Sportul, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 712-741)

1969-11-08 / nr. 719

»rw fmUnde mergem SIMBATA BASCHET. Sala Dinamo, da la ora 18 ! Universita­tea — Progresul (m B), Politehnica — Progresul (f A), I.R.H.F. — I.E.F.S. (m A). FOTBAL)! Stadionul Di­namo, ora 14,30 ■: Dinamo București — Jiul Petro­şani, stadionul Giuleşti, ora ÎS: Rapid — Steaua (tineret-rezerve), ora 14:45: Rapid — Steaua. POPICE: Arena Con­structorul, de la ora­ 16: Baromet — U.T.A. (f. A), arena Voinţa, ora 16 : Voinţa — Metrom Braşov (f. A), arena Giuleşti, ora 16: Rapid — Voinţa Con­stanţa (f. A). VOLEI : Sala Progresul, de la ora 17 : Medicina — I.E.F.S. (f. B), sala Giu­leşti, de la ora 16,30 : A.S.E. — Viitorul (f. B), C.P.B. — I.E.F.S. (f. A), Universitatea — Flacăra roşie (f. B), DUMINICA BASCHET. Sala Floreas­­ca, de la ora 8­­ Academia Militară — I.E.F.S. II (mB), I.E.F.S. — Construc­torul (f A), Dinamo — Po­litehnica (m A), Steaua — Voinţa (m A). FOTBAL : Stadion Me­talul, ora 11 : Metalul Buc. — Progresul Buc. (div. B) ; stadion Politeh­nica, ora 11 : Sportul stu­denţesc Bucureşti — Me­talul Târgovişte (div. B) ; teren Gloria, ora 13 : Ma­şini unelte Bucureşti — Termometal Buc. (div. C) ; teren Baromet, ora 11 : Baromet Bucureşti — Vo­inţa Bucureşti (div. C) ; teren T.U.G., ora 11 : T.U.G. Bucureşti — Auto­buzul Bucureşti( div. C) ; teren Gloria, ora 13 : Ma­şini unelte — Tehnometal (j) ; teren Ghencea, ora 13: Steaua — Electrica Constanţa (j) ; teren Elec­tronica, ora 9 : Electroni­ca — I.T. Constanţa (j) ; te­ren Dinamo II, ora 13 : Di­namo — Petrolistul Bol­deşti (j) ; teren Sirena, ora 13 : Sirena — Flacăra Moneni (j) ; teren Meta­lul, ora 13 : Metalul — Unirea Focşani (j) ; teren Giurleşti, ora 9 : Rapid — Autobuzul (j) ; teren Vo­inţa, ora 9 : Voinţa — Fladila roşie Bucureşti (j) ; teren C.A.M., ora 13 : Sporitul studenţesc — Chi­mia Tr. Măgurele (I). RUPTE : etapă restantă din cadrul campionatului div. A la greco-romane, sala Dinamo, ora 9: Di­namo — Metalul — Ra­pid — Progresul (toate din Bucureşti). MOTO : Complexul spor­tiv Metalul (Pantelimon), ora 13,30 : etapa finală a campionatului republican de motocros. POPICE : Arena Voinţa, ora 8*: Voinţa — Gaz me­tan Mediaş (m. A) ; arena Giuleşti, ora 8 : Rapid — Petrolul Ploieşti (m. A). VOBEI : Sala Progresul, ora 8 : Progresul — Şc. sp. nr. 2, Lic. Matei Basa­rab — Viitorul (m. 1), Pro­gresul — C.S.M. Sibiu (f. A), Şc. sp. nr. 1 — Di­namo, Steaua — Rapid (m. j) ; sala Giuleşti, ora 8,30 : C.S.S. — Şc. sp. nr. 3, Tînărul Dinamovist — Liceul Găeşti (m. j), Ra­pid — Farul (f. A) ; sala Constructorul, ora 8 : Con­structorul — Liceul M. Ba­sarab (f. j), Spartac — Medicina Tg. Mureş (f. B), Medicina — Voinţa M. Ciuc (f. A) , sala Palatul Pionierilor, ora 8,30 , Şc. sp. nr. 2 — Lie. 2 Piteşti, Viitorul — Rapid, Cuteză­torii — Şc. sp. nr. 2 (f. 1). UN PARADIS AL MINIBASCHETULUI Noua sală de sport a Şcolii generale nr. 69 Recent, elevii şi profesorii Şcolii generale nr. 69 din Ca­pitală, precum şi numeroşi in­vitaţi au sărbătorit darea în folosinţă a noii săli de sport. Nu vom insista asupra fes­tivităţii în sine, deşi ea a fost reuşită din toate punctele de vedere (imaginea de mai sus — surprinsă de fotoreporterul nostru, Theo Macarschi — este doar o mostră din pro­gram), ci vom căuta — în cî­­teva rînduri — să prezentăm ceea ce se poate realiza atunci cînd există PASIUNE şi CO­LABORARE.