Scînteia, octombrie 1985 (Anul 54, nr. 13407-13433)
1985-10-01 / nr. 13407
PAGINA 2 De la recoltare la asamiatări toate lucrările stat acum urgente BRIGADA DE REPORTERI A „SCÎNTEI“ TRANSMITE DIN JUDEŢUL ARGEŞ După cum rezultă din analiza stadiului lucrărilor în campania de toamnă, in unităţile agricole din judeţul Argeş se munceşte susţinut atit la însămînţarea griului, cît şi la recoltarea porumbului. Este rezultatul măsurilor stabilite de comitetul judeţean de partid pentru buna desfăşurare a lucrărilor, al acţiunilor practice iniţiate de organele agricole, avînd ca scop menţinerea, pe întreaga durată a campaniei, a unui ritm constant de lucru la insămintări şi dirijarea echilibrată a forţelor de muncă la recoltarea porumbului, legumelor, fructelor si strugurilor. Din discuţia avută cu primul-secretar al comitetului judeţean de partid am reţinut că, datorită modului in care se realizează prevederile din programul campaniei, in zona colinară a judeţului însăminţările se vor încheia azi, 1 octombrie, iar pe celelalte suprafeţe — la 7 octombrie. De asemenea, întreaga recoltă va fi pusă la adăpost la termenele prevăzute. Cum se acţionează practic in vederea Înfăptuirii acestui program • Scurtă fişă de campanie • Pînă în seara zilei de 29 septembrie, în unităţile agricole din judeţ porumbul a fost strins de pe 22 684 hectare, reprezentind 62,1 la sută din suprafaţa cultivată. • Din cele 72 270 hectare ce vor fi însămînţate cu culturi de toamnă, au fost arate 65 260 hectare, ceea ce reprezintă 90 la sută din suprafaţă. • După încheierea însămînţării orzului s-a trecut cu forţe sporite la semănatul celor 50 790 hectare cu grîu, lucrare efectuată pe 44,1 la sută din suprafaţa planificată. In zona colinară se lucrează pe ultimele sole, iar în zona de şes semănatul se va încheia în următoarele opt zile. La semănat decisivă este acum organizarea Aşa cum arătam, la însămînţări ■tadiul lucrărilor este avansat. Deşi în perioada analizată — 26—30 septembrie — munca a fost întreruptă de ploi, care au adus în sol intre 2 şi 12 de apă pe mp şi au încetinit ritmul de lucru, totuşi, realizările din ultimele zile atestă că termenele stabilite de conducerea partidului vor fi respectate : vineri, după ploaie, s-au insăminţat 587 hectare, sîmbătă — 3100 hectare şi duminică — 3 050 hectare. Continuînd în acest ritm, se poate aprecia că cele 28 416 hectare vor putea fi însămînţate în opt zile. Explicaţia ritmurilor superioare de lucru am aflat-o în numeroase unităţi agricole argeşene. Ne vom referi mai întii la cele din consiliile agroindustriale aflate în zona colinară — Stilpeni, Curtea de Argeş, Tigveni ş.a. Suprafaţa ce se cultivă aici cu grîu reprezintă 15 la sută din cea care va fi ocupată cu această plantă in judeţ. „Pentru a ridica media recoltelor pe judeţ trebuie să acţionăm mai energic tocmai în aceste zone unde, ca urmare a întîrzierii însămlnţărilor, se obţineau, de regulă, producţii sub potenţialul productiv al solului“ , ne spune ing. Constantin Tomagă, director adjunct la direcţia agricolă. Un exemplu edificator in acest sens îl oferă C.A.P. Negreşti. Tovarăşul Gheorghe Tataru, secretarul comitetului comunal de partid, pe care l-am întilnit la cimp, ne-a dat cîteva amănunte. „Deşi suntem în zonă de deal, producţiaplanificată este de 3 500 kg de grîu la hectar, greu de atins pe pămînturile noastre. De aceea am luat măsuri suplimentare ca să încheiem la timp toate lucrările. La noi, principala problemă o constituie eliberarea terenului de resturi vegetale. în acest an am organizat o amplă acţiune pentru stringerea grabnică a resturilor vegetale şi am reuşit ca înainte de 20 septembrie să terminăm de atat întreaga suprafaţă, în două zile încheiem semănatul“. Viteze sporite de lucru s-au obţinut şi în celelalte unităţi din zona de deal, unde se însămînţează acum ultimele sole. Desigur, parcelele întinse de la şes permit o şi mai largă desfăşurare a forţelor. La C.A.P. Strimbeni, bunăoară, mecanizatorii însămînţează, în medie