Sportul, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 291-320)

1968-09-11 / nr. 301

Ridoctia si-ljpti min­ist­raţia str.­ V­a­sile Conta nr. 16, tel. 11.10.05, intr­rurbon 72 si 286. Telex sportrom buc. 180. Anul XXIV Nr. 301 (5735) PROLETARI DIN TOATE TARILE, WUTI-VAÎ 4 pagini 30 bani CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT Miercuri 11 septembrie 1968 ZIAR­UL Astăzi, pe stadionul Republicii (ora 16,15) RAPID $1 O.F.R. BEOGRAD, FAŢĂ-N FAŢA ÎN PRIMA MANŞĂ A C.O.T. Emoţii, nelinişte interioară, trădată de cuvinte şi gesturi în tabăra rapidiştilor, înaintea me­ciului lor cu O.F.R. Beograd. Iar locul 15 din clasament în­seamnă, şi el, o povară... „Alta era situaţia — ne spu­nea ieri Valentin Stănescu — dacă veneam de la Arad cu un punct. Băieţii ar fi abordat me­ciul cu mai multă încredere. Şi cit de aproape am fost de acest rezultat de egalitate !" — Oricum, reintră şi Năstu­­rescu, oameni noi, forţe noi... — Este singura modificare pe care o voi aduce formaţiei de la Arad: Năsturescu în locul lui Pop. — Să-i notăm deci, pe cei 11. — Rămureanu — Ştefan, Lu­­pescu, Dan, Greavu, Angeles­­cu, Dumitru, Năsturescu, Ma­rian Popescu, Neagu, Codreanu. ★ O.F.R. Beograd a sosit ieri dimineaţă cu avionul. Fără Mi­lutinovic­ şi fără Secularat , pri­mul — reţinut fortuit la Bel­grad, cel de-al doilea — acci­dentat la meciul cu Partizan (cîştigat cu 2—1 de C.F.R.). La sfîrşitul antrenamentului, efectuat ieri după-amiază pe Stadionul Republicii, antrenorul Studioul nostru de televiziune va transmite In­direct partida Rapid — C.F.R. Beograd cu Începere de la ora IM*. secund, Sava Antici, a alcătuit „ll“-le pe care-1 va opune Ra­pidului. Iată-1: Hodzici (1) — Vukasinovici (2), Jokici (3) — Mesanovici (4), Krivokuca (5), Stepanovici (6) — Turudija (7), Marivici (8), Santraci (9), Mi­tici (10), Petkovici (11). „Sperăm intr-un rezultat egal“ — ne-a spus internaţionalul Petkovici. Meciul va incepe la ora 16.15 si va fi condus de arbitrul turc Nejat Sener. G. NICOLAESCU A IV-a EDIŢIE A RALIULUI BALCANIC Intre 13 şi 15 septembrie se va desfăşura cea de-a IV-a ediţie a Raliului Balcanic. Competiţia, organizată în acest an de România, se va disputa integral pe teritoriul ţării noastre şi va reuni la start 128 de concurenţi — 64 de echipaje din cinci ţări (Turcia, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia şi România). Bucureştiul va găzdui trei momente importante ale con­cursului. Este vorba de plecarea (vineri) şi sosirea (sîmbătă) în circuitul de regularitate (ambele în faţa Pavilionului Expo­ziţiei de lingă Casa Scînteii), precum şi de spectaculoasa probă specială de viteză care va avea loc duminică dimineaţa pe un circuit la Aeroportul Otopeni (km. 16,5). u NOU „LABORATOR“ AL PERFORMANTEI. ŞCOALA SPORTIVA DE ATLETISM DIN BUCUREŞTI Peste cîteva zile se vor des­chide porţile şcolilor. Cu a­­ceastă ocazie, sportul şcolar de performanţă îşi va spori pepi­niera prin înfiinţarea unei noi unităţi de învăţămînt speciali­zat, şcoala sportivă de atletism, prima de acest fel, care a luat fiinţă în Bucureşti. Pentru detalii, ne-am adresat tovarăşului prof. Zoltán Bene­dek, director al şcolii, care ne-a răspuns cu amabilitate la o serie de întrebări. — Care a fost raţiunea în­fiinţării acestei şcoli, cînd, se ştie, există în Capitală nu mai puţin de trei şcoli sportive, în care atletismul se bucură de multă preţuire ?... — Pentru o anumită etapă, desigur, desfăşurarea activităţii atletice de performanţă a ele­iiimiiiimiiiiiiiiiiiii Interviu cu prof. ZOLTÁN BENEDEK, directorul