Scînteia, iunie 1982 (Anul 51, nr. 12370-12395)
1982-06-01 / nr. 12370
II III LI Pe sprinceană în calitate de preşedinte al cooperativei de credit din Baia Mare, Peter-Paul Marosan a introdus, cu de la sine putere, un sistem propriu de acordare a împrumuturilor. Adică nu legat, in ordinea depunerii cererilor, ci la „mica înţelegere“ cu un solicitant sau altul. Fireşte, nu în mod gratuit, ci contra isisei anumite sume de bani, pentru a aproba prioritatea“. Tot cu... prioritate preşedinte!« care conducea o instituţie de credit fără a avea el însuşi credit moral a fost judecat, şi condamnat la cinci ani închisoare. Şoferi la... seceriş N-am bănuit niciodată că in trusa de scule a unor autocamioane ar fi nevoie şi de seceră. Ce să secere cu ea ? Cauciucurile maşinii ? Cu atît mai nedumeriţi am fost cind am intilnit trei şoferi pe autocamioane care şi-au scot „cu delicateţe“ secerile dintre chei şi şurubelniţe. Apoi «a năvălit in tarlaua de lucarnă de lingă satul Fotinu, judeţul Buzău. Cind i-am întrebat de sănătate, ne-au răspuns agresivi : „Ce, mă, nu ţi-e bine ? Vezi-ţi de drum, că dacă nu...“ Că dacă nu, ce , ne-am întrebat noi, dar, văzindu-i pe cei trei vlăjgani apropiindu-se ameninţător cu secerile sclipind in soare, ne-am „văzut de drum“. Nu înainte de a le nota I numerele maşinilor: 31-BZ-3101; 31-BZ-312 ; 31-BZ-3103. Deci I toate trei înmatriculate una după alta si nu e greu ti li se I ia urma. I Pe la patru dimineaţa Încă nu se luminase bine de s ziuă, când buciureşteanul C.B. (Bulevardul Muncii 22) a fost trezit din somn de nişte zgomo- * te suspecte venind dinspre bucătărie. In bucătărie — un mu- I safir nepoftit, beat turtă. Gazda a anunţat miliţia c a prins I un hoţ în casă. Intre oamenii legii si cel din bucătăria omu- I lui a avut loc următorul dialog: 1 — Ce cauţi ăici ? * — Habar n-am unde tint. , — Dar cine eşti ? — Daniel Popa din Văleni de 1 Munte. — Şi cu ce ocazie prin Bucu- I reşti? I — Păi, aici lucrez. La l.T.B. — Şi de ce nu te-ai dus aca- I să? — Dar aici unde tint ? ■— In altă casă. Pe unde ai I intrat aici, la etaj ? — Pe uşi. — Cu ce ai descuiat ! ■ — Era deschisă. Intr-adevăr, gazda uitase sea- I la ușa deschisă, iar musafirul nepoftit nu era hot. Era atît de f beat, incit... Rubrică realizată de Petre POPA * P corespondenţii „Scinteii” ! PAGINA 2 !FAPTUL! ! divers! ! De două ori * la înălţime 30 de muncitori forestieri lucrează de ani de zile împreună , la punctul Hurduaaţ din judeţul Harghita. Pe cit de buni muncitori,peştit de gospodari. Mai intii, cei 30 au pus mină de Ut mină şi au cumpărat o vacă pentru lapte. Apoi, o scroafă care le-a şi „furnizat" citeva „şarje" de purcei. Iar acum au urcat in munte... grădina de legume. Mai exact, mi-au meşterit citeva solarii în care cultivă aproape tot ceea cete este necesar traiului. Şi asta încă nu e totul ! Seară de seară se aprind becurile in dormitoare, la cantină, la club. Lumină pe care mi-o „produc" ei înşişi, prin amenajarea unei microhidrocentrale. Veţi fi de acord cu noi că cei 30 de forestieri sunt de două ori la intltime : intii că muncesc in munţi, al doilea prin ceea ce fac — şi fac bine. Frumoasă • • f • * • •» iniţiativa Pe străzi, în parcuri, pe aleea de sub Timpa din Poiană şi în alte locuri aglomerate ale Braşovului şi-au făcut apariţia grupuri formate din câte 3—3 cetăţeni cu banderolă te mina stingă şi cu un ecuson pe piept pe care scrie : „Agent constatat , ordine şi gospodărie“. Nu ştim dacă respectivul înscris este cel mai inspirat, dar nu forma contează. Cetăţenii fac parte din activul obştesc al consiliului popular municipal si veghează, in timpul liber, in mod voluntar, la respectarea de către semenii lor a normelor civice, si în primul rind la păstrarea ordinii şi curăţeniei oraşului. Iniţiativă , lăudabilă şi plină de promisiuni intrucit ordinea si curăţenia au început să se simtă şi mai mult ca la... Braşov acasă. „Curse speciale" După mai multe curse speciale de suta de kilometri, cu start din peste 20 de judeţe. Intre care Alba, Argeş, Braşov, Covesna, Gorj, Mureş, Teleorman şi altele, petru milioane de melci