zilnic, cite 25 de hectare. Era ora 17 şi cu cele 4 semănători se realizaseră deja 70 de hectare. Evident că pînă se lăsa întunericul se mai puteau însămînţa încă 30 de hectare. Cum se explică acest ritm intens de lucru ? Inginerul-şef al unităţii, Ion Florea, care conduce formaţia de semănători, ne dă lămuriri : „Totul depinde de organizare. Ca să decurgă bine semănatul trebuie să avem asigurate în permanenţă condiţii bune de lucru. Ştiţi ce înţelegem noi prin aceste condiţii ? Mai intil să fie front de lucru. Dar nu oricum. Terenul să fie bine mărunţit şi nivelat (lucrare pe care o efectuează prin două treceri o formaţie de zece discuri condusă de ing. Paula Lunţă n.n.), iar la fiecare capăt al solei să existe sămînţă pregătită şi oameni care să încarce rapid secţiile semănătorilor. Totodată, important este să avem mecanici care să înlăture imediat orice defecţiune, să asigurăm oamenilor hrană caldă la prinz şi seara în cimp“. Trecînd prin toate punctele de lucru, ne-am convins că cele spuse de specialist se confirmă întocmai. Prioritate recoltării culturilor premergătoare Menţinerea unui ritm constant de lucru la semănat depinde de modul in care se acţionează la stringerea porumbului şi a resturilor vegetale. Pentru încheierea acestor lucrări, s-a calculat că, pe ansamblul judeţului, sunt necesare, începînd de la 27 septembrie, 9 şi, respectiv, 13 zile. La aceeaşi dată, cele două cooperative de pe raza comunei Stolnici mai aveau de insăminţat 1 050 hectare cu grîu, din 1 600 hectare, cît reprezintă planul. Pentru cinci-şase zile semănătorile aveau front de lucru, după care trebuie să intre pe ultimele 200 de hectare, unde porumbul nu este cules. Tovarăşul Florea Mincă, primarul comunei, ne asigură că in 6 zile întreaga suprafaţă va fi recoltată şi eliberată. Drept argument, precizează că in ziua respectivă au participat la aceste lucrări 350 de cooperatori şi peste 60 de atelaje, care au strins producţia de pe 50 de hectare. Este într-adevăr o bună mobilizare a forţelor dacă avem in vedere şi faptul că toţi membrii biroului comitetului comunal de partid au fost repartizaţi pe parcele şi lucrează efectiv informaţii. Dar trebuie arătat că s-a acţionat tîrziu. Şi iată de ce : dacă avem în vedere că la 3 octombrie porumbul si cocenii de pe solele respective vor fi strinşi şi adăugăm 2—3 zile pentru arături şi alte zece zile pină la pregătirea terenului şi insămintări, aşa cum cere tehnologia, aceasta înseamnă că termenul se va depăşi. Drept este că, aşa cum ni s-a spus, aici, ca si în alte locuri, umiditatea ştiuleţilor depăşea limitele admise la depozitare. Totuşi, griul trebuie semănat numai pe aceste terenuri, tocmai pentru a nu se recurge la monocultură. Pentru aceasta s-a găsit o soluţie din curtea bazei de recepţie a cerealelor, unde livrează producţia această unitate, porumbul adus din cimp este fie batozat pe foc şi expediat imediat beneficiarilor dacă acesta are umiditate mare, fie depozitat dacă este corespunzător. De ce totuşi nu s-a procedat aşa mai din timp ? Transportul din cîmp mai operativ, cu toate mijloacele De-a lungul traseului nostru pe cimp, n-am intilnit decit arareori cantitati mici de porumb in grămezi, care, de regulă, erau transportate in aceeaşi zi. Aşa se procedează şi la C.A.P. Buzoieşti. Numai că aici alta este explicaţia. Numărul cooperatorilor repartizaţi la recoltare in cele două ferme e stabilit in funcţie de capacitatea mijloacelor de transport existente în acel moment in unitate. De ce ? „Noi producem porumb de sămîntă și, potrivit contractului, trebuie să-l expediem beneficiarului. „Agrosem“ Alexandria, cu mijloace proprii , ne spune inginera-şefă a unităţii, Mihaela Damian. Transportăm cu 8 camioane cu remorci avînd o capacitate de 80 de tone la o cursă şi pentru un drum dus-întors pe această distanţă sunt necesare două zile. Or, de acum înainte mai avem de transportat producţia de sămînţă de pe 300 hectare, care încă nu sunt recoltate, si circa 108 de tone care sunt in curtea