­­ Fără putinţă de tăgadă, sala de sport a şcolii este rodul pasiunii , deoarece numai dragostea pentru profesiune, dorinţa ca toţi elevii şcolii să aibă asigurate cele mai bune condiţii de practicare a exer­ciţiului fizic l-au îndemnat pe profesorul Gheorghe Lăză­­rescu (Inventator brevetat al unui aparat destinat antrena­mentului­ în jocul de baschet, dar încă neutilizat de nici o asociaţie) să încerce neobosit realizarea vechii dorinţi a ele­vilor : o sală de sport — şi a colaborării — deoarece clu­bul Olimpia a înţeles că şcoa­la poate asigura generaţia de mîine a sportului de perfor­manţă şi această înţelegere s-a concretizat în substanţia­lul sprijin material acordat pentru transformarea sălii de festivităţi, peste care se aş­ternuse colbul indiferenţei şi degradării, în actuala sală de sport. Reamenajată complet, sala oferă posibilitatea desfăşurării în condiţii optime a orelor de educaţie fizică şi a practicării diferitelor sporturi, în special volei şi baschet. Demonstra­ţiile de minibaschet, din seara festivă, ne-au oferit posibili­tatea să observăm în rîndul elevilor existenţa unui poten­ţial valoric, care credem­ că în noile condiţii va fi şi mai bine valorificat Emanuel FANTANEANU Sportul ACTUALITATI 9 U.T. ARAD ÎNVINGĂTOARE IN BUCUREŞTI In partida feminină U.T.A. — Gloria Bucureşti — res­tanţă din etapa a IlI-a a campionatului diviziei A — arădencele au produs o sur­priză de proporţii întrecînd în deplasare, formaţia bucu­­reşteană cu scorul de 2205— 2188 p.d. Gloria, din com­ponenţa căreia fac parte două sportive din lotul naţional, Ana Marcu — campioană naţională la junioare pe 1969, şi Florica Neguţoiu, n-a putut menţine avantajul acu­mulat pînă in penultimul schimb, pierzînd la o dife­renţă de 17 „beţe“. U.T.A. a cîştigat această partidă da­torită jucătoarei de pe pos­tul nr. 6, Voichiţa Babuţiu, care a depăşit pe Florica Neguţoiu cu 427—374 popice doborîte. Ana Marcu a reali­zat 415 p.d. FLACARA CIMPINA A REVENIT PE PRIMUL LOC In meciul restanţă din com­petiţia masculină, Flacăra Cîmpina a întrecut, pe arenă proprie, pe noua promovată în divizia A, Voinţa Bucu­reşti. Scor final: 5110—4915 p.d. De la învingători, cel mai in­formă jucător a fost Petre Purje, care a realizat 919 p.d., iar de la învinşi, C. Voicu — notat cu 887 p.d. Cu această victorie, Flacăra Cîmpina a totalizat 9 p (15 793 p.d.) şi a trecut în fruntea clasamentului. E. STROE, coresp. DUPĂ TREI ETAPE IN „ONOARE“ Primul campionat al Ca­pitalei, categoria „onoare“, la care participă 10 formaţii masculine şi tot atîtea femi­nine, a ajuns la cea de-a treia etapă. Competiţia mas­culină, în special, este de un bun nivel tehnic, majoritatea echipelor înregistrind rezul­tate remarcabile, unele în jur de 5000 p.d. Pe primele locuri în clasament se află formaţiile Gloria, Voinţa II şi G.C.M., toate cu maximum de puncte posibil, adică 9. La femei, există un decalaj mai simţitor între primele clasate — Constructorul, In­stalatorul, I.B.A. şi Frigul — şi cele din partea a doua a clasamentului. Echipele Gra­nitul şi Cauciuc Jilava au cite o neprezentare la joc. DERBYURILE ETAPEI a IV-a Azi şi mîine se dispută etapa a IV-a