au ajuns in mare... viteză la Sibiu. Mai precis, la unitatea care, pe Ungă diferite produse, valorifică şi melci, din achiziţii ale cooperaţiei. Desigur, melcii n-au sosit cu căsuţele iar din spinare, ci cu autocamioanele. Și tot „motorizați“ aunt luat calea exportului. ACTIVISTUL DE PARTID PERMANENT IN MIJLOCUL OAMENILOR Ctteva zile la lină, de-a lungul şi de-a latul Bărăganului ialomiţean, pe itinerare prestabilite sau alese la intimplare, am însoţit activişti ai comitetului judeţean de partid sau i-am intilnit in secţiile întreprinderilor industriale, pe tarlalele nesfirşitei cimpii, in sectoarele zootehnice, la primele ore ale dimineţii sau seara tirziu. Am consemnat întimplări, discuţii, fapte, intervenţii energice la faţa locului, satisfacţii pentru reuşite şi mihniri pentru neîmpliniţi, cuvinte de încurajare şi altele rostite pe tonuri categorice. Ne-am format astfel o imagine asupra muncii activistului de partid pe teren, pentru ca apoi să abordăm această temă cu tovarăşul Eugen MALU, secretar al Comitetului judeţean de partid Ialomiţa, convorbire care a avat foc şi ea pe parcursul unei deplasări de la Slobozia spre ogoarele cuprinse intre apele Borcei şi Dunării. Prima întrebare s-a referit la ceea ce reprezintă terenul pentru munca activistului de partid. — V-aş răspunde cu citeva exemple pe care chiar dumneavoastră ni le-aţi relatat. în zilele petrecute in judeţ aţi fost in consiliul unic agroindustrial Movila şi aţi observat o bună participare la muncă. Aici se înrădăcinase părerea că n-ar exista suficientă forţă de muncă. Activiştii noştri, printr-o analiză la faţa locului, au constatat că, dimpotrivă, există suficientă forţă de muncă, însă ea nu era folosită cum trebuie. Prin măsuri organizatoricesituaţia a fost remediată. La Ţăndărei aţi intilnit un secretar al comitetului judeţean de partid care se convingea personalcum este respectat programul de lucru in Zootehnie înainte de a participa la o adunare de partid consacrata acestui aspect. La Grăsani aţi văzut cum un alt activist al comitetului judeţean a intervenit energic în înlăturarea unor deficiente în constituirea echipelor de lucru la construirea unor grajduri, cum a luat măsuri pentru impulsionarea reparării unui pod şi a trezit din somnul său birocratic un şef de depozit care întirzia livrarea unor materiale. Eu o să mă opresc la Feteşti pentru a constata in ce măsură membrii comitetului orăşenesc de partid participă la adunările din organizaţiile de bază, iar la una din ele vei lua şi eu parte. Contactele nemijlocite cu realitatea, cu stările de lucruri de pe teren, din unităţile industriale, din agricultură, invăţămint etc. ne permit să cunoaştem „pe viu“ in ce stadiu se află înfăptuirea hotăririlor de partid şi de stat, propriile noastre hotărîri. Aş spune că terenul semnifică pentru un activist de partid locul de verificare a pregătirii sale, de valorificare a experienţei sale, de afirmare deplină şi concludentă a spiritului său revoluţionar. Dealtfel, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a atras in repetate rinduri atenţia cadrelor de partid şi da stat să-şi desfăşoare munca nu in birou, ci acolo unde se hotărăşte soarta producţiei, acordînd sprijin, îndrumarea necesară îfi soluţionarea problemelor pe care le ridică producţia şi viaţa. — La o analiză mai atentă a aspectelor intilnite se desprind cu claritate citeva coordonate in intervenţiile activiştilor. Presupune aceasta acţiuni organizatorice adecvate ? . — Evident că da. In ciuda marii diversităţi a problemelor pe care viaţa le ridică zilnic unui activist, munca lui se desfăşoară in cadrul unei programări riguroase a obiectivelor de urmărit, a direcţiilor de acţiune. Tocmai de aceea biroul comitetului judeţean de partid acordă o deosebită importanţă calităţii instruirilor. Ele asigură însuşirea de către activişti a conţinutului documentelor şi hotărîrilor de partid, a legilor ţării, oferă largi posibilităţi de a dobindi cunoştinţe politice, economice, juridice. In strinsă legătură cu necesităţile muncii pe care o desfăşoară, activiştii sînt edificaţi asupra metodologiei