Sportul, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 773-800)
1970-01-29 / nr. 798
a 2-a In condiţii atmosferice improprii A ÎNCEPUT FINALA CAMPIONATULUI NAŢIONAL DE PATINAJ VITEZĂ CUSNAD, 28 (pril telefon). După o lungă perioadă de timp admirabil, după ce ieri la miezul nopţii pista de concurs strălucea în bătaia reflectoarelor — cine mai putea crede că în zori o chiciură amestecată cu ploaie vor face gheaţa poroasă ? Ce vitreg s-a purtat natura cu patinatorii! Parcă este un făcut ca aproape în fiecare an, cînd începe campionatul, condiţiile atmosferice să devină improprii. Această schimbare bruscă a vremii a determinat pe organizatori să modifice programul reuniunii, copiilor şi cu seniorilor, cum se stabilise, revenindu-le misiunea de a deschide concursul. Măsura s-a luat în speranţa că timpul va permite să se pregătească o gheaţă de mai bună calitate pentru sportivii fruntaşi. Necazurile pricinuite de starea vremii au fost date, însă, uitării, o dată cu primul start în probele copiilor. Aceştia au satisfăcut sută la sută aşteptările, oferind întreceri care au „încălzit“ pe spectatori. Păcat că unii oficiali nu prea ştiu să mînuiască cronometrele, creînd nemulţumiri în rindurile sportivilor şi antrenorilor. Să sperăm că arbitrii din corpul de cronometruri au făcut un util antrenament pentru concursul seniorilor, unde erorile pot avea grave consecinţe în stabilirea campionilor. Iată cîştigătorii probelor din prima zi a întrecerilor : copii I (13—14 ani) 500 m: Emicö Giliga (Mureşul Tg. Mureş) 59,5, Victor Ciolacu (Invăţămîntul Sibiu) 54,6; copii 11— 12 ani, 100 m: Carmen Dragoman (învăţămîntul Sibiu) 13,5 — nou record (v.r. 13,6), Carol Toth (C.S.M. Cluj) 12,9. întrecerile seniorilor au fost amînate pentru joi. Tr. IOANIŢESCU MiNGi si PALETE Un SIR al mingii de celuloid Ogimura, Tanaka, Sido, Andreadis... iată doar citeva nume de mari jucători care, cu ani în urmă, au ridicat tenisul de masă la rangul de artă. O artă dificilă, în care strălucire nu au dobîndit decit cei care au etalat o mare măiestrie, o admirabilă comportare sportivă, o ţinută demnă atît în sala de joc, cît şi în afara ei. Imaginea acestora îmi stăruie în amintire de fiecare dată cînd urmăresc „la lucru“ pe unii dintre reprezentanţii noii generaţii de jucători. Nervozitatea excesivă, permanentele vociferări, gesticulaţii după fiecare schimb de mingi — într-un cuvînt o comportare nesportivă de-a dreptul supărătoare — sînt urmarea carenţelor tehnice dar mai ales a unei greşite obişnuinţe în procesul de instruire, pentru care antrenorii poartă cea mai mare parte de vină. Nu rare sînt cazurile cînd unii antrenori intervin pe tot parcursul jocului cu sfaturi tehnico-tactice, dar foarte puţini sunt cei care înţeleg să pună capăt pe loc unor manifestări străine adevăratului sportiv. Poate tocmai de aceea, tineri cu 2—3 ani de stagiu, uneori chiar începători, coplindu-şi „idolii“, ajung la o exteriorizare caraghioasă a aşa-zisei „nervozităţi“. Sau, poate, lipsa unei măsuri mai categorice din partea celor în drept pentru comportare necorespunzătoare la masa de joc este cauza determinantă a unui fenomen ce se anunţă a fi potrivnic progresului general al sportului nostru. Cred că ar fi potrivit ca, în paralel cu aceste măsuri, ,să acţioneze şi puterea exemplului pozitiv. De pildă, cît de reconfortantă mi se pare urmărirea evoluţiei lui Radu Negulescu, multiplul campion care ne-a adus atitea şi atîtea satisfacţii! L-am cunoscut pe Negulescu cînd nu avea decît 13 ani, fiind pe atunci doar o speranţă. Pe lîngi jocul lui modern, am remarcat de la început trăsături de caracter dintre cele mai frumoase, pe