Scînteia, aprilie 1985 (Anul 54, nr. 13253-13277)

1985-04-02 / nr. 13253

PAGINA 2 Veşti de pe ogoare transmise de corespondenţii „Scînteii“ SE LUCREAZĂ INTENS. Pină luni, 1 aprilie, în judeţul SIBIU au fost insămînţate 55 la sută din suprafeţele prevăzute a se cultiva cu ovăz, 54 la sută cu orzoaică, 73 la sută cu mazăre, 18 la sută cu plante furajere. Lucră­­rile se desfăşoară cu intensitate sporită in unităţile din consiliile agroindustriale Mediaş, Sibiu, Miercurea ş.a. La această realizare au contribuit măsurile luate de co­mandamentul judeţean al agriculturii, care a redistribuit peste 100 de se­mănători, grape cu discuri ş.a. in unităţi cu posibilităţi de realizare a unor viteze zilnice superioare. (Nicolae Brujan). TABERE DE CÎMP PENTRU MECANIZATORI. In staţiu­nile pentru mecanizarea­ agriculturii din judeţul DOLJ au fost constituite 150 tabere de cîmp pentru mecanizatori, dotate cu cisterne pentru combus­tibil şi lubrifianţi, ateliere mobile echipate cu scule, piese de schimb şi ma­teriale necesare înlăturării operative a defecţiunilor accidentale. Remorcile de transport pentru persoane şi autobuzele casate, preluate de la unităţile de transport, au fost amenajate ca vagoane dormitor, ele oferind condiţii de cazare a mecanizatorilor pe toată durata campaniei agricole. De ase­menea, pentru grăbirea însărcinţărilor şi reducerea consumului de carbu­ranţi s-au realizat 3 000 de maşini-agregat care, la o singură trecere execută mai multe lucrări deodată. (Nicolae Băbălău). SE EXTINDE CULTURA ARBUŞTILOR FRUCTIFERI. In judeţul ARGEŞ, mai ales în zona colinară şi premontană, sunt multe terenuri slab productive, care, potrivit experienţei de pină acum, oferă condiţii din cele mai bune pentru cultivarea arbuştilor fructiferi. De altfel, în judeţ există 148 hectare cu arbuşti fructiferi, din care cea mai mare parte se cultivă în cooperativele agricole Băiculeşti şi Bălileşti, la baza experimentală pomicolă Bilceşti, iar pe suprafeţe mici — şi în gospodăriile populaţiei. Pe baza rezultatelor de pină acum, comitetul judeţean de partid a alcătuit un program, în care se prevede înfiinţarea in 1985 a 30 hectare plantaţii de noi arbuşti fructiferi, 270 hectare — în 1986 şi 380 hectare — în 1987. Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă „Argeşelul“ a înfiinţat 10 hectare de drajonieră şi 5 hectare cîmp de înmulţire a coacăzului. (Gheorghe Cîrstea). RĂSADURILE SUNT PRE­GĂTITE. In unităţile agricole din judeţul TULCEA se acţionează in­tens pentru asigurarea producţiei de legume din acest an. Semănatul în solarii pentru producerea celor peste 200 milioane de răsaduri s-a înche­iat. Pentru culturile timpurii răsadu­rile sunt deja repicate. De remarcat faptul că întregul necesar de răsa­duri pentru culturile de cîmp se asi­gură numai in solarii cu pat cald, ceea ce conduce la o însemnată economie de combustibil și energie. Pentru grăbirea vegetaţiei la răsadurile de tomate sămînţa a fost preîncolţită, scurtindu-se astfel timpul de producere a răsadului cu 30 la sută. De asemenea, peste 400 de tone de sămînţă de cartofi a fost pusă la preîn­­colţit. (Neculai Amihulesei). EXCESUL DE UMIDITATE ESTE ÎNLĂTURAT.In vederea evacuării excesului de apă care afectează unele terenuri agricole din ju­deţul VASLUI, la indicaţia comandamentului agricol judeţean, numeroşi locuitori ai satelor participă la săparea de canale şi şanţuri de scurgere. La Băceşti, apele rîului Birlad au ieşit din matcă şi s-au revărsat peste 80 hec­tare cu griu. (igope^atiorii.1 împreună cu lucrătorii I.E.L.I.F.. aiimui)cj£ zi și noapte pentru înlăturarea excesului de umiditate. Acum griul.este th afara oricărui pericol. !« consiliul agroindustrial 'Hu^i, unde se află mult teren în hârţca Prutului, ?ilini­ț,^gtticipă ,la.