. — De ce aţi revenit acasă ? — Condiţiile de muncă, de viaţă de aici, unde am o locuinţă confortabilă, s-au împletit cu hotărîrea partidului şi statului pentru cointeresarea celor care lucrează în zootehnie, precum şi cu vechea mea dorinţă de a creşte animale. Luna trecută am cîştigat peste 2 500 lei, cheltuind, bineînţeles, mult mai puţin decit cheltuiam în oraş. Voi fi pensionar ca oricare altul, munca nu se deosebeşte aproape deloc de cea din construcţii. Doar că, în plus, simt zilnic mirosul acela de fin din copilărie, aerul proaspăt al cîmpului. De pe şantier — am lucrat şi pe şantierele unor construcţii industriale — mi-au rămas deprinderile de punctualitate, respect pentru lucrul bine făcut. Ceea ce prinde tare bine în creşterea animalelor. Ca mine au procedat mulţi. Numai la noi în complex au revenit încă cinci foşti muncitori care făceau naveta la oraş. La fel la Tanacu, Laza, Văleni, Zăpodeni şi în alte comune. Aici, în satul meu, in casa mea, la locul meu de muncă, mă consider unul dintre acei 23 de milioane de membri ai marii noastre familii, care hotărăsc dezvoltarea societăţii socialiste. Locul meu este aici, unde se produc laptele şi carnea necesare oamenilor. Şi mă consider „pe linia întîi“ în Îndeplinirea îndemnurilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu. — Consider că atunci cind secretarul general al partidului atrăgea atenţia că, in fond, dispunem numai de 0,45 ha pămint arabil pe locuitor, ni se adresa şi nouă mecanizatorilor, ne spunea tractoristul Mihály Janos, de la C.A.P. Ernei, judeţul Mureş. Eu, ca mecanizator, înţeleg bine un lucru : de pe acelaşi pămint, rodul poate fi mai bogat an de an. Arăturile din toamna asta, care sunt făcute la un nivel calitativ superior faţă de anii trecuţi, vor dovedi-o. Acum, cind începem campania de primăvară, lecţia asta nu trebuie uitată Lucrul ăsta îl ştiu şi cooperatorii. Cum aş putea eu, Mihály Janos, să nu ai ca lumea pămîntul pe care soţia mea, cooperatoare, îl lucrează pentru a da hrană fiilor noştri, tuturor oamenilor muncii ? Iată că atunci cind ne îndeamnă să obţinem producţii cit mai mari, pe fiecare metru pătrat, pe întreaga suprafaţă arabilă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu mi se adresa şi mie, ca şi celorlalţi tovarăşi de-ai mei. Stă în puterea noastră să obţinem an de an rod tot mai bogat de pe acest pămînt, spre bunăstarea noastră a tuturor. — ...De ce să nu recunoaştem, spunea gospodarul Nicolae Răuţă din comuna Sascut, Bacău, că de pe urma recentelor măsuri privind preţurile de achiziţii şi contractări către stat noi, cei de la sate, avem mult de cîştigat. Cooperativa agricolă din Sascut va cîştiga anul acesta în plus faţă de 1981 circa cinci milioane de lei, din cantităţile suplimentare de produse contractate cu statul. Sunt avantaje care trebuie recompensate, la rindul lor, printr-o muncă exemplară pentru a asigura produse contractate şi a le depăşi chiar. Am inţeles, din cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, marea importanţă pe care o are realizarea in întregime a contractărilor şi achiziţiilor de produse agricole, vegetale şi animale. Este pe deplin în spiritul de dreptate al ţăranului român ca, in schimbul produselor pe care le primeşte de la oraş la preţuri stabile, să livreze tot la preţuri fixe produsele sale. Căci ce fel de fraţi am mai fi cu muncitorii dacă am căuta să le pretindem mai mult decit trebuie pentru mărfurile noastre ? Un alt gospodar al comunei, Ion N. Corobană, ţine să ne vorbească despre însemnătatea participării fiecărui locuitor al comunei la valorificarea întregilor suprafeţe de pămint, atit ale cooperativei de producţie, cît şi ale celor aflate în folosinţă personală . Aşa cum ne arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, spune el, numai unirea tuturor forţelor de la sate poate asigura avintul producţiei agroalimentare. Noi, de exemplu, am hotărît să sporim cu cel puţin 500 kg la hectar producţiile de grîu, porumb şi sfeclă de zahăr in C.A.P. O primă măsură pentru aceasta a fost realizată , chiar