Sportul, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 291-320)

1968-09-16 / nr. 306

Anul XXIV —Nr. 306 (5740) PROLET­AM DIS TOATE ŢĂRILE, VIIŢI-VAI A pagini 30 bani . u ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICA $I SPORT Luni 16 septembrie 1968 WALTER ZIEGLER merituos învingător AL TURULUI ROMÂNIEI • În clasamentul pe echipe, învingătoare România II­­• Paterici a cîștigat ultima etapă !* Cel mai bun sprinter al întrecerii C. Grigore !• A­ S. Loto-Pronosport a oferit numeroase premii ci­cliştilor clasaţi pe primele locuri pină la ultimul kilometru. Di­­namovistul n-a acceptat nici un fel de compromisuri. El a mizat pe experienţa pe care o posedă, pe virtuţile sale de bun căţărător, de tactician abil, pe forţa ce şi-a înmaga­­zinat-o în muşchii supli de alergător pe sută. Controlînd ca un adevărat lider fruntea plutonului, participînd perma­nent la acţiuni şi dînd tonul într-o serie de evadări specta­culoase el s-a impus, şi-a creat autoritate şi respect în rîndurile membrilor caravanei. Walter Ziegler cîştigă pen­tru a doua oară „Turul Româ­niei“. A mai învins în încon­jurul ţării pe biciclete în anul 1960 şi faptul că după 8 ani repetă marea performanţă con­stituie un exemplu de longe­vitate sportivă, de conştiin­ciozitate în pregătire şi de ata­şament faţă de sportul pe care-l practică. Anul trecut, ciclistul dinamovist s-a clasat pe locul II in „Turul Româ­niei“, după Emil Rusu şi cu aceleaşi obsedante „3 secunde“ în faţa lui Borschel din echipa R.D. Germane. Walter Ziegler are 30 de ani (i-a împlinit la 10 mai), s-a născut în comuna Cincui (Agnita) din judeţul Braşov, incepindu-şi activitatea ca ru- Hristache NAUM A 17-a ediţie a „Turului Ro­mâniei“ a luat sfîrşit ieri după amiază pe velodromul Dinamo din Capitală. Victoria i-a reve­nit celui mai îndreptăţit din­tre participanţi, maestrului sportului ,WALTER ZIEGLER de la DINAMO, ciclistul care s-a luptat de unul singur cu întreg plutonul, care a ţinut piept, bărbăteşte, tuturor a­­tacurilor, ai cărui nervi n-au cedat nici o clipă în dura dispută. Walter Ziegler merită toate onorurile, toată stima ci­cliştilor, antrenorilor, tehnici© nilor şi oficialilor, stima noa­stră a gazetarilor care i-am urmărit lupta de la primul şi AST­A-SEARA, PE CIRCUITUL DIN BALTA ALBĂ „CUPA ZIARULUI SPORTUL“ LA CICLISM Participanţii la cea die a 17-a ediţie a „Turului Româ­niei“ nu vor avea azi... zi de odihnă. Ei vor lua startul in prima ediţie a „Cupei ziaru­lui sportul“, competiţie ci­­clistă pe circuit ce se va des­făşura pe bd. Leontin Sălă­­jan, situat in cartierul Balta Albă din Capitală. Vor fi prezenţi la start Walter Ziegler, cîştigătorul „Turului României“, Constantin Gri­gore şi Vasile Selejan, cla­saţi pe locurile următoare, rutierii bulgari, precum şi ceilalţi alergători care au luat parte la „Turul Româ­niei“, indiferent dacă au ter­minat sau nu întrecerea. Startul se dă la ora 18 de pe bd. Leontin Sălăjan (în apropiere de intersecţia cu str. C. Brâncuşi), cicliştii ur­mînd să acopere de 40 de ori un circuit de 900 m. La fiecare tur va avea loc un sprint, primilor clasaţi acor­­dindu-li-se punctaj după sis­temul : locul 1 — 5 puncte, locul I — 3 puncte, locul III — 2 puncte, locul IV — 1 punct. Prin adiţiune de