a diviziei A, care programează cîteva me­­ciuri-cheie. Printre acestea se numără întîlnirile Laro­­met Bucureşti — U.T.A., C.S.M. Reşiţa — Petrolul Ploieşti — la femei, Voinţa Tg. Mureş — Flacăra Cimpi­­na şi Rapid Bucureşti — Pe­trolul Ploieşti — la bărbaţi. tte '**. forţa psihologică Nu cred că greşesc cînd afirm că ştiinţa cea mai ră­masă în urmă, cel puţin la noi în ţară, este psihologia. Motivul cred că e simplu. Psihicul acesta de care vor­bim, nu prea ştim, de fapt, ce este, deoarece, pînă în pre­zent, nu-l putem pipăi, nici măsura, constatîndu-i doar e­­fectele. Dacă despre un spor­tiv spunem că are atîţia cen­timetri în înălţime, că are atitea kilograme şi că aleargă suta de metri în atîtea secun­de, psihicul lui cum putem să-l precizăm în cifre ? În volum, în densitate sau volţi ? Afirmăm vag că are voinţi sau nu, că e un tip coleric sau flegmatic... şi atît ! Spun toate acestea pentru că în sport, mai ales în cel de performanţă, ne lovim a­­desea de această „barieră psi­hică“ ce ne încurcă toate calculele, din lipsa noastră de cunoştinţe în acest do­meniu. Asemenea reflecţii le-am făcut citind rezultatele şi cro­nicile ultimei etape din tu­rul de sală al campionatului masculin. In toate cele cinci partide, judecind după com­portările şi rezultatele recen­te ale echipelor, au învins ce­le care normal, logic sau cum vreţi să spuneţi, aveau şanse mai mici. Ce s-a întîmplat ? Tocmai această stratificare, a­­ceastă logică a situaţiei, a su­părat. ...jigniţii g­rrecia,­sat resurse nebănuite în cei mai slabi. Atunci a apărut această forţă psihică incomensura­bilă care a determinat schim­barea rezultatelor. Să ne o­­prim numai la partida Stea­ua—Dinamo. Steaua care con­duce detaşat în clasament, care „nu mai are probleme“ în campionat nu a mai jucat concentrat, cîştigînd în ulti­mele partide datorită mai mult valorii jucătorilor ei. Dinamo, „marele Dinamo“, infrnită şi umilită în orgoliul ei sportiv, nu-i mai râmînea decit o şansă să se reabilite­ze faţă de lider, faţă de pu­blic. Adică, prin rezultatul direct în faţa echipei Steaua. Şi le-a dat „steliştilor“ o lec­ţie pe care trebuie să o ţină minte ! Bine. Ne explicăm, oare­cum, faptele. Dar ce putem face ca valoarea noastră spor­tivă, atletică, tehnică sau tac­tică să fie completată şi de una psihică ? A început să se vorbească, în fel şi chip, mai mult şi mai curajos despre pregătirea psihologică. Tendinţa este spre acceptarea unor rezol­vări savante, cu cercetări, studii şi documentări din străinătate. Personal cred că am putea rezolva problema, mai ales pentru prima treaptă, prin mijloace simple perniţe din bun simţ, în activitatea mea m-am lovit adesea de neputinţa sportivilor de a tre­ce peste ei, de a se stăpîni şi de a se depăşi în anumite momente. Şi am procedat lo­gic, aşa cum am rezolvat lip­sa de coordonare a fetelor în handbal, jucînd fotbal. Ast­fel, am inclus în antrenamen­te, în momentele cînd îi simt obosiţi, „clipe de suferinţă“ şi nu de relaxare, aşa cum se procedează de obicei. Po­ziţii statice de efort, momen­te de concentrare precise, re­pet exerciţiul cu cei „care nu mai pot“, nu îi las să bea apă pe cei care o cer etc. Le-am numit pretenţios exer­ciţii „Yoga“. Nu este chiar „Yoga“. Ar fi mult prea mult pentru prezent, dar am cău­tat