Sportul, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 712-741)
1969-11-08 / nr. 719
Redacţia şi administraţia : sir VquTe Conta nr. 16„»ei. 11.10.05; ittrrurbon 72 si 286... Telex _____iportrom buc. 60. Anul XXV — Nr. 719 (6153) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ Şl SPORT Slmbătă 8 noiembrie 1969 Nord-irlandezul John Adair va arbitra la centru meciul România - Grecia! Federaţia Română de Fotbal ne informează că a primit lista celor trei arbitri nord-irlandezi care vor conduce, duminică 16 noiembrie, partida dintre reprezentativele României şi Greciei din cadrul preliminariilor campionatului mondial. Numele acestora sînt John Adair — la centru, Malcolm Wright şi William Brooks — la linie. Ora de începere a meciului România—Grecia Pentru a asigura condiţii normale de vizibilitate pe întreaga durată a partidei, ţinîndu-se cont că pe măsură ce ne apropiem de iarnă se întunecă mai devreme, F. R. Fotbal a hotărît ca meciul România — Grecia să înceapă la ora 14, pe stadionul „23 August“. „CUPA OLIMPIA“ LA CICLOCROS Duminică, cu începere de la ora 8.30, se va desfăşura pe traseul din şos. Titan (capătul liniei de autobuz 35), competiţia de ciclocros „Cupa Olimpia“organizată de clubul sportiv Olimpia, în colaborare cu C.M.E.F.S. Bucureşti, comisia de ciclism. Campionatul naţional de hochei in ziua de pauză, o scurtă discuţie despre comportarea selecţionabililor In campionatul naţional de hochei, vineri a fost zi de repaus. Dacă pentru stelişti, virtuali cîştigători ai primei manşe, a fost o binevenită zi de relaxare, lipsită de griji şi calcule, în schimb celelalte echipe au fost preocupate la maximum de jocurile care au mai rămas de disputat. Neaşteptata ascensiune de formă, marcată de la o etapă la alta de către studenţii clujeni, Avântul M. Ciuc şi hocheiştii din Odorheiul Secuiesc, a dat peste cap toate pronosticurile, creînd probleme dinamoviştilor şi geologilor bucureşteni, care-şi văd subminate locurile scontate la începutul campionatului. ♦ întrecerile campionatului au constituit şi un mijloc de verificare a stadiului atins de jucătorii vizaţi pentru a ne reprezenta la campionatele mondiale. Iată ce a declarat Ion Tiron, antrenorul secund al reprezentativei României : „Faptul că cele 6 echipe n-au mai intrat în campionat, ca altădată, de pe uscat direct pe gheaţă, a făcut ca l-au pus, cu excepţia intilnirii cu Dinamo, la adăpost. Varga, Biro, fraţii Szabó, Başa şi Pană au satisfăcut aşteptările. In schimb, FI. Sgîncă n-a dat randamentul scontat, iar Florescu şi Huţanu, virtuozi minuitori ai pucului, abuzează de un joc individual. P. Sgîncă şi T. Pop şi-au cucerit dreptul de a fi selecţionaţi in lot“. Specialiştii federaţiei şi-au notat toate carenţele selecţionabililor pentru ca, de la 11 noiembrie, cînd vor fi reluate pregătirile comune la lot, să se lucreze intens la eliminarea lipsurilor manifestate în campionat. Tr. I. Iuliu Szabó, unul din jucătorii de bază ai echipei Avîntul Miercurea Ciuc, in acţiune Foto: V. BAGEAC Gazonul de tartan - aceasta e întrebarea! Dacă şi englezii — vajnicii apărători ai tradiţiei în numele căreia au decretat sacrosantă peluza cu iarbă şi au denumit stadionul Wembley „templul fotbalului“ — au început să vadă în tartan gazonul viitorului, înseamnă că asaltul materialelor plastice e pe cale să se extindă şi asupra unui nou teritoriu al sportului : fotbalul. Dacă penetraţia tartanului este o realitate indiscutabilă, procesul său de producţie continuă să fie ţinut secret. De aceea formula lui nu a depăşit teritoriul întreprinderii care produce acest material. Să presupunem, însă, că el este o mixtură, conţinînd bitum, cauciuc lichid şi cauciuc finit. Şi iată că tartanul, după ce a devenit cea mai rapidă — dar şi cea mai dură ! — pistă de atletism din lume (cea amenajată la Salt Lake Tahoe a fost urmată de cele din