puncte, la sfârşitul celor 40 de ture va fi stabilit clasa­mentul final. Aşadar, astă-seară în Capi­tală are loc o adevărată re­vanşă a „Turului Romanţei“, o competiţie în care Walter Ziegler va trebui să suporte din nou atacurile adversarilor săi din înconjurul ţării pe biciclete. Bucureştenii vor avea ocazia să-i vadă pe te­merarii rutieri într-o intere­santă competiţie pe circuit. Festivitate de premiere. De la stingă la dreapta, C. Grigore (locul II), W. Ziegler (locul I), V. Selejan (locul III), T. Paterici (Steaua), ciştigă­­torul ultimei etape. (Continuare in pag. a 7-a) Plutonul sorește pe velodromul Dinamo. Fotografii de TEODOR ROIBU UN PROFIL PE ZI Acum, cînd totul e lim­pede, cînd cei 1700 km au rămas în urmă, cu lumi­nile şi umbrele lor, — mul­ţimea tumultuoasă, fremă­­tind în aşteptarea plutonu­lui, fazele dramatice suc­­cedîndu-se etapă de etapă, ca într-un serial cu suspans, calcule teoretice, combina­ţii tactice, manevre „de cu­lise“, incidente imprevizibile — acum, în fine, cînd pa­sionanta competiţie (adjecti­vul are, de astă dată de­plină acoperire) a luat sfir­­şit cu cel mai echitabil rezultat, noi, însoţitorii pi­toreştii caravane, derulăm in imaginaţie pelicula aces­tor două săptămîni, fără a ne reprima un zîmbet vag — melancolic. Poate că ispita exagerării constituie, dacă vreţi, o de­­formaţie profesională; poate că evenimentele cărora le­­am fost martori de-a lun­gul Turului ’68 sînt încă prea vii în inimile şi pe re­tinele noastre, poate că lec­torul circumspect va ridica din umeri, cu legitime re­zerve, luînd act de opinia (nicidecum exclusivă) după care actuala ediţie a depă­şit ca dinamism, ca specta­col sportiv propriu-zis, toa­te antecedentele. De altfel, în ciuda participării res­­trînse, atît media orară, cit şi evoluţia situaţiei în cla­samentul general confirmă, cred, afirmaţiile de mai sus. De aceea, profilul con­cluzii­ nu poate încerca să schiţeze nimic altceva decit­­ fizionomia cursei în sine, tentativă evident hazardată de vreme ce două săptămîni s-au dovedit insuficiente în acest sens... Ne vom aminti­, multă vreme, cu emoţie şi satisfacţie, de a XVII-a e­­diţie a Turului României. Vom comenta, sunt sigur, peste ani şi ani, eforturile eroice ale învingătorului, dîrzenia principalilor săi ad­versari, isprăvile unor ti­neri ciclişti care-şi depun de pe acum candidatura la posturi de onoare, în viito­rul foarte apropiat... Debutînd sub auspiciile ştiute, nu dintre cele mai prielnice, Turul ’68 a reuşit să înscrie un capitol aparte în istoria sportului cu pe­dale din ţara noastră. Vă mulţumim din suflet, băieţi! Dan DEŞLIU HAIDE­U ” ! Etapa de ieri ne-a adus un nou record de goluri. Si totuşi, cronicarul e mai au­rind sceptic decît entuzias­mat. Pentru că golurile nu sînt in general ale atacuri­lor, ci ale apărării. Derbiul de ieri a fost o mostră de superficialitate. Liderul „U" Cluj condus cu 4—0 şi cu 5—1 ! Dar scorul e ciudat doar în aparenţă. Şi ar fi putut să ia proporţii care să ega­leze uvertura de 3—10 a „tineretului". Păcat... Această echipă simpatică are în apărare o candoare de băieţaş în pra­gul comuniunii. La ce bun truda admirabilă a lui Cre­­ţu, la ce bun incursiunile elegante ale lui Uifăleanu, la ce bun pătrunderile lui Oprea, la ce