să combat clipele de laşi­tate, în care senzaţia de obo­seală, durere, enervare, sete sau foame părea de netrecut. In prezent simt efectul a­­cestei pregătiri la toate echi­pele pe care Ie antrenez. In filozofia populară se spune că „să nu ţi dea dumnezeu, cit poţi să duci“... Noi trebuie să le insuflăm sportivilor ideea că „să nu lea dea antrenorul cit pot rezista“ şi atunci, în jocuri, adversarul nu le va putea „da“ mai multe neca­zuri. Pentru băieţii care acum se pregătesc pentru C. M., ulti­ma etapă din campionat le poate servi în acest sens ca învăţătură. prof. D. POPESCU-COLIBAŞI antrenor PESTE BLOCAJ Antrenorul Victoria — spunea cineva — are o sută de taţi ; înfrîn­­gerea este orfană“. Mai pre­cis, una dintre cele mai peni­bile consecinţe ale unui in­succes este dificultatea care intervine în stabilirea pater­nităţii : uneori, se apelează la salvatoarele „condiţii obiec­tive“ ; alteori, oamenii îşi apă­ră pielea fără reţineri şi fără să menajeze pe alţii, pentru că, totdeauna de vină sunt alţii... Ca să ilustrăm afirmaţiile de mai sus este suficient să amintim cazul, neplăcut, al antrenorului care a devenit — desigur după o serie de înfrîn­­geri — acuzatorul indignat de abaterile de la morală ale u­­nor membri ai lotului de care se ocupa. Nu poţi să nu te în­trebi : au trecut doi ani pen­tru a se constata aceste aba­teri ? Am fi aflat despre ele dacă echipa s-ar fi comportat — pe teren — bine ? Aflăm că a fost schimbat un antrenor. Asta poate să în­semne ceva ; ar fi bine să ştim de ce anume a fost schim­bat, iar răspunsul ar deveni mai clar atunci cînd vom afla şi cine este înlocuitorul. De fapt, înlocuirea unui antrenor reprezintă, în general, recu­noaşterea unei greşeli : aceea de a-l fi numit, este o măsu­ră prin care se elimină o a­­numită slăbiciune. De aici re­zultă evident importanţa ce­lui care preia postul vacant: insuficienţele vechi pot fi în­locuite cu altele noi. Să mai precizăm că numirea unui an­trenor de lot nu este decit o componentă a politicii fede­raţiei, că ea nu poate să ţină locul acestei politici. Nu am făcut aceste preci­zări pentru a diminua impor­tanţa rolului jucat de antre­nor. Dimpotrivă, am dori să subliniem, cu toată vigoarea, ponderea acestui factor. Antrenorul nu poate fi străin, nici de succesul, şi nici de înfrîngerea echipei sale. Ceea ce se explică în presă, după cite un meci — că e­­chipa nu a fost în formă, că au existat indisponibilităţi, că adversarii au aplicat scheme la care nu au găsit răspunsul cel mai eficace — exprimă circumstanţele înfrîngerii, dar circumstanţele nu sunt nicio­dată suficiente ca justificări. Antrenorul este acela care are datoria de a aduce echipa în formă şi a o menţine, care trebuie să formeze un lot şi nu numărul minim de jucă­tori, care trebuie să familiari­zeze echipa cu noutăţile teh­nice sau tactice, astfel incit ea să dea replica potrivită fiecă­rui adversar. Iar după satis­facerea fiecări capitol al pre­gătirii generale, conducerea din margine ridică noi exi­genţe, ea trebuind să do­vedească o activitate de crea­ţie, adică bazată pe o inspi­raţie promptă, dar şi susţinu­tă. Nu suntem­ exageraţi spu­­nînd toate acestea , meseria de antrenor este exigentă, este o meserie grea. Am avut antrenori care sa­tisfăceau aceste deziderate și