unităţii“. Soluţionarea acestei probleme este la îndemîna organelor agricole judeţene : transportul pe calea ferată. S-ar reduce, in acest fel, consumul de motorină şi s-ar crea condiţii pentru încheierea grabnică a recoltării porumbului. Cît mai multe forţe la executarea lucrărilor! In pieţele din municipiul Piteşti, bogăţia roadelor toamnei se revarsă generos, legumele şi fructele de sezon fiind în cantitaţi îndestulătoare şi în toată diversitatea lor. Ne-am convins de aceasta în două Diete noi, create după toate cerinţele unui comerţ civilizat. Este un pas înainte — ni s-a spus — datorat unei iniţiative a comitetului judeţean de partid, care, în acest an, s-a extins in toate unităţile legumicole. Aceasta constă în participarea, în mod organizat, pe întreaga durată a anului agricol, a unor lucrători din unităţi industriale care realizează, un acord global, toate muncile pe o bună parte din suprafeţele cultivate cu legume, începînd de la plantarea răsadurilor şi pînă la recoltare. „Noi colaborăm cu întreprinderea „Textila“ din Piteşti şi în acest fel realizăm cu regularitate graficele zilnice de recoltare şi livrare spre pieţe şi asigurăm, tot ritmic, materie primă pentru fabricarea conservelor , ne spune ing. Constantin Popescu, directorul Asociaţiei economice legumicole de la Mărăcineni. Zilnic participă la lucru, prin rotaţie, 50 de muncitori, iar in perioadele de vîrf 100 şi chiar 200, bineînţeles fără să stingherească procesul de producţie în unitatea în care muncesc“. Dimensiunea activităţii muncitoarelor textiliste, pecare le-am găsit la recoltare cartofilor la ferma nr. 4 condusă de ing. Gheorghe Niţu, este concludentă : în acest an au cultivat pe terenurile asociației 90 hectare cu ceapă, mazăre, fasole pentru păstăi, cartofi, ardei gras şi spanac şi 20 hectare cu varză în cultură succesivă. Aflăm că în toate asociațiile cu acelaşi profil din judeţ se procedează la fel. La Topoloveni muncesc lucrători de la combinatul petrochimic şi din alte unităţi, la „Teiul“ cei de la Întreprinderea de stofe „Argeşeana“, la „Izvorul“, de la întreprinderea de încălţăminte „Progresul“ şi combinatul de prelucrare a lemnului. O experienţă care merită să fie studiată şi aplicată şi în alte părţi. Lucian CIUBOTARU Gheorghe CIRSTEA Fotografii: Eugen Dichiseanu Semănatul griului la C.A.P. Buzoieşti Recoltarea manuală a porumbului la C.A.P. Stolnici Recoltarea şi însăminţările (Urmare din pag. I) orzul a fost insăminţat pe întreaga suprafaţă prevăzută a se cultiva, iar griul *— în proporţie de 32 la sută. Există diferenţe între judeţele vecine şi situate în aceeaşi zonă in ce priveşte proporţia în care a fost semănat griul : Olt — 57 la sută, iar Teleorman doar 19 la sută ; Iaşi — 50 la sută, iar Neamţ — numai 27 la sută ; Cluj — 38 la sută, şi Sălaj — 18 la sută. Este necesar ca printr-o temeinică organizare a muncii, in fiecare unitate agricolă să fie obţinute ritmuri maxime la semănatul griului, astfel incit această lucrare să se încheie în termenele prevăzute, concomitent cu executarea unor intensificate la maximum lucrări de bună calitate, care să asigure realizarea de recolte mari in anul viitor. în aceste zile, cind volumul lucrărilor agricole de executat este foarte mare, organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare, direcţiile agricole şi conducerile unităţilor agricole au datoria să asigure o amplă mobilizare a tuturor locuitorilor de la sate, astfel incit vitezele zilnice stabilite la recoltare şi semănat să fie îndeplinite şi depăşite in fiecare unitate agricolă. Acum, fiecare zi, fiecare oră trebuie folosite din plin, pentru a pune la adăpost toate produsele, pentru a Insăminţa toate suprafeţele prevăzute. In perioada care a trecut din acest an, harnicul colectiv al întreprinderii de confecţii din Miercurea-Ciuc — unitate harghiteană cu rezultate constant bune in întrecerea socialistă — şi-a îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan la toţi indicatorii. Planul producţiei fizice, bunăoară, a fost