bun zbuciumul supraomenesc al lui Teaşcă, la ce bun tot acest efort tineresc, cînd orice acţiune ratată e urmată de un con­traatac în care înaintaşii ad­­verşi se trezesc în situaţii de gol atît de limpezi, încît ratează pentru că nu-şi pot stăpîni mirarea ? Veţi spune, desigur, că Ringheanu are partea lui de vină. De­­acord. Numai că ieri, dacă e să discutăm in planul teoretic, cele mai su­gestive au fost nu golurile, ci ocaziile ratate de Con­stantin şi compania, aflaţi deseori în situaţii de 4—3 sau chiar 4—2, in faţa unei apărări care se încăpăţî­­nează să plece de acasă lă­­sind uşa deschisă. Iar aici, Ringheanu nu mai are nici o vină. Banks să fi fost şi tot ar fi apărut în faţa noas­tră ca un om doar la dis­creţia sorţii. . . Picat... De trei ori păcat... Acest „V“, la care se mun­ceşte mult, acest „V“ ai că­rui jucători sunt capabili să se ia la întrecere cu Mus­taţă sau cu Barabas, acest „V“ ştiinţific, cu oxigenări, cu saună, cu meni-uri de clinică elveţiană, cu doi ma­soni, cu maxime, cugetări şi teste psihologice, acest „U“ care doarme împreună mai mult decît Real Madrid sau Inter, în numele unei im­presionante discipline spar­tane , de miercuri seara şi pină luni dimineaţa... Acest „V“ se încăpăţinea­­ză să uite vechiul proverb românesc „paza bună trece primejdia rea", urmărin­­du-şi principiile tactice cu tenacitatea unui paznic pus să apere o rezervaţie de capre negre. Haide „U“ !­ ­oan CHIRILA REZULTATE TEHNICE Steaua—„U“ Cluj 5—3 (4—0) U.T.A.—A.S.A. Tg. Mureş „U“ Craiova—Petrolul 5—1 (2—0) F. C. Argeş—Farul 3—2 (2—2) Crişul—Progresul 1—1 (1—1) Dinamo Bacău—Dinamo Bucureşti 1—0 (1—0) Rapid—Vagonul 2—1 (1—0) Ii­ divizia A de fotbal UN NOU LIDER: UNIVERSITATEA CRAIOVA ETAPA VIITOARE Dinamo Bacău—Crişul „U“ Cluj—F.C. Argeş Progresul—Petrolul Farul—Rapid A.S.A. Tg. Mureş—Steaua Vagonul—„U“ Craiova Dinamo Buc.—Politehnica Iaşi Jiul—U.T.A. Pus serios la încercare, Ringheanu „zboară“ in careu și respinge o minge înaltă sub privirea atentă a lui Constantin. Foto A NEAGU Politehnica lași—Jiul 2—1 (0—1) 1—0 (0—0) CLASAMENTUL 1. „U" Craiova 6 3 2 1 13— 9 8 2. U.T.A. 6 4 0 2 8— 5 8 3. Steaua 6 3 12 10— 6 7 4. „U" Cluj 6 3 12 14—11 7 5.— 6. Farul 6 3 1 2 8— 7 7 5.— 6. Progresul 6 3 1 2 7— 6 7 7. Politehnica Iași 5 3 11 5— 5 7 8. Dinamo București 5 3 0 2 8— 4 6 9. A.S.A. Tg. Mures 5 2 1 2 8— 5 5 10. Vagonul 6 2 1 3 9—12 5 11. Petrolul 6 2 1 3 4— 8 5 12. Dinamo Bacău 6 2 1 3 6—11 5 13. Jiul 6 1 2 3 5— 5 4 14. F. C. Argeș 5 2 0 3 8—10 4 15. Rapid 6 1 2 3 3— 6 4 16. Crișul 6 0 3 3 3— 9 3 Moment dramatic din întrecerea de la clasa 1000—1300 cmc. Marin Dumitrescu, talonat de Ilia Ciubrikov, cîștigă seria a Vll-a. Foto N. AUREL AIV a ediţie a Raliului Balcanic s-a încheiat cu o frumoasă victorie românească (Citiţi cronica în pag. a 4-a) Punct final in sezonul de vern al înotătorilor Ultimele starturi in aer liber ale înotătorilor bucureşteni in acest an. Sîmbătă şi duminică, re­prezentanţii C. S. Şcolar s-au întrecut într-un concurs amical cu o se­lecţionată a clubului Delphin Salzgitter (R.F.G.). Gazdele s-au impus net, cîștigînd toa­te probele. Iată cîteva dintre rezultatele înre­gistrate : 100 m­ liber (m) : Ad Adam 59,5 ; 100 m del­fin (m): M. Tomescu 68,0 ; 100 m bras (m): Gr. Săruleanu 