^femiefeea lucrări este 756“-8bc' de l'oâ­­ifteni. Acţiuni similare au loc şi în unităţi agricole din consiliile agroin­dustriale Fălciu, Crasna, Banca, Zorleni şi Birlad, unde prin acţiuni ener­gice, apa a fost înlăturată de pe mari suprafeţe cu semănături şi ogoare. (Petru Necula). AMPLĂ ACŢIUNE DE FERTILIZARE. In unităţile agrico­le din judeţul MUREŞ, prin organizarea ireproşabilă a muncii şi utilizarea pe scară largă a atelajelor, au fost transportate în cîmp 658 000 tone în­grăşăminte organice, fiind fertilizate aproape 20 000 ha terenuri, destinate, cu precădere, culturilor intensive şi sfeclei de zahăr. Concomitent, în zona Văii Mureşului, unde, pe alocuri, există exces de umiditate, sute de cooperatori au participat zilnic la eliminarea băltirilor, astfel incit, la decizia specialiştilor, să poată începe, fără nici o intîrziere, semănatul sfeclei de zahăr pe cele 12 000 ha planificate, a plantelor furajere şi a altor culturi. (Gh. Giurgiu). Campania agricolă de primăvară - desfăşurată exemplar! Nu căutaţi specialişti în birouri. Sînt la cîmp! In condiţiile începerii lucrărilor agricole in cîmp mai tirziu decit altădată, organele de partid şi agri­cole din judeţul Hunedoara au luat măsuri organizatorice şi tehnice care să asigure ritmuri superioare la pregătirea terenului şi la semănat, respectindu-se întocmai normele de calitate. Există posibilitatea ca însă­­mînţările să fie efectuate in terme­ne scurte. Toate tractoarele şi uti­lajele agricole au fost reparate din timp, s-au asigurat seminţe in can­tităţile prevăzute şi din soiurile stabilite pentru fiecare zonă. Aşa se şi explică faptul că, din primele zile bune de lu­cru in cîmp d in consiliile agro­industriale Deva, Orăştie si Ilia, unde terenul s-a zvîntat mai repe­de, a şi fost e­­xecutat un apre­ciabil volum de lucrări. Intr-un timp scurt s-au pregătit pentru însămînţări 7 353 hectare si s-au însăminţat 5 353 hectare cu legu­me, mazăre, plan­te de nutreţ şi orzoaică, s-au plantat primele hectare cu car­tofi. Am remarcat că, peste tot, însămînţările şi celelalte lucrări de primăvară se desfăşoară nu­mai in prezenţa specialiştilor, pre­zenţă absolut ne­cesară pentru a determina starea terenului şi de­cide începerea lucrărilor. In consiliul unic agroindustrial Orăştie, unde se vor cultiva în acest an peste 3 000 hectare cu sfeclă de zahăr, plante furajere, cartofi, legu­me şi porumb, aproape întreaga su­prafaţă a fost fertilizată cu Îngră­şăminte naturale şi chimice. Ingine­rul Petru Puia, directorul Staţiu­nii pentru mecanizarea agriculturii Orăştie, ne spune că aplicarea îngră­şămintelor chimice pe suprafeţele cultivate cu păioase s-a incheiat. „Iu, citrina,, se„ va termina jtTransportul îngrăşăriiijţtelor orga idee in.ximp., 14 acgst'-aftip, au fosts­fsSOKatd mai multe formaţii de lucru, dotate cu mijloace mecanice de încărcat. De asemenea, la transport sunt fo­losite numeroase atelaje cu tracţiu­ne animală. Insaminţările au în­ceput in mai multe unităţi coopera­tiste din Lunca Mureşului, lucrările desfăşurîndu-se numai sub supra­vegherea atentă a specialiştilor. In consiliul agroindustrial Deva, la cooperativele agricole Hărău, Cristur, Soimuş, formaţiile de me­canizatori care lucrează la insămin­­tarea mazării si sfeclei de zahăr sunt conduse direct de specialişti. La Asociaţia horticolă din Deva, care livrează în fiecare an pieţei din lo­calitate însemnate cantităţi de le­gume, ing. Georgeta Vlad se afla din primele ore ale dimineţii alături de legumicultori. „Pot să afirm cu toată răspunderea că pe primele 25 de hectare plantate cu cartofi şi ceapă sau cele care au fost însămîn­­ţate cu morcovi, ridichi şi sfeclă ro­şie s-au executat lucrări de calitate superioară. Muncim cu răspundere şi exigenţă şi aşa vom executa toate­­ lucrările agricole“. Şi în alte uni­tăţi agricole, cum sunt cooperative­le agricole Sint­­andrei, Timpa, Băcia şi Rapolt din consiliul a­­groindustrial Si­­meria, coopera­tivele agricole Lesnie, Dobra şi alte unităţi agri­cole din consi­liul agroindus­trial Ilia, specia­liştii decid cu competenţă unde şi cum să se lu­creze, astfel incit de la semănat să se asigure con­diţiile necesare obţinerii de re­colte mari in a­­cest an. In une­le unităţi agrico­le specialiştii ne­glijează