Mexic) pătrunde acum în domeniul sportului rege. Pînă a ajunge la consacrare în atletism (în prezent există peste 200 asemenea piste în lume), tartanul a debutat pe turf. Intrucît pistele de nisip, gazon sau zgură erau prea mult influenţate de condiţiile meteorologice, iar randamentul cailor era prea oscilant (şi cota pariurilor !) s-a apelat la ajutorul chimiştilor. Specialistul american William McKnight, împreună cu un colectiv, a realizat acest nou material ce avea să pătrundă în lumea sportului, care datorită calităţilor lui, printre care o rezistenţă constantă, indiferent de condiţiile atmosferice. Cine dintre iubitorii balonului rotund şi în special dintre practicanţii fotbalului nu cunoaşte calvarul unui meci disputat pe un teren noroios, alunecos, mustind de apă, în care controlul balonului şi al propriului echilibru devin o ecuaţie cu „n“ Paul SLAVESCU (continuare In pag. a i-a) PROLETARI DTfI TOATE ȚĂRILE, VNIȚI VA14 pagini In ajunul unui test dificil şi fără precedent Meciul de rugby la va fi televizat în Franţa! Duminică, la Hanovra şi la Bucureşti, echipele A şi B de rugby ale României sunt chemate să facă faţă unui test practic fără precedent, anume acela al forţei în profunzime a sportului cu balonul oval din ţara noastră. Ele vor avea ca adversare prima reprezentativă a R.F. a Germaniei şi, respectiv, selecţionata B a Franţei.In mod normal, s-ar putea face abstracţie de acel 9—8 cu greu obţinut de echipa A, acum patru ani, tot la Hanovra şi tot în compania atleticilor, deşi încă nu prea tehnicilor, adversari de duminică. Dar, de data aceasta, efectivul care a făcut deplasarea, şi din cadrul lui „nume“ aproape imposibil de înlocuit, este fragil. Nu mai puţin de şase jucători stau încă, la ora apariţiei acestor rînduri, sub semnul avizului medical de ultimă oră, ca urmare a accidentărilor din partidele de campionat sau din trialuri: Ţuţuianu, Ciobănel, Răşcanu, Dragomirescu, Nicolaescu, Irimescu... Doi dintre jucători, Demian şi Wassek, aflaţi actualmente pe linie profesională în Franţa şi activind în echipe, ce e drept de primă mărime, din campionatul francez, se vor prezenta direct la meci, constituind, însă, semne de întrebare în privinţa formei. Gazdele, în schimb, vor miza, după toate probabilităţile, pe jocul de contact, poate chiar pe clasicul anti-joc care estompează diferenţele de tehnică dintre echipe, îngreunînd, astfel, şi mai mult sarcina formaţiei române. Iată deci că partida de la Hanovra e foarte departe de a reprezenta o simplă formalitate... .. .După cum cea de la Bucureşti este una dintre cele mai grele şi pline de semnificaţii confruntări rugbystice româno-franceze. Aflaţi in pragul unui sezon care trebuie să marcheze o redresare puternică, francezii au trimis la Bucureşti o echipă oricind demnă de a-i reprezenta chiar în Turneul celor cinci naţiuni. Ne onorează, fără îndoială, faptul că tocmai meciul de la Bucureşti a fost socotit drept principal test pentru verificarea valorică a candidaţilor la reprezentarea ovalului galic, dar — de ce n-am recunoaştet — echipa B a României este încă in faza de experiment şi reflectă, prin compoziţie şi nivel fizico-tehnicotactic, calităţile, dar şi carenţele rugbyului românesc. Ieri după-amiază, cursa „Air France“ Paris — Belgrad — Bucureşti a depus pe aeroportul Băneasa delegaţia sportivilor francezi — jucători, antrenori, ziarişti şi, desigur, reprezentanţii federaţiei de specialitate, în afara jucătorilor consacraţi, o parte dintre ei chiar vechi cunoştinţe ale publicului bucureştean, au impresionat prin gabarit şi sportivii in curs de afirmare Un amănunt aflat la sosirea oaspeţilor ilustrează perfect importanţa acordată partidei : meciul va fi televizat în întregime şi în Franţa! In imagine, primul contact al reprezentativei secunde a Franţei cu fotoreporterii sportivi. Foto: THEO MACARSCHI CLASAMENT