şcolii iiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiii vilor în cadrul şcolilor spor­tive a constituit o formă orga­nizatorică adecvată. Astăzi, însă, în contextul unor cerinţe noi, tot mai mari, în pas cu realităţile de pe continent şi de pe glob, s-a ajuns la con­cluzia că este necesară o uni­ficare a activităţii atletice şco­lare. In sistemul de pînă acum, fiecare şcoală sportivă îşi ca­nalizase activitatea atletică spre anumite probe sau grupe de probe, fără a avea perspectiva unei dezvoltări uniforme a tu­turor probelor. De aici, creş­terea inegală a atletismului şco­lar. Or, noua şcoală îşi propune — şi suntem­ siguri că va şi rea­liza — o osmoză, ca să mă ex­prim aşa, la cel mai înalt ni­vel valoric, între toate probele de atletism, indiferent dacă este vorba de alergări, sărituri sau aruncări. In acest sens, şcoala va funcţiona cu efecti­vul celor 48 de grupe atletica de la cele trei şcoli sportive, a căror activitate, bineînţeles, va fi orientată pe alte criterii. — Ce element deosebit va aduce în activitatea sa noua şcoală ? — Cel mai important, după mine, se referă la selecţie. A­­ceastă acţiune primordială în viaţa unei asemenea unităţi de Interviu realizat de S. TIBERIU şi I. ADRIAN (Continuare in pag. a 2-a) La antrenamen­tul de ieri, de pe „Republicii" al echipei C.F.K Beograd. Foto : V. BAGEAC TURUL CICLIST AL ROMÂNIEI ORADEA, 10 (prin telefon, de la trimisul nostru).­­ După plăcuta zi de odihnă petrecută luni la Cluj, caravana s-a aşter­nut azi din nou la drum. Marţi, ÎNVINGĂTOR la Oradea, constantin grigore S-A APROPIAT de lider • TREI EVADARI AU ANIMAT ETAPA A IX-A • ACŢIUNEA ÎNCEPUTĂ LA PIATRA CRAIULUI A ELIMINAT O BUNA PARTE DINTRE ADVERSARII LUI ZIEGLER • CARAVANA SOSESTE AZI LA TIMISOARA Al. SOFRONIE făzut de Neagu RADULESCU ASTĂZI, In „turul ROMÂNIEI" ETAPA a X-a, ORADEA — TIMIŞOARA, 165 km. Start festiv : centrul oraşului — ora 12,30. Start tehnic : aeroportul Oradea, borna km 112, ora 13,00. Puncte de sprint: Salonta şi Arad. Caravana va trece prin Salonta (km .40) în jurul orei 14,00, Zterind (km 58) — ora 14,27, Chişineu-Criş (km 70) — ora 14,46, Zimandul Nou (km 83) — ora 14,53, Arad (km 116) — ora 15,36. Sosirea, la Timişoara, va avea loc în jurul orei 17 — pe stadionul C.F.R. la ora prînzului, 50 de rutieri au salutat publicul clujean — prezent in piaţa centrală a ora­şului — şi apoi au pornit să a­­copere cei 153 km care-i des­părţeau de Oradea, capătul eta­pei a IX-a. A fost o zi grea, cu ploaie şi urcuşuri dificile, cu vînt — pe prima porţiune de drum — şi frig, din ce in ce mai frig, în apropiere de sosire. Cursa a avut „da capo alia fi­ne” un ritm îndrăcit. După primii kilometri, in care am notat de­fecţiunile mecanice suferite de Gh. Răceanu şi P. Drăgan, am asistat la acţiunea inaugurală . Ziegler, Sofronie, Ciocan, Bă­lan şi László s-au desprins din grosul plutonului, la km 8, şi au luat un avans de aproxima­tiv 100 m. Cîţiva kilometri, vreo 12, distanţa se menţine aceeaşi, în ciuda eforturilor făcute de pluton pentru a-l apropia. Fu­garii muncesc cu îndrîjire şi nu se lasă prinşi. Vine însă urcu- Hristache NAUM (Continuare in pag. a 2-a) EXEMPLU POMPIERILOR Secvenţa sportivă in via­ta si activitatea „imblinzitorilor focului“ Am petrecut dimineaţa de du­minică in mijlocul pompierilor, la excelenta lor bază de antre­nament, amenajată pe malul la­cului Tel. M-am aflat cîteva ore între nişte oameni formidabili, care şi-au făcut din curaj şi ab­negaţie mai mult decit o profe­siune, un crez. Pompierul stăpâ­neşte, cu o virtuozitate de maes­tru, cel mai năbădăios element al naturii, focul, acest uriaş prieten al omului, dar care poate deveni, cîteodată, un teribil duşman. Ion Minulescu, cîntăreţul „Romanţelor“, a dedicat ver­suri admirabile „Focului", sesi­­zînd tocmai fantastica lui la­bilitate : ...