specifice sarcinilor pe care le au de îndeplinit, asupra cerinţelor conducerii ştiinţifice... — Nu-i vorba aici de mai puţin teren ? — Nu, nu-i vorba de mai puţin teren. In programele de instruire ponderea este deţinută de activităţile cu caracter practic. Astfel, au fost organizate schimburi de experienţă la unităţile care au obţinut rezultate deosebite, cum sunt cooperativele agricole de producţie Grindu, Gheorghe Doja, Smirna, I.A.S. Ograda, S.M.A. Ţăndărei, comuna Griviţa, întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Feteşti şi altele, acţiuni conduse de secretarii comitetului judeţean de partid, insistindu-se pe necesitatea ca fiecare activist să militeze în munca sa pentru generalizarea lor. , — Aţi putea defini formele de intervenţie ale activiştilor ? — Le-aş clasifica in intervenţii individuale şi colective. La unele intervenţii individuale aţi fost martori şi ele constituie conţinutul de fiecare zi al muncii activistului pe teren. Cele colective se referă la situaţii complexe care solicită o desfăşurare mai mare de forţe. — De pildă... — De pildă, Combinatul de îngrășăminte chimice Slobozia înregistra frecvent neindeplinirea principalilor indicatori de plan, invocindu-se o serie de cauze obiective (lipsa de materii prime, utilaje necorespunzâtoare). Comitetul judeţean de partid a alcătuit un colectiv de Studiu Care a analizat toate fazele procesului de producţie. Principala concluzie a Colectivului a arătat că in spatele „cauzelor obiective“ se ascundeau nerespectarea disciplinei de producţie şi o slabă organizare a muncii. Apoi, biroul comitetului judeţean de partid, împreună cu conducerea combinatului a analizat aceste stări de lucruri la faţa locului. S-au stabilit măsurile corespunzătoare şi responsabilităţi nominale. După care activişti de partid au primit sarcina de a fi prezenţi permanent pentru o perioadă mai lungă pe platforma combinatului pentru a interveni eficient şi rapid, a ajuta colectivul de muncă, a sesiza şi cere sprijin comitetului judeţean de partid in situaţii mai dificile în aplicarea măsurilor elaborate. Rezultatele — pentru prima oară în existenţa sa, combinatul şi-a îndeplinit şi depăşit indicatorii planului de producţie. — Dispuneţi de asemenea exemple şi din agricultură ? — Cele mai multe. Constatîndu-se că suprafaţa irigată, aşa cum era ea in statistici nu era aceeaşi cu cea din realitate, biroul comitetului judeţean de partid a iniţiat o largă acţiune pentru ase stabili adevărul şi ce trebuie întreprins in vederea folosirii eficiente a sistemului de irigaţii. Aş putea spune că şedinţa biroului s-a desfăşurat în mişcare, pe traseele sistemului de irigare. Au fost depistate cu acest prilej cazuri de inadmisibilă risipă de teren şi, fără alte deliberări, s-a trecut imediat la reintegrarea lor în circuitul producţiei. Sau un alt exemplu: întreprinderea agricolă de stat Bărăganu s-a situat în ultimii ani CU constanţă pe ultimele locuri in judeţ. După ce biroul comitetului judeţean de partid a analizat în profunzime cauzele acestei „performanţe“ ce nu făcea cinste colectivului de aici, a deplasat în această unitate ciţivadin cei mai buni activişti de partid şi de stat, atit ca pregătire profesională, cit şi ca experienţă. Prin mobilizarea capacităţii comuniştilor, prin unirea eforturilor întregului colectiv, situaţia se ameliorase vizibil. Numai in sectorul zootehnic,, de la începutul anului pină acum, producţia medie de lapte pe cap de vaca aproape că s-a dublat. De asemenea, în campania agricolă din această primăvară şi apoi la întreţinerea culturilor s-a înregistrat un adevărat salt calitativ in muncă. — Dar cum controlează şi îndrumă comitetul judeţean de partid munca activiştilor săi pe teren! — îndrumarea şi controlul sunt asigurate în permanenţă prin repartizarea membrilor biroului comitetului judeţean pe unităţi economice, consilii unice agroindustriale şi comune. Aceştia verifică programele săptăminale proprii de muncă ale activiştilor, rapoartele curente trimise din teren, îndrumă şi sprijină la faţa locului munca activiştilor, apreciază eficienţa şi