jocurile primei manşe să fie de un nivel tehnic şi spectacular superior ediţiilor anterioare. De asemenea, mişcările de jucători de la un club la altul au avut, darul să micşoreze diferenţa de valoare dintre competitoare şi astfel am putut asista la meciuri echilibrate, care ne-au oferit posibilitatea să ne formăm o părere şi asupra potenţei fizice şi tehnice a selecţionabililor. Dumitraş rămîne portarul de bază al naţionalei, insă el a evoluat la adevărata lui valoare doar în meciul cu Avîntul. Asupra portarului Crişan n-am putut să-mi fac o părere completă, întrucit coechipierii lui de la Steaua 1. Steaua 2. Dinamo 3. Avîntul 4. Agronomia 5. I.P.G.G. 6. Tirnava 8 8 0 0 77—12 16 8 5 0 3 38—24 10 8 5 0 3 35—28 10 8 3 2 3 30—34 1 8 0 2 6 10—43 2 8 0 2 6 8—56 2 In pag. a IV-a, CELEBRUL ANTRENOR SPANIOL MUNOZ APRECIAZĂ: „CALIFICAREA ROMÂNIEI ESTE SIGURĂ!'' Miine, pe traseul de la Pantelimon Ultimele dueluri in campionatul de motocros Campionatul republican de motocros a ajuns în faza finală. Miine, pe traseul de la complexul sportiv MetalulPantelimon) din Capitală, vor fi desemnaţi noii campioni ai ţării. In probele rezervate seniorilor, conturile pentru primele locuri au fost lichidate în etapa cînd doi dintre marii favoriţi ai competiţiei, Erwin Seiler şi Cristian Davids, s-au accidentat, netezind astfel drumul spre invidiatele titluri alergătorilor Petre Paxino (500 cmc) şi Şt. Chiţu (250 cmc). După toate probabilităţile, Cristian Davids, rănit la umăr, nu va putea concura, iar Seiler, refăcut, va lua startul numai pentru a dovedi adevărata lui valoare, incercînd să cîştige ultima etapă a campionatului. Deosebit de atractivă se anunţă însă disputa pentru celelalte locuri fruntaşe, Aurel Ionescu, Mihai Banu, Otto Ştefani, Adam Crisbai şi chiar veteranul echipei naţionale, Mihai Dănescu, emiţînd justificate pretenţii pentru a se număra printre laureaţi. La tineret lupta pentru titlu va continua, cele mai multe şanse avîndu-le steliştii T. Bălănoiu şi St. Mihály, dar n-ar fi imposibil ca medalia de campion s-o cîştige reşiţeanul C. Boboiescu. Prin urmare, în perspectivă , întreceri pasionante. Primul start se va da la ora 13:30. Motocrosistul braşovean, Otto Ştefani, unul din animatorii actualului campionat, surprins pe o porțiune dificilă a traseului La telefon, hotel Bradul „Cartierul general al tricolorilor dominat de linişte şi bună dispoziţie POIANA BRAŞOV, “ (prin telefon, de la trimisul nostru). Aşa cum i-am promis lui Angelo Niculescu, am venit pe cît de repede ne-a fost cu putinţă (cu acceleratul 401, care pleacă din Bucureşti la ora 19,53) la „cartierul general“ al tricolorilor noştri. Primele impresii, deci. Vom începe cu cele de cadru, de decor. LA POIANA ESTE IARNA AUTENTICA... ...iată primul sentiment pe care ţi-l comunică nu numai temperatura (sub zero grade dimineaţa), ci şi căciulile de nea ale munţilor, precum şi covorul alb — gros de cîteva degete — care acoperă toată aşezarea. O iarnă, aşadar, în avanpremieră, primită şi privită cu plăcere şi simpatie de către cei 18 tricolori aflaţi aici în pregătire. AI ZICE, UN LOT DE ŞCOLARI Priviţi de la distanţă, ca şi din imediata apropiere, internaţionalii noştri ne-au dat senzaţia — nouă şi aproape bizară — că avem, în faţă un lot de şcolari... Liniştiţi, ordonaţi, tăcuţi — şi nu din ostentaţie —, cuminţi (termenul unui funcţionar de la administraţia hotelului) ca nişte elevi, iată alura şocantă — un sens fericit — a celor mai buni fotbaliști ai României. Mărturisim că dacă nu ne-ar fi izbit, ca un prim-plan evident, atitudinea lor, model al genului, n-am fi scris aceste cuvinte, care, poate, pentru unii, nu spun prea mult, dar pe care noi le-am pus pe hîrtie pentru că această natură, îndeobşte necunoscută a băieţilor noştri (gîndiţi-vă la Răducanu, Dobrin, Dumitrache, Dinu, exuberanţii...), este semnificativă. ŞUT — TATA ! GOL — TATA ! BRAVO — TATA ! Şi pentru că aminteam de Dobrin, vom spune că l-am găsit, în camera 311 a hotelului Bradul, intr-o ipostază la care nu ne-am fi putut gîndi. Cu bestsellerul lui Marius POPESCU (Continuare in pag. a 3-a) bem ORDINUL SPORTIVILOR e măsura ce creşte (şi creşte, din păcate, îngrijorător de mult in ultima vreme) numărul infracţiunilor la regula nescrisă a moralei sportive (adesea rezumată la expresia prea filigranată a fair-play-ului), se înmulţesc, peste tot în lume, şi eforturile pentru găsirea remediilor, pentru ca incorectitudinea în arenă sau în afara ei a devenit cancerul lumii sportive. Dopingul, tentativa de fraudă, dezordinea, agresivitatea, toate aceste forme de manifestație, dezgustătoare și dezonorante nu numai pe terenul sportiv, și pentru care nici o motivaţie, de nici un fel (atingerea unui scop cu orice preţ, prestigiu, cîştig material etc.) nu este admisibilă, — toate acestea cer o operă complexă şi radicală de asanare, operă la care s-au înhămat mulţi oameni de bine de pretutindeni. Nu de mult, cronicarul revistei „Flacăra" a evocat, cu argumente pertinente, necesitatea unui cod sportiv, încă în 1963, italianul Bruno Zauli, atlet și jurist de marcă, pleda pentru crearea dreptului sportiv. Un simpozion juridic special a fost dedicat acestei chestiuni, înaintea Jocurilor Olimpice de anul trecut, la Ciudad de Mexico. Cu o demonstraţie simplistă dar convingatoare, se spune că dacă aplici o palmă unui om pe stradă eşti pasibil de o pedeapsă în justiţie, pe cînd pe terenul de sport chiar dacă-ţi cotonogeşti adversarul, producîndu-i eventual o invaliditate de joc temporară, puniţia cea mai severă (şi cît de ridicolă în comparaţie cu cealaltă !) poate fi eliminarea de pe teren sau suspendarea limitată de la activitatea ludică. După cum ştim, în sport virtutea etică şi respectul regulilor sunt condiţii aproape intrinsece şi cu siguranţă sine qua non. Supunerea la disciplină, conduita exemplară fac parte integrantă din sport. Eludarea acestor precepte nu face cinste nimănui. Plecînd de la asemenea premise, Raoul Mollet, preşedintele Comitetului olimpic belgian, şi compatriotul său, juristul Luc Silance, au propus recent o soluţie împrumutată din deontologie (ştiinţa care tratează despre normele de conduită, despre obligaţiile faţă de alţii) şi anume crearea unui „ordin al sportivilor". Luînd ca model baroul avocaţilor sau ordinul medicilor iniţiatorii belgieni văd în „ordinul sportivilor" autoritatea chemată să insufle şi să impună practicanţilor realitatea, probitatea, demnitatea, politeţea etc. După ei, ordinul ar trebui să fie responsabil pentru respectarea de către sportivi a principiilor etice şi a regulilor generale elaborate de către forurile sportive, dînd soluţii rezonabile în cazul infracţiunilor, rezolvînd chestiunile spinoase (doping etc.) printr-o jurisdicţie care deocamdată nu revine nici unei alte autorităţi. Fiind de sorginte olimpică, propunerea prevede prezenţa, în compoziţia acestui ordin (care ar putea fi un juriu, o curte, un colegiu de onoare), a preşedintelui Comitetului olimpic naţional, a delegaţilor unor federaţii, a doi sportivi de probitate incontestabilă şi a doi magistraţi sau jurişti cu cunoştinţe în domeniul sportului. Fireşte că acest colegiu de onoare nu este panaceu universal, dar soluţia ar putea fi studiată, măcar pentru girul de prestigiu pe care l-ar putea da în judecarea unor infracţiuni, din păcate, destul de dese. Victor BANCIULESCU : Asalt la manechine! la Şcoala sportivă nr. 1 aproximativ 100 de elevi din clasele V—VIII învaţă, sub îndrumarea profesorilor Elena Bejan şi Cornel Pelmuş, a.b.c.-ul scrimei, pregătindu-se să ducă mai departe prestigiul cucerit pe planşele lumii de Ileana şi Ionel Drîmbă, de Olga Szabó şi de celelalte „lame“ de frunte ale ţării noastre. Foto 1 A, NEAGU