ajunși aici ne vine în minte, imediat, figura remarcabilă a lui Gică Petrescu, căruia vo­leiul românesc îi datorează a­­tîtea în amintirile sale plăcute (chiar după retragerea sa, im­pulsul dat de el s-a dovedit suficient pentru ca voleiul nostru să mai planeze, cîtăva vreme, la înălţimi greu de imaginat în prezent). Gică Pe­trescu îmbina într-o formulă fericită cunoştinţele tehnice şi căldura umană, autoritatea, prestanţa şi apropierea de oa­meni. Să adăugăm, că era un om articulat de o inteligenţă cultivată, atît de necesară în pregătirea­­tineretului de azi, la rîndu-i cu pretenţii justi­ficate. N-am vrea să dăm prea multe detalii la acest portret­­robot al antrenorului ideal (există şi riscul ca nimeni să nu poată încălţa pantoful Ce­­nuşăresei). Dorim pur şi sim­plu să avem la conducerea loturilor naţionale oameni cu calităţi dintre cele enumerate — sau, eventual, cu altele — şi să obţină rezultate. Mai ales asta dorim. Marcel RUSESCU CITĂ CAFEA CONSUMĂ BUCUREŞTENII ? Aflăm din statisticile întocmite in ultima vre­me că 638.173 de bucu­­reşteni consumă zilnic 12.763,16 kilograme de ca­fea. Dintre aceştia, 461.116 preferă cafeaua turcească, 98.594 cafeaua filtru, iar 88.463 îşi prepară cafeaua in alte moduri. Lor li se pot adăuga şi cei 71.116 s­­ectatori care au preferat CAFEAUA CU LAPTE DE ADIO, ce se reprezin­tă in fiecare seară la ora 19:30 la Teatrul „Constan­tin T­ănase“ (sala Savoy), cu Radu Zaharescu, Horia Căciulescu, Didi Ionescu, Ni­cu Constantin, Lucia Ripeanu şi Adina Popescu. (2897) Nr. 719­­*155)" ­MM TURNEUL PE CATEGORII DE GREUTATE gfg O MARE SURPRIZĂ PE RINGUL DIN BRĂILA: Costel Gutui l-a învins pe Antoniu Vasile BRĂILA,­­ (prin telefon, de la trimisul nostru). O sală arhiplină a urmărit joi seara „cu sufletul la fură“ semifi­nalele turneului pe categorii ce se dispută în localitate. Cele 12 meciuri, în care ac­ţiunile clare s-au împletit cu combativitatea, au dat loc u­­nor spectacole pugilistice ce cu greu pot fi uitate. Am a­­sistat şi la un deznodămînt care nu putea fi anticipat. Este vorba despre victoria surprinzătoare, dar perfect meritată, a tînărului Costel Gutui din Tg. Mureş asupra lui Antoniu Vasile, victorie acordată in unanimitate de judecătorii P. Dumitrescu, Gh. Stănescu şi FI. Teodora. Gutui a atacat dezlănţuit de-a lungul întregii partide, punc­­tînd variat şi extrem de ra­pid, obligîndu-l pe bucureştean să bată în retragere. Antoniu Vasile a recepţionat toate loviturile, din care cauză s-a enervat, nemaiputînd să răstoarne situaţia. Victoria e­­levului lui Tiţă face ca finala dintre Gutui şi Cuţov să fie aşteptată cu mare interes. Este regretabil că reuniu­nea a fost umbrită de unele decizii injuste ale arbitrilor. Un verdkcte flagrant eronat s-a dat In meciul A. Ursules­cu (Bocşa) — P. Ganea (Bră­ila). Primul, o adevărată re­velaţie in acest turneu, a con­dus cu autoritate întreaga partidă, practicind on box de mare spectacol. O singură dată a greşit pugilistul din Bocşa cind, în ultima re­priză, a lovit sub centură şi a fost avertizat de arbi­trii Dumitrescu. Dar chiar şi cu această penalizare, era normal ca Judecătorii Teo­dora­ş(60—57 pentru Ganea!) şi Boncioiu să ia în conside­raţie multiplele calităţi el© lui Ursulescu, cu atît mai mult cu ci­ Ganea n-a schiţat nimic