oportunitatea acţiunilor întreprinse O altă modalitate o constituie analizarea periodică, în cadrul biroului şi secretariatului comitetului judeţean, a activităţii desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid, incluzînd şi munca activiştilor care răspund de aceste organizaţii. — In unităţile şi in comunele in care am fost, am intilnit arareori activişti ai organelor judeţene de stat. După cum am aflat, I.A.S. Bărăganu, care se mai confruntă cu greutăţi, este ocolită de specialiştii direcţiei agricole judeţene. Este întemeiată această constatare ? — Pe deplin întemeiată. O bună bucată de vreme am scăpat din vedere acest aspect deosebit de important Destui activişti de stat fac rar cunoştinţă cu terenul, iar cind se deplasează in unităţi economice, prezenţa lor este de multe ori formală şi nu angajantă. E drept, in ultimul timp, unora dintre ei li s-a atras serios atenţia asupra acestui stil defectuos de muncă. Este necesar insă ca biroul comitetului judeţean de partid să manifeste o exigenţă sporită şi o preocupare mai sistematică în atragerea activiştilor de stat la munca vie, concretă pentru a o despovăra de practici birocratice. Nu intimplător rezultatele cele mai bune se obţin in acele localităţi şi în acele întreprinderi unde drumurile activiştilor de partid şi de stat se interferează mai des şi mai îndelung cu preocupările, cu munca oamenilor, fie ei muncitori, ţărani, intelectuali. Constantin VARVARA Mihai VISOIU mnMmzmmmixmmmiMmemmmmmmmmmmmsmfjmMwmsmmmm ViaTA DE PARTID Radioreceptoarele „Pacific“ şi „Bucium“ întreprinderile comerţului de stat oferă spre vinzare radioreceptoarele staţionare „Pacific“ şi „Bucium 3“. CompHrjf trare historizate, aceste aparate de radio dispun de 5 şi, respectiv, 6 game de undă, au sensibilitate si selectivitate in redare, sunt dotate cu picup, la care pot fi audiate discurile fonografice. Radioreceptoarele „Pacific“ și „Bucium 3“ au un consum redus de energie electrică. LOCURI DE POPAS IN JUDEJUL SUCEAVA Celor ce doresc să petreacă o vacanţă plăcută şi să viziteze meleagurile din Nordul Moldovei cu interesantele sale monumente istorice şi de artă d in Judeţul Suceava le stau la depoziţie citeva incintătoare locuri die popas : Hanul Suceviţa — situat în localitatea cu acelaşi nume, pe drumul naţional 2, la 17 km de oraşul Rădăuţi. Într-un pitoresc decor natural, în apropierea munţilor acoperiţi cu păduri , dispune de camere cu încălzire centrală, precum şi de căsuţe confortabile. Hanul Ilişeşti este, de asemenea, un popas atrăgător pentru odihnă, la circa 23 km de Suceava, pe drumul naţional spre Vatra Dornei, într-o pădure de stejari. Şi această unitate oferă găzduire în camere cu confort modern sau în căsuţe. La restaurantul hanului se servesc gustoase preparate tradiţionale moldoveneşti. Hanul Drăguşeni, situat pe şoseaua E 20, in localitatea Drăguşeni, la 52 km de Suceava, a fost amenajat intr-un vechi han de poştă din secolul trecut. Cazarea se face fie in camerele din han, fie în căsuţe. Unitatea dispune şi de un restaurant spaţios. Un popas plăcut oferă şi Cabana Vama, situată in comuna cu acelasi nume pe soseaua națională Suceava — Vatra Dornei, in apropiere de Cimpulung Moldovenesc. SANTEIA — marți 1 iunie 1982 Din materiale recuperabile — produse variate, utile, valoroase O preocupare de tot mai mare interes a unităţilor din cadrul Uniunii cooperativelor meşteşugăreşti Bucureşti (U.C.M.B.), sectorul metal, chimie, lemn, construcţii, o constituie identificarea şi introducerea în circuitul productiv a unor cantităţi sporite de materiale recuperabile şi refolosibile, precum şi a iţelor din resurse locale. în acest sod, la nivelul uniunii a fost desemnat un coordonator care răspunde de activitatea de identificare, predare-preluare şi valorificare a materialelor refolosibile ; in fiecare secţie din cooperative au fost constituite comisii care se ocupăde colectarea, şi sortarea materialelor rezultate din procesele de producţie, pentru reintroducerea lor in circuitul productiv sau predarea la unităţile întreprinderii de valorificare a materialelor recuperabile şi