1:14,3 ; 100 m spate (f): Anca Isbăşoiu 1:21,2, Georgeta Dragnea 1:21,9; 200 m mixt (m) : P. Teodores­­cu 2:34,7, E. Manolescu 2:39,5 ; 200 m bras (m): Săruleanu 2:43,7 ; 100 m bras (f) : Emilia Silianu 1:25,5; 100 m spate (m) : S. Cosmescu 1:11,4; 200 m spate (f): A. Isbășoiu 2:54,2 ; 200 m spate (m) : Cosmescu 2:34,1 ; 200 m bras (f): E. Silianu 3:06,7 ; 400 m liber (m) : A. Adam 4:58,4 ; 50 m delfin (m)C. Coatu 36,9 ; ABECEDAR vnstit, bărbăteşte, va trebui să re­cunoaştem că multora dintre noi, în dimineaţa aceasta de 16 sep­tembrie, oglinda ne-a făcut o stranie farsă. Tocmai ne pregă­team să ne golim buzunarele de arşicele vacanţei şi, sărutînd mîna ma­mei, să ne repezim în întîmpinarea primului clopoţel al şcolii, cînd — ne­fericită inspiraţie — ne-am privit în oglindă. Ei bine, ea ne-a arătat altfel decît ne aşteptam şi decît meritam să ne arate : fără ghiozdan în spate, fără negrul coajei de nucă pe buze, cu pri­virea zădarnic încercînd să mai adune imaginea zmeului captiv printre sîrmele electrice, netunşi reglementar cu maşina nr. 1... Mă rog, se citea pe faţa noastră ireparabilul. Nu mai sîntem şcolari. A venit 16 septembrie fără noi. Cinstit, bărbăteşte, va trebui să recunoaştem că nu ne prea simţim în apele noastre. Noroc că am fost prevăzători, ne-am făcut din vreme fii şi fiice şi, prin ei, ni se îngăduie să asistăm la exploziile castanelor pe trotuare, salutînd prima zi a anului şcolar. Aşadar, începe şcoala. Sună, răscoli­tor şi nostalgic, primul clopoţel. Lua­­ţi-mă cu voi, băieţii mei. Să alerg cu voi la prima lui chemare. Să nu pierd nimic din această clipă a bucuriei. Pen­tru că, fără îndoială, ziua aceasta, la noi, e un prilej de bucurie unanimă. Greu de găsit o axiomă mai perfectă ca afirmaţia că, în condiţiile României moderne, şcoala este un bun al tuturor. Verb deţinînd un record absolut de frecvenţă, a învăţa a devenit la noi si­nonimul poetic al unei incalculabile sume de noţiuni exprimînd frenetica mişcare interioară a omului pentru în­frumuseţarea propriului destin. Un sfert din populaţia ţării este cuprinsă într-o formă sau alta de învăţămînt. Este su­ficient să ştii alt lucru, ca să-ţi explici de ce sărbătoarea deschiderii cursurilor şcolare generează o bucurie plenară. Dar nu e singurul argument. Şi nici măcar cel dintîi. Acesta trebuie căutat în ideea nobilă că socialismul poate fi numai rodul efortului unor oameni cu o înaltă pregătire ştiinţifică şi culturală. Este pregătirea pe care o săvîrşeşte şcoala, ea devenind, de la cea mai fragedă vârstă, leagănul năzuinţelor fiecăruia de a dărui vieţii ceea ce are mai bun, mai frumos, mai trainic. Luaţi-mă cu voi, băieţii mei ! Am, de demult, o oarecare experienţă în a fi şcolar. N-o să vă fac de ruşine. Cred că n-am uitat să învăţ. Se spune că aşa ceva nu se uită niciodată. Este o pa­timă care te cuprinde de mic şi care te însoţeşte toată viaţa. încă mai trăieşte în mine primul adevăr descoperit în Abecedar: „Maria are un mâr". Se pare că fiecare dintre noi are un măr. Ne-a fost dat să nu uităm că există frumuseţe şi culoare şi parfum. Cît sîntem tineri le purtăm în ghiozdan, îndoite în rotundul unui măr. Pe urmă... Pe urmă, le purtăm în ghiozdanul co­piilor noştri! Octav PANCU-IAŞI m^m ^mm mmm mm C

Next