realizat la toate sortimentele, fabricindu-se suplimentar confecţii în valoare de peste 44 milioane lei, în ideea valorificării in condiţii de eficienţă economică sporită a experienţei valoroase acumulate de acest colectiv, începînd din semestrul al doilea al anului, întreaga producţie realizată în întreprindere este destinată exportului. Este o dovadă concludentă a încrederii acordate oamenilor muncii de aici, care lună de lună şi-au realizat exemplar planul la export, în condiţii de calitate şi competitivitate, despre toate acestea pledind cît se poate de convingător scrisorile de mulţumire primite de la diferiţi parteneri externi. Şi încă un fapt semnificativ : toate contractele pe trei trimestre din acest an au fost onorate in avans, livrindu-se suplimentar, la solicitarea partenerilor externi, confecţii in valoare de aproape 12 milioane lei. Care este „secretul" acestei reuşite ? — Realizarea ritmică, zi de zi, a producţiei fizice a asigurat onorarea exemplară a tuturor contractelor la export — ne spune tovarăşul Lörinczi György, directorul comercial al întreprinderii. Sistemul de lucru iniţiat de centrala noastră de resort din Bacău, de a realiza în primele 20 de zile ale fiecărei luni întreaga producţie pentru export, iar înultima decadă forţele să fie concentrate la pregătirea producţiei pentru luna următoare, se dovedeşte şi la noi deosebit de avantajos. Din discuţiile purtate cu muncitori şi specialişti, cu cadre de conducere din unitate am reţinut că întreaga activitate din acest an privind realizarea producţiei destinate exportului a fost din timp şi temeinic pregătită, încă în toamna anului trecut au fost organizate linii tehnologice specializate pe firme şi parteneri externi, iar la comenzile deosebit de pretenţioase au fost repartizaţi să lucreze cei mai buni muncitori şi specialişti, asigurindu-se o asistenţă tehnică riguroasă pe toate fazele de producţie, începînd de la masa de croire şi pînă la ambalarea mărfurilor, colectivul are ca preocupare majoră realizarea de produse de calitate superioară, care să corespundă din toate punctele de vedere exigenţelor partenerilor externi, ceea ce a consolidat prestigiul „mărcii“ fabricii pe pieţele externe. — La noi — precizează tovarăşul Szente Alexandru, şeful serviciului desfacere — iniţiativa muncitorească „Eu produc, eu controlez !“ nu este o simplă lozincă, ci insuşi esenţa climatului în care se munceşte. Aşa se explică faptul că nici un produs nu iese pe poarta întreprinderii dacă nu este de calitate superioară. Şi este firesc să fie aşa, deoarece partenerii de peste hotare solicită confecţii de calitate tot mai bună. Pe de altă parte, specificul producţii din industria confecţiilor impune o mare mobilitate in organizarea fluxurilor tehnologice, pentru adaptarea fabricaţiei la cerinţele de sezon ale pieţei. în acest scop s-a reorganizat întregul compartiment de creaţie, s-au înfiinţat diferite cursuri de ridicare a pregătirii profesionale a personalului muncitor. — Meseria de confecţioner — Intervine tovarăşa Bakó Maria, inspector cu probleme de învăţămînt — este din ce in ce mai pretenţioasă. Mai ales în cazul unei întreprinderi, cum este a noastră, care lucrează în unele perioade numai pentru export. De aceea, cel ce doreşte să Îmbrăţişeze această meserie este supus încă la angajare unui sever examen de testare a aptitudinilor şi este obligat să participe la instruiri profesionale şi cursuri de reciclare, ori de cite ori interesele producţiei impun acest lucru. Eficienţa măsurilor luate este de La întreprinderea de confecţii din Miercurea-Ciuc vedită şi de faptul că pentru întreaga producţie planificată pe acest an sunt încheiate contracte şi, încă de pe acum, s-a trecut la contractarea producţiei pentru export din anul viitor. Comenzile tot mai numeroase demonstrează că partenerii externi sunt mulţumiţi de calitatea produselor realizate, de promptitudinea cu care întreprinderea îşi onorează contractele încheiate. Chiar şi numai un singur exemplu este concludent