refolosibile. Pentru reducerea consumurilor şi utilizarea într-o măsură tot mai mare a materialelor refolosibile, cooperativele din cadrul uniunii acordă o deosebită atenţie reproiectării produselor, îndeosebi a celor cu consum mare de metal, din materiale deficitare sau energointensive. Astfel, pe trimestrul I din acest an au fost reproiectate sute de tipuri de produse, realizindu-se economii de materiale (metal, polistiren, polietilenă, aracet, parafină, răchită, material lemnos etc.) in valoare de 435 000 lei. De asemenea, din materiile prime şi materialele recuperate din procesele proprii de producţie, precum şi din cele recuperate şi achiziţionate de la diferite întreprinderi industriale (deşeuri de lemn, de blană, textile, cioburi de sticlă, ştraifuri de tablă etc.) s-au executat, în primul trimestru al anului, 58 de grupe de produse şi repere, realizindu-se o producţiemarfă de circa 180 milioane lei. Rezultate bune s-au înregistrat şi in domeniul folosirii unor resurse locale sau resturi — argilă, oase, coceni de porumb, agregate minerale de balastieră etc. In încheiere trebuie menţionat că aceste realizări au fost obţinute in condiţiile reducerii consumului de energie electrică şi combustibili. La energie electrică, de pildă, s-a obţinut în trimestrul I o economie de 475 MWh, prin înlocuirea motoarelor electrice supradimensionate, adecvarea programului unităţilor de prestări servicii şi producţie in aşa fel incit să se folosească la maximum lumina naturală, oprirea utilajelor mari consumatoare de energie în perioadele de vîrf de sarcină etc. Antonel STOICA şef serviciu producţie, Uniunea cooperativelor meşteşugăreşti Bucureşti Pentru o simplă spirală de metal... Am colindat prin mai multe magazine de specialitate din Piteşti, Craiova si Rm. Vilcea in căutarea unei rezistenţe (o simplă spirală din metal oţelit) pentru o maşină de călcat, fabricată de întreprinderea „Electromureş“ din Tg. Mureş. N-am găsit. Am aflat cu această ocazie că în situaţia mea se află foarte mulţi cetăţeni. Ce poţi face, in aceste condiţii, cu un fier nou de călcat (in greutate de circa 2 kg), căruia i s-a ars rezistenţa ? Devine un obiect Complet inutilizabil, deci inutil. Mă întreb : „ Oare normal, mai alesacum cind se pune atit accent pe economisirea materiilor prime, să arunci la fier vechi un aparat, numai pentru că producătorii n-au avut chibzuinţă să fabrice şi rezistenţe, de fapt sîrme răsucite in greutate de citeva grame bucata? In legătură cu acest aspect de mare importantă pentru cetăţean, dar, de fapt, şi pentru economia naţională, am trimis două scrisori întreprinderii „Electromureş“ din Tg. Mureş. La prima scrisoare nu mi s-a răspuns deloc, iar la a doua, răspunsul a fost că... nufabrica, ci comerţul se ocupă de desfacerea mărfurilor. Ştiu şi eu acest lucru, dar ce să desfacă unităţile comerciale dacă fabrica nu livrează respectivele piese de schimb ? Chiar nu poate fi evitată această risipă ? Călin NĂVODARU strada Luceafărul nr. 6, Rm. Vilcea Cetăţenii amenajează, iar I. U. T. ...degradează ? Locatarii blocurilor U 1 şi U 2 — in total 330 de familii — de pe strada Avrig — Bucureşti au amenajat pe un fost maidan din spatele clădirii administrative a întreprinderii de utilaj transport (I.U.T.)-Avrig, prin muncă voluntară şi cu sprijinul întreprinderii de mecanică fină, un loc de joacă pentru copiii lor. Terenul respectiv este ferit de circulaţia maşinilor, este dosnic. Acolo am amplasat aparate de joacă specifice copiilor. Am săpat, am cărat nisip, pietriş etc. incit cei mici să aibă unde să se joace. Dar, din păcate, astăzi, terenul amintit, pe care l-ar fi amenajat cu aprobarea consiliului popular, a fost desfiinţat treptat, treptat, de către I.U.T.Avrig. In faţa acestei Situaţii incalificabile, asociaţia noastră de locatari a cerut sprijinul Consiliului popular al sectorului 2, care, in final, a dispus ca serviciul de sistematizare să emită o „somaţie“ obligind I.U.T.-Avrig să elibereze neintirziat terenul. Că acest mod de „rezolvare“ s-a dovedit Ineficient o dovedeşte faptul că I.U.T.