diferite aspecte ale acti­vităţii desfăşura­te în această pe­rioadă. La C­ A.P. Teiu, din consi­liul agroindus­trial Ilia, chiar in faţa sediului unităţii se afla o stivă de saci cu azot de amoniu. Ei fuseseră depozitaţi acolo de trei săptămini, in timp ce doar un sfert din suprafaţa însămînţată cu cereale păioase a fost fertilizată. Ing. Lucia Oniţiu afirmă că în timpul iernii in­­grăşămintele chimice au lipsit, iar apoi cinci au sosit, din cauză că s-a înmuiat terenul, nu s-a mai putut intra la fertilizat. Consiliul de con­ducere şi specialiştii unităţii puteau găsi soluţii pentru aplicarea acestor îngrăşăminte. Spunem aceasta in­­strifcit­ pe parcursul celor trei săp-­tămini de ..cind ingrăşămintele stau tri­chilate, au fost şi zile cu timp frumos şi, deci, se putea lucra la administrarea lor. Avind in vedere că volumul şi com­plexitatea lucrărilor care trebuie efectuate in această primăvară sunt foarte mari, specialiştii din unită­ţile agricole au datoria să asigure respectarea întocmai a normelor prevăzute In tehnologii. Aceasta presupune ca ei să-şi desfăşoare permanent activitatea pe teren, acolo unde se pun bazele recoltelor din acest an. Sabin CERBU corespondentul „Scînteii” In unităţi agricole din judeţul Hunedoara — cu răspundere pentru urgen­tarea lucrărilor, cu grijă pentru calitate Urmăriţi cu atenţie această experienţă! Nu de puţine ori, mecanicii şi specialiştii din ateliere şi centrele de reparaţii ale S.M.A. au fost puşi in situaţia de a soluţiona probleme complicate. Experienţa staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii din judeţul Timiş demonstrează că, adăugind eforturilor proprii colaborarea cu alte unităţi - Institutul de sudură şi încercări de materiale (I.S.I.M.), întreprinderea de aparate electrice de măsurat (I.A.E.M.), întreprinderea mecanică Timişoara (I.M.T.), întreprinderea de reparaţii auto (I.R.A.), întreprinderea de autoturisme şi altele - acestea au fost bine şi la timp rezolvate. In cele ce urmează ne vom referi la citeva iniţiative cu largă aplicabilitate, avind ca scop asigurarea pieselor de schimb, îmbunătă­ţirea indicilor funcţionali ai unor maşini agricole şi reducerea consumului de combustibil, patului germinativ, erbicidarea şi grăparea şi cele pentru insăminţare sau efectuarea praşilei mecanice în acelaşi timp cu administrarea de îngrăşăminte chimice. In total, au fost pregătite 2 800 de agregate care vor fi folosite în această primăvară. Pe baza indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, date cu prilejul vizitei de lucru întreprinse în jude­ţul Timiş, in toamna anului trecut, au fost concepute şi realizate încă două tipuri de agregate complexe : unul pentru însămînţarea, grăparea şi tăvălugirea culturilor păioase, care asigură executarea simultană a acestor lucrări pe 12 hectare zilnic, şi un altul pentru imprăştierea în­grășămintelor chimice lichide conco­mitent cu executarea praşilei­­ me­canice, agregat ce are o producti­vitate de 11 hectare pe zi. După încercările efectuate în poligoane special amenajate, care au dat rezultate bune, au fost realizate in atelierele S.M.A. Orţişoara şi Varias primele 300 de asemenea agregate, urmind să se producă încă 500. De menţionat că, pe ansamblul judeţu­lui, executarea lucrărilor agricole numai cu agregate complexe conduce la o economie de motorină de 1 800 tone pe an. A DOUA VIAŢA A ANVELOPE­LOR. Totul a pornit de la faptul că au fost recondiţionate într-un an peste 7 000 de anvelope, a căror va­loare depăşeşte cinci milioane de lei. SOLUŢII TEHNICE PENTRU RE­DUCEREA CONSUMULUI DE CAR­BURANŢI. Afinarea adîncă a so­lului este o lucrare absolut obliga­torie pentru multe zone ale judeţu­lui Timiş. Numai că la efectuarea acestei lucrări se consumă multă mo­torină. De aceea, s-a căutat înlo­cuirea sistemului de afinare. In urma mai multor Încercări a fost adoptată o soluţie simplă, care are acelaşi efect, dar reduce mult con­sumul de motorină. La pluguri se ataşează lame scormonitoare care execută afinarea