de-a lungul celor 9 minute de luptă. O decizie discutabilă, cu 2—1, a fost dată şi în due­lul dintre C. Momoiu (Brăila) şi Şt. Receanu (B. Mare), ul­timul străduindu-se să prac­tice o luptă cursivă, bazată pe o tehnică superioară. Dacă n-a reuşit, aceasta se datoreş­­te boxului obstrucţionist, al lui Momoiu care, după pă­rerea noastră, putea primi şi un avertisment pentru box neregulamentar. Şt. Constan­tin (Buc.) a obţinut o victo­rie categorică asupra lui Gh. Paraschiv (Buc.). Cu toate a­­cestea, arbitrul Ion Mitică l-a văzut învingător pe Paras­­chiv. 60—57 (71). O adevă­rată demonstraţie a făcut re­­şiţeanul P. Nedelcea, care a înregistrat o victorie prin a­­bandon in repriza a doua a­­supra lui P. Covaliov (Brăila). M. Dehelesnu a fost o umbră a boxerului pe care l-am a­­plaudat în primele reuniuni. Datorită oboselii acumulate, el nu a mai rezistat In faţa lui E. Constantinescu (Craiova) de care a fost întrecut clar la puncte. Celelalte rezultate: P. Iuga (Galaţi) b.p. A. Cojan (Bacău), N. Enciu (Buc.) înv., ab. III N. Tudor (Buc.), Gh. Stan (Buc.) b.p. V. Kiss (Cluj), N. Man­iţa (Galaţi) înv. ab. III T. Burad­a (C. Turzii), I. Monea (Buc.) înv. ab. III P. Cîmpeanu (Buc.). , Romeo CALARASANU ! Joi seara s-a­ disputat la Măcin o gală între boxerii din localitate şi unii pugilişti care participaseră la turneul pe categorii de greutate de la Brăila. Iată cîteva rezultate: I. Cuculea (Măcin) egal cu Z. Stanciu (Tg. Mureş), C. A­­dochiţei (Măcin) b.p. N. Du­mitra (Craiova), A. Rusneac (B. Mare) egal cu Şt. Hîrşu (Buc.), V. Brad­e (Buc.) b.p. N. Stoian (Măcin), Gh. Marcel (Măcin) b.p. T. Miron (Buc.). 1324 de judoka în luptă pentru titlul de campion absolut La jumătatea lunii viitoare, Timişoara va fi gazda primu­lui campionat naţional (ofi-­ cial) individual de judo, com­­petiţie care va desemna pe cîştigătorii celor 7 categorii de greutate şi pe primul cam­pion absolut al României. Preliminariile acestei com­petiţii de anvergură în­cep astăzi, cu disputarea fa­zelor judeţene şi a campio­natului municipiului Bucu­reşti. La întreceri vor lua startul­­ 324 de judoka — cita­t la fiecare categorie — din cele 64 de secţii afiliate fede­raţiei de specialitate. Primii doi clasaţi la etapa judeţeană — la cele 7 categorii — vor ataca apoi, la 22 şi 23 noiem­brie, etapa de zone (zonele Bucureşti, Cluj şi Iaşi), a doua mare selecţie înaintea finalelor. Municipiul Bucureşti — ca­re prezintă cele mai multe echipe — organizează, astăzi şi mîine, un campionat pro­priu (echivalent cu faza jude­ţeană de pe teritoriu), la cu­­care s-au înscris formaţiile Rapid, I.E.F.S., Universitatea, Politehnica, Agronomia, I.O.R., Olimpia, Inst. Construcţii, Inst. Pedagogic, Straja, I.P.G.G. şi Grupul şco­lar construcţii. Cîştigătorii lo­curilor 1 şi 2, în campionatul municipiului Bucureşti, se vor califica direct în finalele de la Timişoara, urmînd ca locu­rile 3 şi 4 să intre în etapa de zone. întrecerile bucureştene, de astăzi şi mîine, ca şi fazele judeţene, avînd caracter eli­minatoriu, se aunţă deosebit de disputate. TOAMNA NOILE MODELE PENTRU SEZONUL RECE SÎNT FOARTE APRECIATE DE CUMPĂRĂTOARE CIZMELE DIN PIELE SAU ÎNLOCUITORI DE PIELE SATISFAC TOATE GUSTURILE MODERNE, COMODE, FLEXIBILEI SE ÎNCHID CU FERMOAR, CATARAME SAU C*REI (2653)

Next