-Avrig continuă să menţină terenul ocupat. Solicităm şi pe această cale sprijin pentru eliberarea spaţiului respectiv şi reamenajarea lui aşa cum a fost, pentru teren de joacă al copiilor. Asociaţia locatarilor din str. Avrig nr. 9—31, Bucureşti PE SCURT, DIN SCRISORI . Pentru fondul de stat. Gospodărire populaţiei din satele comunei Hotarele, judeţul Giurgiu, vor preda in acest an la fondul de stat 575 tone fructe, 146 tone struguri, 980 tone legume, 4 tone fasole, 83,7 tone carne, 1 080 hectolitri lapte, peste 240 000 ouă, 175 kg gogoşi de mătase, precum şi alte cantităţi de plante tehnice. (Ion Arion, profesor) Spor de frumuseţe. An de an, înfăţişarea oraşului Haţeg se schimbă, datorită hărniciei locuitorilor săi, căpâtind noi trăsături ale bunei gospodăriri. In această primăvară au fost plantaţi în oraş peste 2 000 arbori şi arbuşti, s-au replantat citeva mii de trandafiri şi peste 20 mii flori, s-au refăcut spaţiile verzi pe o suprafaţă de 40 mii metri pătraţi. De asemenea, noile blocuri de locuinţe, clădirile noii policlinici şi a spitalului, alte construcţii social-culturale, extinderea platformei industriale etc. întregesc zestrea edilitară a oraşului. (Nicu Sbuchea, corespondent voluntar) • In aşteptare... Pensionarii din organizaţia de partid de cartier nr. 68 din sectorul 3 al Capitalei au colectat peste 10 tone fier vechi, 23 frigidere, chiuvete, căzi de baie sparte, maşini de spălat şi alte obiecte de uz gospodăresc uzate. Pină cind vor veni să le ridice reprezentanţii întreprinderii de resort, inimoşii pensionari au depozitat cu grijă toate aceste obiecte în curtea Liceului de matematică-fizica nr. 3. (Constantin Dochiţa, Bucureşti) AUTO APROVIZIONARE A — în întrebări şi răspunsuri... faptice PISCICULTURA Cum sunt valorificate tradiţiile, experienţa şi baza materiala existente în judeţul Galaţi In judeţul Galaţi, piscicultura ar trebui să se afle „la ea acasă“, fiind o zonă cu vechi deprinderi si tradiţii in acest domeniu. Din păcate, resursele existente nu au fost puse in valoare pe măsura posibilităţilor, ceea ce a dus, pe alocuri, la atrofierea si chiar la dispariţia lor. Si aceasta intr-o perioadă cind, nu de ieri, de azi, ci de o bună bucată de vreme, se accentuează atit de insistent sarcinile autoaprovizionării. Aprecierea este întărită de constatările de pe teren, unde se vede că ceva- Ceva „pilpite“, în unele locuri, dar incă nu se poate spune că se face simtită acea acţiune largă, energică, hotărîtă de care este nevoie pentru a ridica piscicultura gălăţeană la nivelul tradiţiilor si posibilităţilor reale de care dispune — model Si exemplu stimulator pentru alte judeţe. E drept, in Dunăre, în zona oraşului, nu se pescuieşte, dar există bălţile si iazurile din interior — cele înşirate in lunca Siretului si a Prutului, în total aproape 3 800 de hectare luciu de apă ! „Şi unde este apă trebuie să fie şi peşte“ — ca să repetăm cuvintele unui pescar cu 42 de ani de experienţă. Ciprian Nichiforov, şef de echipă la ferma pis- cicolă Brateş. Or, de pe această suprafaţă este prevăzut să se scoată, in acest an, 2 920 tone de peşte. Luată în sine, cantitatea poate apărea ca apreciabilă $1. desigur, ea se va reflecta pozitiv in sfera comerţului. Raportată insă la suprafaţa apelor de care dispune judetul, rezultă că de pe un hectar se obţine o medie de circa 700 kg peşte, ceea ce, chiar după opinia specialiştilor bălăţeni in piscicultura, este puţin... De ce nu se pescuieşte mai mult din apele judeţului ? Răspunsurile, ca şi explicaţiile, sunt numeroase : • lipsa de interes a unor cooperative agricole posesoare de bălţi şi iazuri pentru piscicultură, obstacolele de natură birocratică in calea folosirii, în acest scop, a unor terenuri, lipsa furajelor concentrate pentru peştii din crescătorii, poluarea, braconajul etc. Fără îndoială, aceste cauze există. Am dorit, totuşi, să vedem la faţa locului cum stau lucrurile. La ferma piscicolă Brates nu se pescuieşte. Năvoadele sunt întinse la soare in aşteptarea ridicării interdicţiei legale. Dar se lucrează din plin la pepinieră. Aici se produce puiet pentru popularea crescatorilor din judeţ. Lacul