Şi totuşi, tu eşti de-o po­trivă şi cobea noastră şi noro­cul. Şi oricare ar fi voinţa celui de sus, te binecuvîntăm, Căci dintre darurile vechii Mitologii, tu singur Focul Nu ne-ai fost dat de bună voie şi-a trebuit să te furăm... ★ Toate bune, dar ce legătură are relatarea unei întîlniri (în­­tr-adevăr profund emoţionantei cu pompierii într-o gazetă de sport ? Are! Fiindcă în viaţa stingătorului de incendii, exer­ciţiul fizic este la fel de în­semnat (şi de preţuit) ca şi­­apa. ★ Problema pregătirii fizice a pompierilor a constituit o pre­ocupare însemnată încă de la înfiinţarea oficială a acestui serviciu, în Ţările Româneşti, în 1835. Documentele timpului arată că „Sub domnitorul Barbu Ştir­bei, Şeful poliţiei raportează De­partamentului treburilor din lăuntru, la 26 Aprilie 1852, că a găsit pe artistul de gimnas-Valeriu CHIOSE (Continuare In pag. a 3 a) Aceasta este proba denumită „scara de fereastră" . in pag. a III-a la rubrica de handbal. • Rezultate, clasamente „• Duminică se reia campionatul femii­in Pe uriaşul cadran solar al „semicercului“ şi-a făcut apariţia umbra pivotu­lui. E ceasul... golului! Foto : Aurel NEAGU OBSTRUCŢIE SENATORISMULUI IN SPORTS­ enatorismul în sport este o noţiune cunoscută de multă vreme prin efectele ei nocive. Împămîntenit într-o epocă în care sportul avea dimensiuni­­ reduse, el se menţine, totuşi, şi astăzi, pe alocuri, în ciuda faptului că pe firul performanţelor înaite nu mai sînt cuprinse doar cîteva zeci de tineri, ci numărul acestora a ajuns de domeniul miilor. Practica senatorismului se face simţită nu numai între gra­niţele unor asociaţii sau cluburi, ea îşi păstrează poziţii puternice chiar şi în sînul unor loturi reprezentative. Iată exemplul luptelor greco-romane. Dintre cele 8 categorii de greutate, două se află în principal descoperite, semigrea şi grea. La semigrea, de pildă, Nicolae Martinescu nu a avut nici un contracandidat pentru europene şi nu puţini au fost aceia care şi-au pus întrebarea : ce s-ar fi întîmpl­it în cazul în care acest valoros luptător n-ar fi fost în plenitudinea forţelor (aşa cum s-au petrecut lucrurile cu Baciu, înlocuit cu Arionescu) sau, pur şi simplu, situaţie frecventă în lupte, ar fi intervenit un accident ? Pe umerii cui ar fi căzut răspunderea reprezen­tării culorilor României la o categorie la care existau pretenţii îndreptăţite la medalii ? Poate, antrenorii ar fi apelat la so­luţia trecerii lui Nicolae Buşoiu la semigrea. Numai că, în acest caz, ar fi rămas efectiv descoperită categoria grea, care şi aşa nu are nici un titular în accepţiunea majoră a termenului. Am ales cu predilecţie exemplul luptelor greco-romane, sport în care România deţinea o poziţie fruntaşă pe continent, considerem cu totul nejusti­ficată insuficienta preocupare a antre­norilor de a lărgi lotul reprezentativ. Fireşte, nu se va putea realiza prea curînd performanţa antrenorilor sovie­tici, care pot alinia cu uşurinţă, în orice moment, trei sau chiar patru loturi reprezentative de valori sensibil apropiate. Dar, nici nu este îngăduit să se perpetueze o stare de fapt nefi­rească, nu este de conceput să fie men­ţinut — sine die — acest senatorism, cu consecinţele sale nefeste, imediate sau îndepărtate. Este greu de convins că în România, ţară cu