adîncă concomitent cu arătura. „In acest mod am lucrat întreaga suprafaţă a unităţilor agri­cole de pe raza staţiunii noastre — ne-a spus inginerul Alfred Bittenbin­der, directorul S.M.A. Variaş. Avan­tajul e convingător. Cind cele două lucrări se fac în același timp, cu tractorul „U 650“ se consumă 35 de litri de motorină la hectar, iar cu tractorul „A 1 800“ — 42 litri la hec­tar. Cind executam separat arătura şi afinarea, consumul era aproape dublu“. De la Trustul S.M.A. Timiş aflăm că, pînă în momentul de faţă, au fost montate astfel de scormoni­toare pe 2 500 de pluguri, acţiunea fiind în curs de generalizare. Un alt procedeu de reducere a consumului de carburanţi, aplicat în intreg judeţul, constă in montarea unui limitator de turaţie la pom­pele de injecţie, ceea ce asigură, odată cu funcţionarea motorului la parametrii optimi, un consum mi­nim de motorină. De asemenea, prin efectuarea cu regularitate a controlului şi reglajelor motoarelor după, 300 de ore de funcţionare, consumul de motorină la tractoare şi combine se reduce cu 1 300 tone anual. ELECTRONICA IN SPRIJINUL DENSITĂŢII PLANTELOR. La in­­săminţările din aceasă primăvară, o serie de unităţi agricole din judeţul Timiş vor beneficia pentru prima dată de un procedeu nou, care asi­gură densitatea optimă de plante la hectar. Pentru a exista garanţia executării unor lucrări de calitate la insaminţările efectuate cu utila­jele obişnuite este nevoie ca după fiecare semănătoare să meargă cite un om care să intervină la orice defecţiune. Acum acest „suprave­ghetor“ poate lipsi. A fost pus la punct un sistem electronic care asi­gură un control perfect al distribui­rii boabelor. Inginerul Emilian Cio­­tescu, directorul S.M.A. Peciu Nou, colaborind cu specialiști de la I.A.E.M. Timișoara, a realizat un dispozitiv electronic, care, prin semnale luminoase şi sonore, il anunţă pe mecanizatorul din cabina tractorului de orice întrerupere a distribuirii seminţelor in sol. Cele 54 astfel de dispozitive au funcţio­nat cu bune rezultate la staţiunile pentru mecanizarea agriculturii de la Peciu Nou, Gottlob şi Variaş. După omologarea acestui tip de dis­pozitiv, care va fi montat pentru început pe 100 de semănători, echi­pa de specialişti de la S.M.A. şi I.A.E.M. şi-a propus noi teme de studiu : realizarea unor instalaţii electronice menite să elimine complet pierderile de boabe la re­coltare, precum şi a unor echipa­mente care să asigure distribuirea uniformă pe sol a substanţelor chi­mice, a celor pentru combaterea dăunătorilor, a erbicidelor sau a îngrăşămintelor chimice lichide. Această colaborare rodnică dintre unităţile de cercetare ştiinţifică, uni­tăţile industriale şi cele de mecani­zare a agriculturii, rezultatele bune obţinute îndeamnă la noi căutări pentru a se crea cele mai bune condiţii de exploatare a maşinilor agricole in scopul obţinerii de pro­ducţii superioare. Lucian CIUBOTARU Cezar IOANA corespondentul „Scînteii" anvelope cu defecţiuni simple erau trimise la topit, in timp ce in multe secţii de mecanizare se resimţea acut lipsa lor. Specialişti de la Trustul S.M.A. au conceput şi reali­zat o instalaţie de vulcanizate per­fecţionată cu ajutorul I.A.E.M. şi I.R.A. Timişoara, care a fost intro­dusă în fabricaţia de serie. Instala­ţia este simplă, se poate amplasa în spaţii mici, are randament­­mare, toate lucrările fiind executate me­canizat. Acum, in atelierele staţiuni­lor pentru mecanizarea agriculturii de la Recaş şi Găvojdia se recondi­ţionează anvelope pentru toate tipu­rile de tractoare şi maşini agricole, inclusiv cele care nu pot fi reeşa­­pate. Inginerul Rudolf Steiner, şeful centrului de reparaţii de la S.M.A. Recaş, ne-a spus că în cele două ate­liere, unde lucrează opt muncitori, pentru presele de balotat paie, cor­ ,­puri de pompă ş.a. PERFECŢIONAREA MAŞINILOR AGRICOLE, în judeţul Timiş se folosesc zece tipuri de agregate complexe, mai răspîndite fiind cele care execută concomitent pregătirea CREŞTE VOLUMUL DE PIE­SE DE SCHIMB ŞI RECON­DIŢIONATE. „Realizăm