în acest sens. Prestigioasa firmă „Yomo" din Olanda îşi reînnoieşte de mai mulţi ani contractele şi, adeseori, solicită comenzi speciale, care trebuie executate in termene mult mai scurte decit cele obișnuite. Și niciodată nu s-a întîmplat ca termenele convenite cu partenerul extern să nu fie respectate. Dimpotrivă, de multe ori ele au fost chiar devansate, fără să se fi înregistrat nici un refuz de calitate. Rezultatele obţinute de colectivul acestei unităţi în realizarea comenzilor la export se datoresc, deopotrivă, şi ritmului susţinut de înnoire a producţiei. în acest an, produsele noi reprezintă aproape 80 la sută din totalul producţiei. în întreprindere se fabrică la ora actuală sute de modele de confecţii pentru femei şi bărbaţi, intr-un mare număr de poziţii coloristice, cu garnituri şi ornamente adaptate solicitărilor partenerilor de peste hotare. Şefa atelierului de creaţie, inginera Miklós Marta, ne-a spus că de la Începutul anului şi până în prezent s-au realizat aproape 500 de modele noi de confecţii pentru export. în aceste zile, maistrul Darvas József, împreună cu muncitorii specialişti Ioan Lutz, Böjthe Iuliana, Sass Ferenc şi ceilalţi oameni din atelierul de creaţie au pregătit o nouă colecţie de 84 de modele de confecţii, care va fi prezentată la contractările pentru primul semestru al anului viitor. Promovarea rapidă, curajoasă a tehnologiilor moderne, a progresului tehnic in general constituie aici o altă preocupare principală, care se dovedeşte, de altfel, hotăritoare in realizarea ritmică a producţiei destinate exportului şi mai ales In ridicarea continuă a nivelului calitativ al produselor. Inginera Györke Ida, şefa serviciului de organizare a producţiei şi a muncii, ne-a prezentat pe larg măsurile luate in întreprindere pentru reamplasarea mai judicioasă a tuturor maşinilor pe fluxul tehnologic, în scopul reducerii efortului fizic, pentru introducerea unor utilaje moderne, de mare productivitate, mai ales la operaţiunile complexe. Totodată, sunt introduse şi generalizate în procesul de producţie toate inovaţiile şi invenţiile care şi-au dovedit eficienţa în alte unităţi din cadrul centralei sau din industria confecţiilor. Desigur, se afirmă puternic şi creaţia tehnică proprie. Maistrul Dobos Dénes a găsit o soluţie prin care ambreiajul din ferodon la maşinile de cusut din import a fost înlocuit cu succes cu un ambreiaj executat din P.F.L. Ca urmare, maşinile care înainte se defectau, stînd uneori luni de zile din cauza procurării anevoioase a acestor piese deficitare, funcţionează acum la întreaga capacitate. La rindul său, lăcătuşul Csiszár Antal, de la compartimentul mecano-energetic, a realizat un dispozitiv de montat copci la confecţii, cu un randament mult mai mare decit vechiul dispozitiv. Şi exemplele de acest fel ar putea continua. Prin asemenea inovaţii şi îmbunătăţiri aparent mărunte, productivitatea muncii la unele operaţii a crescut de trei-patru ori, nemaivorbind de calitatea ireproşabilă a execuţiei. Evident, măsurile luate in întreprindere pentru onorarea exemplară a contractelor la export sunt mult mai numeroase. Nu vom insista asupra lor. Importantă este hotărirea acestui harnic colectiv de a acţiona cu maximă răspundere, în spiritul exigenţelor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al III-lea Congres al consiliilor populare, pentru a încheia acest an cu rezultate cit mai bune şi a pregăti temeinic producţia anului viitor, I. D. KISS corespondentul „Scînteii* LA EXPORT, toate contractele pe acest an onorate înainte de termen SCINTEIA — marti 1 octombrie 1985 LA BĂILE FELIX-ORADEA Simpozion internaţional de gastroenterologie în organizarea Academiei de ştiinţe medicale a Republicii Socialiste România, Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale — filialele Sălaj şi Bihor — şi a Centrului european de cercetări medicale aplicative, Intre 1 şi 6 octombrie se vor desfăşura, la Băile Felix — Oradea, lucrările Simpozionului internaţional „Progrese in