zilele acestea am terminat transportul în cîmp al întregii cantităţi de gunoi din sectorul zootehnic. Urmează acum lucrările din campania de primăvară, de care depinde în bună măsură realizarea obiectivului nostru. La veniturile sporite obţinute din C.A.P. vom mai adăuga şi pe acelea provenite din contractarea cu statul a produselor din gospodăria noastră personală. Eu, bunăoară, voi primi sume frumuşele din contractarea cu statul a unui porc, a zece oi şi a 40 kilograme de lună. Caz de excepţie ? Nicidecum. Primarul comunei, Vasile Petrache, ne spune că locuitorii Sascutului au încheiat contracte cu statul pentru 300 bovine, 150 porci, 600 oi, 3 300 hectolitri de lapte şi alte produse. Este vorba aici de acel nivel de trai pe care anii care au trecut de la cooperativizarea agriculturii l-au adus ţăranilor, ne explică primarul. Lucru care se vede uşor trecind prin comună, pe lingă casele arătoase, cele mai multe înălţate în acest răstimp, pe lingă şcolile mari şi luminoase, stînd de vorbă cu oricare din aceşti urmaşi ai eroilor neamului, despre care cu atîta căldură vorbea tovarăşul Nicolae Ceauşescu. ...Opiniile, faptele şi intenţiile relatate în aceste rînduri reflectă, la scara inerent redusă a unei anchete, secvenţe sugestive din emulaţia muncii, din vigoarea şi dinamismul cu care ţărănimea noastră, însuşindu-şi preţioasele indicaţii şi sarcinile trasate de secretarul general al partidului, răspunzînd cu demnitate măsurilor adoptate de partid şi de stat pentru stimularea producţiei agroalimentare, deschide campania de primăvară din acest an ca pe o importantă filă a primăverii agriculturii româneşti. Fertilizarea terenurilor la cooperativa agricolă din comuna Flăminzi, judeţul Botoşani Foto : S. Cristian CUVINTUL CITITORILOR « CUVlNTUL^VMENILOR MUNCIE» Îngrăşăminte uitate pe rampa gării Pe la începutul lunii iunie, anul trecut, în staţia C.F.R. Teregova, judeţul Caraş-Severin, au sosit, în citeva rinduri, cinci vagoane cu îngrăşăminte şi amendamente de calciu. Deoarece fostul preşedinte al consiliului popular comunal n-a luat nici o măsură pentru transportarea lor urgentă, îngrăşămintele au fost descărcate in staţie. Acolo au şi rămas, să „îngraşe“ rampa gării, in loc să fie folosite pentru fertilizarea păşunii comunale. Nici actualul preşedinte al consiliului popular — care nu se poate să nu ştie de existenţa lor — nu s-a preocupat ca, în sfîrşit, acestea să fie duse la rostul lor. Aşa se face că o însemnată cantitate de îngrăşăminte pentru producerea cărora s-au făcut mari eforturi stă în bătaia ploilor, a zăpezilor, în suflarea vînturilor, degradîndu-se. Oamenii din partea locului se întreabă cu mirare de ce nu sint traşi la răspundere cei vinovaţi de această pagubă? Aceştia ar trebui obligaţi neîntîrziat să plătească din buzunarul lor ingrăşămintele chimice risipite de rampa gării. P. ION comuna Teregova, judeţul Caraş-Severin Cind lipsesc vînătorii... In ultimii ani, în pădurile din împrejurimile comunei noastre şi în altele învecinate, porcii mistreţi s-au înmulţit peste măsură, excesiv, devenind o adevărată calamitate. Recolta pe care o scoatem de pe locurile noastre, aflate mai mult pe dealuri, e primejduită pentru că mistreţii rimă peste tot şi distrug totul. Văzind cu ce pagubă s-au ales in toamna anului trecut, unii locuitori stau la îndoială dacă să-şi mai cultive sau nu locurile anul acesta. La sesizările noastre, înaintate la consiliile populare, comunal şi judeţean, ni s-a răspuns că trebuie să ne păzim locurile. Am încercat să le păzim, dar degeaba, pentru că avem locurile risipite ici-colo şi nu le putem veghea pe toate , cind păzeşti pe un loc, mistreţii rimă pe altul. N-ar fi mai bine ca acum, cind începe campania agricolă de primăvară, să se organizeze vînători care să reducă la normal numărul mistreţilor şi să stăvilească pagubele făcute de ei ? Dumitru C. ŢIRCA comuna Dăneşti, satul Brătuia, judeţul Gorj Sunt pensionar tipograf şi desfăşor diferiteactivităţi obşteşti în cartierul în care locuiesc. Considerând o datorie civică elementară să te preocupi