cu for­ţe proprii piese noi şi recondiţio­năm din an în an tot mai multe din piesele de schimb uzate — ne-a spus Nicolae Doggendorf, directorul Trus­tului S.M.A. Timiş. Producem piese pentru şase tipuri de maşini agricole din import, intre care combinele de ___________ recoltat furaje, cînepă şi sfeclă de v , zahăr. Producerea a 72 de astfel de ani preocupările si rezultatele obtinute printr-o largă piese a fost asimilată in cinci sta- « n__­______ țiuni pentru mecanizarea agriculturii. COlODOîOrC 111176 C6TC6tBI6, HldllStliC SÎ UtiltQţilC pEIitlU trfaieRealizează ^‘repere"mecanizarea agriculturii din judeţul Timiş, în perfecţie­­totodres??pe tim­p de maeşi ma şi produse nrin noi8D utildieioi şi tehnologiilor agricole ţară se fabrică în 12 unităţi indus- —■ .... — -■ ............................................ .................................... triale 900 de repere“. O mare am­ploare a cunoscut, în ultimii ani, recondiţionarea pieselor uzate, va­loarea acestora crescînd de la 88 mi­lioane lei în 1983 la peste 100 mili­oane lei în 1984, şi se apreciază că, în acest an, ponderea lor va depăşi jumătate din numărul pieselor uzate ce trebuie înlocuite, în activitatea de reparaţii. Intre reperele mai impor­tante ce se recondiţionează se numă­ră arbori cotiţi, radiatoare, agregate electrice, baterii de acumulatori, pentru care au fost realizate instala­ţii speciale. Ar mai fi de amintit multe alte piese de schimb, care, „refăcute“, sunt folosite cu bune rezultate. Ne vom referi doar la un singur reper foarte solicitat : brăz­­darul de plug. In urma colaborării specialiștilor de la Trustul S.M.A. cu cei de la I.S.I.M. Timișoara, a fost elaborată o tehnologie pe baza căreia s-au recondiţionat 14 000 de brăzdare pentru pluguri. Ea constă în aceea că pe brăzdarul uzat se sudează o fîşie de oţel confecţionată din arcuri recuperate de la remorcile casate. Prin această operaţiune re­zistenţa brăzdarelor creşte de 7 ori. Acţiunile pentru diversificarea nu­mărului de piese recondiţionate con­tinuă. De curînd, specialişti de la Trustul S.M.A. şi de la Institutul de sudură şi încercări de materiale au proiectat o linie tehnologică de recondiţionat piese din fontă , car­case de cutii de viteză şi distribuţie de la tractoarele A 1 800, reductoare SCINTEIA — marți 2 aprilie 1985 REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA TOATE SORTIMENTELE­ ­ printr-o temeinică organizare a muncii Produsele întreprinderii de me­canică fină din Capitală, datori­tă înaltei lor tehnicităţi, calităţii şi fiabilităţii ridicate in exploa­tare, sunt intens solicitate de indus­tria noastră şi la export. Iată de ce, realizarea ritmică, zi de zi, a pla­nului la producţia fizică constituie o sarcină de maximă importanţă, căreia colectivul modernei între­prinderi bucureştene îi acordă o atenţie deosebită. In acest context este meritoriu faptul că, in cele trei luni care au trecut din acest an, unitatea şi-a îndeplinit integral şi chiar a depăşit planul la producţia fizică la sortimentele de bază din nomenclatorul de fabricaţie. Bună­oară, în această perioadă au fost livrate peste plan aparate de mă­sură şi control, scule şi dispozitive, plăcuţe din carburi metalice sinte­­rizate, scule diamantate, în valoare de peste 8,8 milioane lei. Şi încă un fapt deosebit : acest important spor de producţie a fost realizat în con­diţiile în care unitatea a economi­sit in această perioadă 97 MWh energie electrică şi importante can­tităţi de gaz metan. Ce anume a stat la temelia acestor bune rezultate ? — Din propria noastră experienţă — ne spune inginerul Octavian Chi­­rilă, inginer-şef cu pregătirea fa­bricaţiei — ne-am dat seama că, in general, trebuie respectate trei con­diţii de bază : 1) pregătirea rigu­roasă, din timp a fabricaţiei fiecă­rui produs ; 2) aprovizionarea rit­­mică şi în cantităţile necesare cu materii prime şi materiale ; 3) ridi­carea continuă a pregătirii profe­sionale a întregului personal mun­citor. Această a treia direcţie aş putea