fiziopatologia şi tratamentul ulcerului gastric şi duodenal“. In legătură cu această manifestare ştiinţifică, la care şi-au anunţat participarea numeroase personalităţi ale vieţii şi cercetării medicale din ţară şi de peste hotare, dr. doc. IOAN PUŞCAŞ de la spitalul din Şimleu Silvaniei, secretarul responsabil al comitetului de organizare a simpozionului, ne-a spus: — Organizarea simpozionului internaţional, primul de acest gen în ţara noastră, este indisolubil legată de rezultatele obţinute de şcoala românească de gastroenterologie. Este, dacă vreţi, încă o confirmare a prestigiului de care se bucură in întreaga lume şcoala medicală românească. Aş dori să subliniez, de la bun început, că organizarea acestei importante reuniuni ştiinţifice la noi în ţară a fost posibilă datorită sprijinului efectiv pe care l-am primit din partea Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, personal din partea tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, fapt pentru care, în numele comitetului de organizare, aducem şi pe această cale cele mai călduroase mulţumiri. Manifestarea se constituie intr-un fericit prilej pentru realizarea unui util schimb de experienţă privind cele mai recente descoperiri într-un domeniu în care, în ultimii ani, au fost înregistrate progrese de-a dreptul spectaculoase, o bună parte dintre acestea fiind realizate în ţara noastră. Atit sub raport cantitativ, cît şi calitativ, progresele înregistrate permit diagnosticul precoce posibil al cancerului de stomac şi colon, diagnosticul şi tratamentul unor tumori endocrine digestive. De altfel, tema simpozionului a fost impusă tocmai de noutăţile conceptuale diagnostice şi terapeutice survenite in gastroenterologie, de progresele tehnice in diagnosticarea tubului digestiv. Programele elaborate evidenţiază o pregătire minuţioasă a simpozionului din toate punctele de vedere. V-am ruga să vă referiţi la modul de organizare şi desfăşurare a acestuia. — La Simpozionul internaţional de la Băile Felix — Oradea, in afara specialiştilor români şi-au anunţat participarea circa 200 de personalităţi marcante ale medicinei contemporane din numeroase ţări. Practic, vor fi prezenţi cei mai buni specialişti din lume in domeniul patologiei gastroduodenale. Aceasta spurie totul despre ţinuta ştiinţifică a reuniunii ce se va desfăşura la Băile Felix. Organizarea, la noi in ţară, a acestei manifestări va antrena un număr mai mare de specialişti români la activitatea de cercetare in domeniul gastroenterologie, va face şi mai bine cunoscute pe plan Internaţional realizările şcolii medicale româneşti şi, totodată, va facilita cunoaşterea în ţara noastră a celor mai noi descoperiri pe plan mondial în acest domeniu. Este de subliniat faptul că simpozionul a fost organizat de aşa manieră, incit programul ştiinţific să fie completat şi cu vizite de documentare. — Fireşte, şcoala românească de gastroenterologie va fi prezentă la lucrările simpozionului cu comunicări ştiinţifice de „ultimă oră“, ca şi colectivul pe care îl conduceţi de la Centrul de gastroenterologie de la Şimleu Silvaniei. — într-adevăr, şcoala românească de gastroenterologie va fi reprezentată de specialişti din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Tirgu Mureş, Timişoara, Oradea etc. In ce ne priveşte pe noi, cei din Şimleu Silvaniei, vom susţine 30 de comunicări ştiinţifice şi 5 conferinţe. Avem un colectiv bine sudat, specialişti cunoscuţi, dar şi tineri cu reale perspective. O parte din ultimele noastre descoperiri au făcut obiectul unor comunicări ştiinţifice prezentate in acest an în ţară şi peste hotare, ca şi la lucrările Congresului naţional american de gastroenterologie, desfăşurat în această vară la New York. Am ţinut cîteva conferinţe la Universitatea Harvard din Boston. Trei dintre oamenii de ştiinţă pa care i-am cunoscut bine cu acest prilej, gastroenterologi, şi-au anunţat participarea la simpozionul de la Băile Felix. Cele mai recente descoperiri care vor face obiectul intervenţiilor