Brateş, care este cea mai întinsă suprafaţă piscicolă a judeţului — 2 lil ha — produce anual circa 180 de vagoane de peşte. Ion Mitea, inginerul-şef al întreprinderii piscicole — Galaţi, de care aparţine ferma, ne spune că producţia pe un hectar a fost, in 1981, de 800 kg, iar anul acesta este planificată o cantitate sporită : 1 000 kg. „Totuşi, ne spune el, este puţin in comparaţie cu ceea ce se obţine In crescătoriile din alte părţi ale ţării — culmea, fără tradiţie în pescuit, unde se pescuiesc si 2 000 kg la hectar. Năvoadele ar fi mult mai pline şi ar trage mai greu la cîntar dacă am avea furaje în cantităţile necesare. Altminteri, in condiţiile in care cranul este lăsat să-şi caute singur hrana, creşterea in greutate este mică“. Pentru a nu mai depinde intr-o asemenea măsură de furaje (care nu totdeauna se găsesc in cantităţi suficiente) se preconizează popularea cu soiuri de puieţi aclimatizaţi in ţara noastră (fitofast, planctonofagi), care oferă avantajul că se hrănesc cu ceea ce se găseşte în bălţi şi lacuri, adică plante şi animale mici. In prezent, aceştia reprezintă 30 la sută din populaţia subacvatică a crescătoriei, dar va trebui să se ajungă la 60 la sută. Pornim spre interiorul judeţului. Însoţiţi de un reputat specialist — prof. dr. Dumitru Bogatu, directorul Centrului de cercetări pentru piscicultura. Ne purim in comuna Băieni, lingă iazul cooperativei agricole de producţie. Terenul este îngrădit, iar din inscripţia de deasupra porţii aflăm că am păşit in „Baza sportivă nautică -Pescarul»“. Vrem să ştim dacă cele 20 de hectare de iaz sunt rezervate numai... sportului sau realizează şi producţie. „ Sîmbăta şi duminica se organizează partide de pescuit pentru locuitorii comunei, ne lămureşte preşedintele cooperativei. Taxa este de 15 lei. — Dar in afară de sumele pe care le încasaţi de la pescarii sportivi, ce alte venituri mai obţineţi din această suprafaţă ? — Nu prea mari. Din peştele prins de pescari aduşi din alte părţi şi vîndut membrilor cooperatori, ca şi din aceste taxe realizăm vreo 60 000 de lei anual. — Cind aţi amenajat iazul hu V-aţi gindit să-l populaţi cu peşte ? — Ba da. Acesta, a fost chiar scopul initial. Pescuiam 5 000-6 000 kg de peşte. Acum insă folosim iazul mai mult pentru irigatul culturilor... La Băieni, pescuitul a rămas doar un „sport*, o „distracţie în timpul liber“. Iazul nu a mai fost populat cu crap. Doar carasul — un peşte mic, neproductiv — se mai găseşte in această apă. Dar nu se ştie cit este, pentru că iazul nu este curăţat şi întreţinut cum trebuie. Sugestia tovarăşului prof. dr. D. Bogatu de a-l readuce la destinaţia lui iniţială, menţinînd-o fireşte şi pe aceea de „rezervor“ de apă pentru udatul plantelor, stirneşte interesul preşedintelui. „Ar fi minunat, exclamă el, să putem avea producţii de peşte..." Minunat — dar o asemenea „minune“ nu se poate realiza cu forţele cooperativei pe care 0 conduce, plus ajutorul organelor locale ? In comuna Cudalbi ştim că există un iaz. îl găsim înainte de a ajunge in comună, indicator fiindu-ne orăcăitul broaştelor. Suprafaţa apei este in mare parte acoperită de stuf şi alte plante, multe din ele, uscate. O paragină. Singuratic la această baltă, care aparţine cooperativei agricole de producţie, un puşti îşi încerca norocul cu undiţa. De la preşedintele CAP, aflăm că iazul a fost amenajat prin 1968 şi in două rinduri s-a pus puiet. „Scoteam crapi de cite 2-3 kg unul, îşi aminteşte el cu nostalgie. Intr-o iarnă, cind suprafaţa a îngheţat . Peştele, ca să nu se sufoce, a spart gheaţa într-una din extremităţi, cred că am adunat de pe jos un vogod de peşte“. Dar toate acestea au rămas simple amintiri. Iazul este acum plin de mii, pentru readucerea lui in circuitul piscicol ar fi nevoie, in starea de degradare in care se află, să se investească sume mari. Si nu mai merită, pentru că de aici va trece magistrala sistemului de irigaţii... Şi în timp ce la Băieni, ca şi la Cudalbi, iazurile sunt folosite cum am arătat mai sus, cetăţenii aşteaptă să li se aducă, la magazin, peste prins în... alte zone ale tării, ba chiar în