spune că a devenit hotărî­­toare intr-un domeniu cum este mecanica fină, în care toleranţele sunt de ordinul micronilor, iar nou­tăţile tehnice apar de la o zi la alta. De la aceste premise au pornit consiliul oamenilor muncii şi orga­nizaţia de partid cind au stabilit, în luna ianuarie a acestui an, strategia realizării planului la producţia fi­zică, la fiecare sortiment în parte. In acest sens se cuvin consemnate citeva din măsurile organizatorice iniţiate, care au dus la obţinerea acestor rezultate. Dintre acestea amintim organizarea formaţiilor de lucru specializate pe anumite pro­duse in toate cele şapte secţii de producţie ; reorganizarea activităţii de montaj, în sensul generalizării activităţii in trei schimburi şi con­stituirii unui regimi de lucru in „foc continuu“ in acest sector de bază al întreprinderii. Pe această cale, cu toate greutăţile provocate de iarna aspră, colectivul Întreprin­derii şi-a onorat la termenele pre­văzute contractele încheiate cu be­neficiarii interni şi partenerii ex­terni, reali­zînd ritmic, zi tre zi, cantităţile de produse la­ fiecare­­ sortiment. Pentru a avea o imagine cit mai exactă asupra problemelor tehnice pe care le ridică execuţia echipa­mentelor de mecanică fină şi a modului in care sunt transpuse în practică programele de activitate la nivelul secţiilor de fabricaţie, am urmărit pe fluxurile de producţie cum se realizează sarcinile zilnice. De la bun început se impune o ob­servaţie : pretutindeni, în secţiile şi atelierele întreprinderii dom­neşte o atmosferă de ordine şi dis­ciplină desăvirşite, de lucru de la­borator aşa cum impune specificul producţiei de echipamente de me­canică fină, în secţia termotehnică, la atelierul manometre, o intîlnim pe Paraschiva Ilie, maistru de schimb. Două lucruri ne frapează din capul locului. Precizia şi fi­neţea produselor care se execută în atelier şi tinereţea interlocutoarei. LA ÎNTREPRINDEREA DE MECANICĂ FINĂ DIN CAPITALĂ Tr Am numai 27 de ani, dar să ştiţi că de aproape zece ani lucrez în acest domeniu. In prezent, şi asta să nu o luaţi ca o laudă, mano­­metrele care poartă marca între­prinderii noastre sunt competitive cu produsele realizate pe plan mon­dial. De altfel, noi toţi (toate — precizăm noi, pentru că marea ma­joritate sunt muncitoare) suntem­ hotărîţi să transpunem în fapte în­demnurile adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al partidului, care cu prilejul vizitelor de lucru efectuate în uni­tatea noastră ne-a cerut să reali­zăm produse de înaltă calitate, la nivel mondial. In mare parte am realizat acest lucru. In prezent, peste 50 la sută din producţia ate­lierului se exportă, iar produsele livrate se bucură de aprecierile par­tenerilor externi. Pentru ca produsele să-şi menţină competitivitatea, specialiştii între­prinderii au acordat şi acordă o permanentă atenţie înnoirii şi mo­dernizării produselor, vizînd în pri­mul rind ridicarea calităţii şi spo­rirea fiabilităţii acestora. Un exemplu în acest sens îl constituie realizarea maistrului Ştefan Stoiciu, de la secţia aparate de măsură şi control, care, împreună cu munci­torul Eugen Neamu, a realizat un nou tip de raportor mecanic. , — De mult mă frămînta o pro­blemă care la prima vedere părea insolubilă — ne mărturisește mais­trul. E vorba de raportoarele meca­nice care nu în toate cazurile au conferit siguranța perfectă a măsură­torilor. Pentru eliminarea acestui In­convenient, împreună cu colegul meu am realizat operativ un nou raportor. Practic, am refăcu­t cinematica apa­ratului. Efectul : noul raportor este mai robust, mai precis și in plus are un design mai plăcut. Totodată, consumul de metal pe bucată a scă­zut cu circa 250 grame, lucru foarte important dacă ţinem seama de fap­tul că în acest an avem de realizat un număr însemnat de raportoare. ...Secţia orologerie. Un fapt ne-a reţinut atenţia in această secţie: preocuparea statornică a specialiş­tilor şi muncitorilor pentru intro­ducerea in fabricaţie a unor tehno­logii noi, de inaltă eficienţă, care