noastre se referă la locul de acţiune a catecolaminelor în producerea ulcerelor pe cale nervoasă, identificarea unor receptori a căror acţiune creşte aciditatea şi favorizează producerea ulcerelor, descoperirea mecanismului de acţiune a unor hormoni care vindecă ulcerele pe cale naturală şi altele. Participanţii la simpozion vor avea prilejul să cunoască o serie de priorităţi româneşti în acest domeniu. Avem temeiuri să susţinem că simpozionul se va constitui intr-o manifestare ştiinţifică de mare prestigiu pentru medicina românească. Convorbire consemnată de Eugen TÉGLAS Trimestru decisiv pentru realizarea planului pe acest an! (Urmare din pag. I) termenele stabilite a tuturor obiectivelor de investiţii planificate să producă din acest an : creşterea mai accentuată a productivităţii muncii; îmbunătăţirea continuă a nivelului tehnic şi calitativ al produselor ; reducerea mai substanţială a consumurilor de materii prime, materiale, energie si combustibili şi valorificarea superioară a acestora. Calculele arată că, pînă la sfirşitul acestui an, in fiecare zi oamenii muncii din industrie trebuie să producă bunuri materiale în valoare de cîteva miliarde lei. Amploarea şi complexitatea deosebită a sarcinilor de plan, cantitative şi calitative, ce au mai rămas de înfăptuit in această perioadă impune ca în fiecare întreprindere să se asigure o temeinică organizare a producţiei şi a muncii, în aşa fel incit pretutindeni, în toate unităţile economice, întreaga activitate să se desfăşoare ireproşabil, cu precizia unui mecanism de ceasornic. Acţiunile ce se întreprind în fiecare unitate în această privinţă trebuie să vizeze programarea judicioasă a fabricaţiei pe zile, decade şi luni, organizarea mai bună a schimburilor de lucru, concomitent cu asigurarea unei asistenţe tehnice corespunzătoare, repartizarea riguroasă, precisă a sarcinilor pe formaţii de lucru şi pe membrii acestora şi urmărirea permanentă, zi de zi, a realizării lor, aprovizionarea la timp şi cu cantităţile necesare de materii prime şi semifabricate a locurilor de muncă, perfecţionarea fluxurilor tehnologice, întărirea ordinii şi disciplinei, asigurindu-se recuperarea integrală a restanţelor — acolo unde acestea există — fabricarea şi livrarea fiecărui lot de produse la termenele contractuale, in concordanţă cu cerinţele majore ale economiei naţionale. In spiritul indicaţiilor şi orientărilor secretarului general, al partidului, sarcini deosebite revin în această privinţă specialiştilor din centrala şi ministere, activiştilor organelor locale de partid, care au datoria de a muta centrul de greutate al activităţii lor în întreprinderi, acolo unde se hotărăşte de fapt realizarea planului, de a conlucra strîns cu conducerile unităţilor industriale şi şantierelor, cu organizaţiile de partid, pentru soluţionarea cu operativitate şi răspundere a tuturor problemelor ce pot apărea în această perioadă. Ne apropiem, cu fiecare filă pe care o desprindem din calendar, tot mai mult de Sfirşitul acestui an şi al actualului cincinal, de momentul cind vom face bilanţul muncii noastre pe aceste perioade. Prin rezultatele superioare pe care le vom obţine in cele trei luni ce au mai rămas pînă la acest moment, putem — şi trebuie — să ne aducem o contribuţie cît mai substanţială la creşterea producţiei materiale şi a eficienţei economice, la sporirea avuţiei societăţii, a venitului naţional — suportul sigur şi trainic al dezvoltării necontenite a ţării, al ridicării bunăstării întregului popor. Iată de ce, acţionînd în spiritul sarcinilor subliniate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din toate sectoarele de activitate au datoria de a munci cu abnegaţie, răspundere şi spirit revoluţionar, de a da zi de zi, la locurile lor de muncă, in unităţile unde lucrează, tot ce au mai bun ca putere de muncă şi iniţiativă creatoare, pentru a face din acest ultim trimestru al anului o perioadă a rezultatelor maxime în producţie, în ridicarea calitativă a întregii activităţi economice.