cum se înfăptuiesc în practică îndrumările partidului, mă interesez îndeaproape cum sunt gospodărite în cartierul nostru energia electrică, gazul metan, apa potabilă ş.a. Trebuie s-o spun deschis că sunt încă cetăţeni care nu înţeleg ce importanţă prezintă, pentru economia ţării şi pentru propriul lor buzunar, să economiseşti curentul electric, gazul metan sau apa. In multe case din cartier se consumă incă fără raţiune şi fără grijă curent, gaz şi apă. Ceea ce mă surprinde însă este faptul că in ce priveşte apa, cei mai mari risipitori de apă potabilă sunt... unii lucrători de la I.C.A.R. Da, greu de crezut, dar aşa e. Pe o stradă din cartierul nostru — Obleţilor — în dreptul numărului 34 A — unde, probabil, s-a spart o ţeavă, apa a curs vreme de 3 luni de zile. A curs pînă la sfîrşitul lui decembrie anul trecut cînd o echipă a I.C.A.B. a făcut o reparaţie , dar de mîntuială, care a ţinut doar trei zile. Acum, apă curge din nou... Cite scrisori s-au trimis celor de la I.C.A.R., cite telefoane li s-au dat... Degeaba ! Dar acesta nu e singurul exemplu. Pe strada Ştiucii, în dreptul casei cu numărul 77, apa curge nestingherit de mai bine de... 4 luni de zile ! Deşi I.C.A.R. a fost sesizat, in repetate rinduri atit de subsemnatul, cit şi de alţi cetăţeni. Şi la intrarea în cartierul nostru se află o cişmea defectă din care apa curge necontenit, de luni şi luni de zile. Se duce, cum s-ar spune... pe apa simbetei. Cetăţenii cartierului se întreabă, pe drept cuvint, cine plăteşte această pagubă ? N-ar fi bine s-o plătească cei de la I.C.A.R. care nu se grăbesc să repare sau să schimbe conductele deteriorate ? Poate aşa vor reuşi să se scuture de nepăsare. Nicolae PANŢU str. Obleţilor 32, sector 2 Bucureşti N.R. La situaţiile de mai sus ar trebui să adăugăm, la rindul nostru, observaţiile pe care ni le-au adus la cunoştinţă, prin telefon sau la biroul de audienţe, numeroşi cetăţeni ai Capitalei semnalind deficienţe asemănătoare in activitatea I.C.A.R. Făcindu-ne ecoul unor cerinţe formulate de numeroşi cetăţeni, propunem ca problema economiei apei potabile să fie cit mai grabnic discutată în primul rind la I.C.A.R., intr-o adunare generală, cu toţi lucrătorii întreprinderii, ca şi in adunările cetăţeneşti din circumscripţii şi sectoare. Ar merita, credem, să fie reţinută propunerea făcută în scrisoarea de mai sus ca risipitorii apei potabile să suporte paguba produsă. Gospodari sau risipitori ai apei potabile ? • Două noi magazine au fost date în funcţiune în centrul Cîmpinei, îmbogăţind zestrea oraşului : un magazin cu produse chimice şi un magazin cu articole de sport. (Bratu Ion — Cîmpina, judeţul Prahova). • Peste 2 300 apartamente au ridicat în cursul anului trecut constructorii de la I.J.C.M. — Olt, dintre care 330 apartamente reprezintă depășirea de plan (Biţu Nicolae, Slatina — Olt). • O simplă nepotrivire ? Am observat că la tipul de triplu ştecher produs de cooperativa „Electrometal“ din Oradea, din cauza găurilor prea mici, nu se potrivesc tijele de legătură de la piesele fabricate de I.A.E.I. — Titu. O simplă nepotrivire, sau lipsa legăturii în producţie intre cele două unităţi ? (Nicolae Dumitru — Piteşti). • In primele luni ale acestui an colectivele de muncă din cadrul Regionalei C.F.R. — Iaşi au colectat şi expediat unor întreprinderi industriale 25 de tone fontă veche, 16,5 tone fier vechi şi 1 tonă hîrtie veche (Ion Bîrsan — Iaşi). • Propunere : in gara Cosmeşti, aflată intre Focşani şi Tecuci, este un adevărat calvar să te urci în tren. Am văzut femei cu copii şi bătrini care n-au putut să se urce în vagoane din cauza înălţimii la care se aflau scările trenului. Aceeaşi situaţie e şi la Pufeşti, pe linia spre Bacău ş.a. Se cere de urgenţă construirea în aceste gări a unor persoane înalte (Marin G. Gîrleanu — Focşani) • O nouă instalaţie de foraj, destinată lucrărilor de prospectări geologice în vederea descoperirii de noi materii prime, a intrat in fabricaţie la întreprinderea de construcţii de maşini şi utilaj greu din Giurgiu. (Traian Barbălată — Giurgiu).