asigură atît creşterea productivităţii muncii, cit şi realizarea unor pro­duse de inalt nivel calitativ. Ingi­nerul Ştefan Blaier, şeful secţiei, ne prezintă pe scurt un singur caz. Muncitorul Gheorghe Stoica a pus la punct o nouă tehnologie de realizare a rolelor totalizatoare. Tehnologia prevede introducerea unei inserţii metalice in centrul ro­lei. Rezultatul — productivitatea muncii a crescut cu 49 la sută, iar bătăile radiale şi frontale au fost eliminate în totalitate. De la începutul anului, in această secţie, unde produsele executate sunt pe drept cuvînt comparate cu nişte bijuterii ale tehnicii, au fost asi­milate şi­­introduse în fabricaţie peste 10 tipuri de contori, taho­­metre sau integratori sincroni. Deschizind un carneţel, interlocu­torul nostru ne prezintă în conti­nuare, pe scurt, situaţia „la zi“ a îndeplinirii planului secţiei : „Am realizat peste plan 200 de contori cu flanşe şi impulsuri cu aducere manuală la zero, 100 de contori cu flanşe şi impulsuri cu aducere elec­trică la zero şi 75 de vitezografe auto“. Spiritul creator al muncitorilor şi specialiştilor din secţie nu se opreşte aici. Cu ingeniozitate şi înaltă măiestrie profesională, intr-un ate­lier specializat, recent Înfiinţat, s-au realizat primele ceasuri de mină analogice, care au precizia de 0,6 secunde pe zi, ceasuri ce au fost deja prezentate pe piaţă, un prim lot de 30 000 de bucăţi urmind a fi realizat şi oferit cumpărătorilor in acest an. Concluzia generală care se des­prinde din investigaţia noastră la întreprinderea de mecanică fină din Bucureşti este că toţi oamenii muncii din această unitate de virf a industriei au înţeles foarte bine cerinţa de a realiza ritmic şi inte­gral, la toate sortimentele, produc­ţia fizică planificată. In timpul do­cumentării am stat de vorbă cu mulţi muncitori din această uni­tate. Am remarcat —ca o trăsătură comună a acestui colectiv — ambi­ţia fiecăruia şi a tuturor de a-şi îndeplini şi depăşi sarcinile de plan, de a livra suplimentar economiei naţionale în acest an cantităţi spo­rite de echipamente de mecanică fină. Gheorghe IONIŢA Aspect din secţia montaj a întreprinderii bucureştene de mecanică fină Foto : S. Cristian Puternică angajare muncitorească (Urmare din pag. I) delor: creşterea gradului de utili­zare a fondului de sonde existent, ridicarea factorului final de recu­perare a ţiţeiului din zăcăminte; funcţionarea tuturor centralelor electrice la capacitatea programa­tă ; executarea pină la 31 octombrie 1985 a lucrărilor de creştere a ca­pacităţilor de depozitare a cărbu­nelui şi îmbunătăţirea funcţionării instalaţiilor din gospodăriile de cărbune, constituirea unui stoc de 5 000—5 500 mii tone cărbune la cen­tralele Ministerului Energiei Elec­trice, punerea in funcţiune a noi­lor capacităţi, astfel incit in 1985 să se asigure o putere nouă de 2 760 MW. Cu inaltă răspundere este nece­sar să se acţioneze in zilele, săp­tămânile şi lunile viitoare pentru realizarea planului la producţia fi­zică şi în unităţile din industria prelucrătoare, în lumina indicaţii­lor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a prevederilor recentului program, colectivele de oameni ai muncii din aceste unităţi au îndatorirea de a acţiona cu toată fermitatea pentru sporirea mai rapidă a producţiei cu grad înalt de prelucrare, îmbună­tăţirea randamentelor in procesele siderurgice. Recuperarea grabnică a restanţelor, indeosebi la utilajele tehnologice destinate programelor speciale din domeniile minier, pe­trolier şi energetic. Concomitent cu înfăptuirea pre­vederilor de plan la producţia fi­zică, in structura sortimentală pre­văzută, o sarcină de prim ordin a tuturor ministerelor, centralelor şi întreprinderilor o constituie reali­zarea neabătută a indicaţiilor tova­răşului Nicolae Ceauşescu cu pri­vire la îndeplinirea integrală a planului de­­export pe acest an. A­­ceasta impune, aşa cum se subli­niază un program, să se acorde o atenţie maximă aprovizionării cu prioritate a unităţilor producătoare pentru