puternice tradiţii în sportul luptelor, nu se pot selecta elemente capabile să ajungă pe treptele măies­triei. Dar pentru aceasta nu trebuie să se aştepte apariţia unor fenomene, gen Martinescu (descoperit cu ani în urmă într-o comună din judeţul Galaţi), ci este necesar să fie răscolite asocia­ţiile sportive, cele săteşti cu precădere, şcolile profesionale, unde se află, fără îndoială, elemente susceptibile să îm­brăţişeze sportul luptelor. Dat fiind necesitatea stringentă de a face să sporească lotul de luptători de certă valoare, europeană şi mondială, un asemenea efort menit să obstrucţio­­neze senatorismul şi să nu mai creeze dificultăţi la stabilirea loturilor repre­zentative, se impune. Un efort care trebuie făcut cu curaj, cu toată con­vingerea ! Tiberiu STAMA­ S ADEZIUNE DEPLINĂ LA POLITICA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN SENTIMENT DE MÎNDRIE Activitatea sportivă pe care o desfăşor mi-a prilejuit cu­noaşterea multor locuri din ţară. Mărturisesc cu cea mai mare sinceritate că pretutin­deni pe unde am umblat, pri­virea mi-a fost înncîntată atît de minunatele privelişti na­turale, cit şi de construcţiile industriale şi social-culturale întîlnite. Adesea revin pe me­leagurile natale, în satul în care m-am născut. Din zi în zi îmi pare altul, mereu mai înfloritor, mai prosper. Şi îmi place să mă­ fălesc cu el. Este un exemplu al bunăstării în­tregului nostru popor, bună­stare datorită milioanelor de braţe de fier care făuresc cu hărnicie o viaţă din ce în ce mai îmbelşugată, un viitor strălucit. Este rezultatul po­liticii înţelepte şi neclintit marxist-leniniste promovată de partidul nostru. Recentele documente ale partidului şi Marii Adunări Naţionale re­prezintă o nouă dovadă a înţelepciunii conducerii de partid şi de stat. Şi cuvintele sunt prea sărace pentru a reda complet sentimentul de mîndrie pe care-l încerc în aceste momente. Nicolae MARTINESCU maestru al sportului la lupte Aprob din toată inima principiile politicii externe a statului nostru, pusă in slujba intereselor majore ale po­porului, a fericirii şi dreptă­ţii sociale. Respectarea inte­grală a acestor principii re­prezintă o garanţie sigură a progresului fiecărei ţări, pen­tru creşterea necontenită a influenţei socialismului pe glob. Mă alătur voinţei întregu­Ca cetăţean al României socialiste, mi-am întărit şi mai mult convingerea că în politica internă şi externă a partidului şi guvernului nos­tru se porneşte de la intere­sele naţiunii, ale comunităţii lui popor, angajindu-mă să-mi sporesc necontenit eforturile, pentru a-mi aduce şi eu con­tribuţia la desăvârşirea con­strucţiei socialiste în Româ­nia, la făurirea unei vieţi tot mai fericite şi mai îmbel­şugate pentru toţi cei ce mun­cesc, pentru viitorul luminos al copiilor noştri. Ing. Gheorghe DROBOTA maestru al sportului la rugby socialiste, de la interesele progresului şi ale păcii. Efor­turile partidului şi statului nostru sunt îndreptate neabă­tut spre dezvoltarea continuă a relaţiilor de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, pentru întărirea mişcării comuniste şi munci­toreşti internaţionale. Ca profesor de educaţie fi­zică şi ca activist obştesc al mişcării sportive, sînt ferm hotărît să contribui, alături de întregul popor, la trans­punerea în viaţă a măreţelor idei marxist-leniniste, la pro­gresul societăţii noastre, spre culmile însorite ale socialis­mului şi comunismului. Emanoil STERESCU profesor la Grupul şcolar forestier Curtea de Argeş SPRE CULMI ÎNSORITE PENTRU VIITORUL LUMINOS AL COPIILOR NOŞTRI

Next