oceanele lumii. Cele două comune, alese la intimplare, nu sunt singurele în care această importantă sursă de autoaprovizionare este nefructificată. De aceea, in lumina orientărilor conducerii partidului privind necesitatea unei puternice dezvoltări a pisciculturii in toate zonele ţării cu condiţii prielnice, ar fi deosebit de utilă o „inventariere“ a tuturor suprafeţelor de apă din judeţ. Nu atit pentru a le număra, cit pentru a se vedea in ce stare sint şi ce trebuie făcut pentru ca ele să producă. — Ce ar trebui întreprins — l-am întrebat pe prof. dr. D. Bogatu, în încheierea discuţiei purtate cu factorii de răspundere locali, chiar lingă iazurile cu pricina — pentru ca potenţialul piscicol al judeţului să fie pe deplin pus in valoare ? — In primul rind, o folosire intensă a tuturor suprafeţelor existente. Cooperativele din judeţ dispun de 20 de iazuri care nu produc mai nimic, deşi unele dintre ele au fost populate defl cinci în cind. In prezent, majoritatea sunt colmatate. Există părerea, desigur greşită, că „iazul produce“, de vreme ce furnizează apă pentru irigaţii şi 2—3 peştişori acolo, pentru a încropi o gustare oferită vreunor oaspeţi. Or, de pe fiecare hectar de iaz s-ar putea scoate 2 906 kg peşte ! Cum ? Prin popularea cu soiuri productive. Hrana pentru peşti nu constituie o problemă pentru o cooperativă agricolă care are sector zootehnic. Dar există şi specii de peşti care „se descurcă“ singuri, valorificînd baza trofică din bazine. Puietul necesar poate fi asigurat de întreprinderea piscicolă, iar asistenţa de specialitate o putem acorda şi noi, cei de la centrul de cercetări. Producţia de peşte ar putea fi sporită si prin extinderea suprafeţelor destinate pisciculturii. In judeţ sunt unele terenuri mlăştinoase, inundate chiar, care nu produc nimic. In lunca Prutului, la Cotul Chiului este o baltă de vreo 130 de hectare aflată in circuitul silvic. Bineînţeles că ea nu produce puieţi de pomi sau alte produse specifice silviculturii. Dar nici peşte, pentru că fără dispoziţiile cuvenite pentru schimbarea destinaţiei nu se poate face nimic. Asemenea terenuri mai sunt in judeţ, incit ar trebui luate măsurile de rigoare pentru ca aceste suprafeţe să fie valorificate în direcţia pisciculturii. Altele, cum sunt cele din lunca Siretului, nu pot fi folosite din cauza apei poluate cu substanţe deversate in riu de către unităţile de industrie chimică de pe valea Trotuşului, care omoară peştii şi re distrug hrana... — Cum sprijină cercetarea sporirea producţiei de peşte ? — Mai intii, prin crearea de soiuri productive $i tehnologii de creştere intensivă. Specia de crap „Frăsinet“, aflată la al doilea an de reproducere, creşte intr-un an cît cei obişnuiţi în doi. Secretul constă în aceea că-i creştem în apă caldă, pe care ne-o furnizează Combinatul siderurgic Galaţi. Dar orice unitate industrială poate avea de preajmă nişte bazine, foarte simple, in care să pună puiet de crap din această specie. In felul acesta dispare iarna ca anotimp mort pentru piscicultura. Am depistat noi surse de hrană pentru peşti — bunăoară, chiar deşeurile din industria peştelui, folosite ca atare, fără prelucrare. Ne preocupă, de asemenea, amenajarea de riviere flotabile, adică ■ un fel de cuşti in care peştii sunt hrăniţi mai uşor şi pentru care nu e nevoie de suprafeţe întinse. Anul acesta, întreprinderea piscicolă va produce in viviere circa 300 tone peşte. Piscicultura face parte integrantă din programul judeţean de autoaprovizionare. Pină în 1985 este prevăzut ca producţia de peşte să ajungă la 7 500 tone. Pentru a realiza mai mult decit dublul producţiei actuale, consiliul popular judeţean a întocmit un program special, in care sunt cuprinse lucrările necesare, pe etape, cu termene precise. Esenţială este, desigur, urmărirea traducerii sale in viaţă. Rodica ŞERBAN • De ce producţia de peşte este mai mică decit în alte părţi ale ţârii ? • De la „pescuitul sportiv" şi de divertisment la obiectivele concrete ale autoaprovizionării • Acţiuni încă sporadice intr-un domeniu de mare însemnătate pentru sporirea cantităţii de bunuri alimentare