export, mobilizării plenare a colectivelor de oameni ai muncii pentru executarea în cel mai scurt timp a tuturor contractelor restan­te, astfel incit mărfurile cuprinse in aceste contracte să fie livrate partenerilor externi pină la finele primului semestru al anului, cre­­indu-se condiţii pentru îndeplinirea integrală a planului la export pe întregul an. In acelaşi timp, se im­pun măsuri deosebite pentru ur­gentarea contractării integrale a producţiei de export planificate pe acest an. In domeniul investiţiilor, minis­terele, centralele, trusturile de construcţii, întreprinderile şi con­siliile populare au obligaţia, aşa cum se prevede în program, să ia toate măsurile ce se impun pentru respectarea neabătută, a indicaţiei tovarăşului Nicolae­ Ceauşescu pri­vind mobilizarea şi concentrarea tuturor mijloacelor materiale şi a forţei de muncă in vederea in­tensificării ritmului de lucru pe şantiere, reducerii duratei de exe­cuţie şi punerii in funcţiune a tu­turor obiectivelor la termenele pre­văzute în plan. In această amplă activitate se va acorda prioritate obiectivelor destinate sporirii ba­zei energetice şi de materii prime, realizării programului de dezvolta­re intensivă, modernizare şi ridi­care a nivelului tehnic al indus­triei şi agriculturii, întreaga activitate economică din acest an trebuie să se desfăşoare in condiţiile unei eficienţe maxi­me . Aceasta este o cerinţă impe­rioasă subliniată în repetate rin­­duri de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi care se regăseşte pregnant în recentul program adoptat. In a­­ceastă privinţă, organelor de con­ducere colectivă din ministere, centrale şi întreprinderi, tuturor oamenilor muncii le revine sarcina de a-şi intensifica preocupările în vederea realizării neabătute a pre­vederilor programelor privind creş­terea mai accentuată a productivi­tăţii muncii, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, reducerea mai substanţială a chel­tuielilor de producţie şi, îndeosebi, a consumurilor materiale, utiliza­rea deplină a utilajelor şi instala­ţiilor, astfel ca la fiecare leu chel­tuit să­­ se obţină beneficii maxime. Sunt sarcini cantitative şi calita­tive de importanţă cardinală ale planului pe acest an hotărâtor al cincinalului, a căror înfăptuire va asigura creşterea susţinută a veni­tului naţional şi, pe această bază, dezvoltarea în continuare a forţe­lor de producţie, ridicarea nivelu­lui de trai şi calităţii vieţii între­gului popor. „Hotărîtoare este a­­cum — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în discursul solemn rostit la Marea Adunare Naţională — munca de organizare temeinică, de întărire a ordinii şi disciplinei, a răspunderii in toate sectoarele de activitate“. Dimensiunea şi amploarea obiec­tivelor de dezvoltare economică şi socială din acest an impun, intr-a­devăr, mai mult ca oricînd, ridica­rea pe o treaptă calitativ superioa­ră a activităţii in toate sectoarele. Iată de ce organele şi organizaţiile de partid sunt chemate să acţioneze energic, stăruitor, cu toată fermi­tatea pentru a imprima activităţii tuturor organelor de conducere co­lectivă din ministere, centrale şi întreprinderi un stil mai dinamic şi mai exigent de muncă, pentru combaterea oricăror manifestări de formalism şi birocratism şi a oricăror tendinţe de justificare a lipsurilor, pentru rezolvarea con­cretă şi operativă a tuturor pro­blemelor de care depinde realiza­rea exemplară, la toţi indicatorii, a planului pe acest an. Indeplinin­­du-şi rolul de conducător politic, organele şi organizaţiile de partid trebuie să acţioneze permanent, zi de zi, prin toate formele muncii politico-educative, pentru mobili­zarea puternică a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii în ve­derea valorificării depline a pu­ternicului potenţial productiv de care dispune economia naţională, astfel incit prin realizarea pla­nului şi angajamentelor pe a­­cest an hotărîtor al cincinalului să asigurăm progresul continuu şi multilateral al României socialiste.

Next