care le-am reîntilnit în continuare şi după realizarea unui frumos palmares , campion european de juniori în 1956, vicecampion (seniori) al Europei în 1960, 18 titluri naţionale, component de bază al echipei C.S.M. Cluj — cîştigătoare de 5 ori a C.C.E. Aceste rezultate valoroase au fost obţinute cu un joc în care tendinţele înnoitoare autodepăşite apăreau foarte clar. Jocul lui Negulescu, caracterizat prin lovituri ofensive puternice din ambele părţi, acţiuni acrobatice, cu înclinaţii spre spectacular, au făcut ca masa la care juca să devină punctul de atracţie cel mai căutat de spectatori. Dar lucrul care mă impresiona cel mai mult era atitudinea lui dîrză şi de o deosebită sportivitate, indiferent de evoluţia scorului, modul în care ştia să cîştige, dar mai ales să piardă. Nivelul ridicat al măiestriei sportive la care a ajuns s-a datorat unei pregătiri temeinice, realizată in concordanţă perfectă cu activitatea pe linie profesională. In acest fel, Radu Negulescu — absolvent al Institutului de medicină din Cluj cu media 9,30 — a reuşit să-şi cîştige stima tuturor iubitorilor sporturii, dar să se facă apreciat şi la locul lui de muncă. Retras din activitatea internaţională, acest „veteran“ la numai 29 ani continuă să apară pe plan republican, oferindu-ne clipe de mari satisfacţii sportive, dar şi de adînci reflecţii. De ce oare exemplul acestuia şi al altora ca el — dintre care nu pot să nu-l amintesc pe inginerul Gh. Cobârzan — nu este urmat de cei care bat, cu timiditate încă, la porţile consacrării ? Cît de necesar ar fi ca fiecare mişcare, fiecare gest al acestor cu adevărat „maeştri“ să fie urmărite cu atenţie, de către noi toţi, de la mic la mare, de la primul jucător pînă la ultimul antrenor. Matei GANTNER maestru al sportului • In continuarea pregătirilor pe care le face pentru campionatul naţional pe echipe, Steaua va evolua la 5 februarie la Constanţa, unde va întîlni echipa locală Parul. Boxerii Ciucu, Dumitrescu, Buzuliuc, Lumezeanu, Puşcaş, Drăgan, Zelinca, Popa, Bumb, Melinte, Anderco, Mathe, Isai, Florea, Frînc, Cerchia, Paraschiv. Împreună cu antrenorul Ion Chiriac, s-au întors recent de la munte. Restul pugiliştilor, printre care Gruiescu, Gîju, Silberman, Chivăr s-au antrenat la București, sub conducerea lui Marcu Spakov. • Suntem informaţi că apropiata întîlnire dintre echipele Steaua si Wismut Gera (R. D. Germană) se va disputa in sala Dinamo. Dacă este aşa, atunci nu se face un serviciu boxerilor, dar mai cu seamă spectatorilor (cunoscând capacitatea redusă a sălii) care, aproape sigur, vor manifesta interest pentru această primă confruntare internaţională a anului. • La Craiova activează un boxer de categorie grea care pare extrem de dotat pentru acest sport. Este vorba de Ion Buicu (17 ani), 1,96 m, 92 kg. Craioveanul este campion de juniori pe 1969. El a susţinut pînă acum 20 de meciuri, dintre care a cîştigat — înainte de limită — 19. Ruicu nu mai are adversari la Craiova. Am vrea să-l vedem şi pe alte ringuri din ţară, cu boxeri care i-ar putea face faţă... ULTIMUL TURNEU DL URÎ DIN CAMPIONATUL FEMININ DE HANDBAL Este un lucru ştiut că în campionatele diviziei A, masculin şi feminin, cel de-al treilea tur, care se desfăşoară pe sistemul turneelor, programează în ultimul turneu meciurile cele mai importante, partidele ale căror rezultate sunt decisive în lupta pentru întiietate sau pentru evitarea retrogradării. Un asemenea turneu, ce se va desfăşura începînd de azi şi pînă sîmbătă, vor putea să urmărească amatorii de sport din Cluj. Este vorba de ultimele trei etape ale turneului de iarnă al campionatului feminin, în cadrul cărora vor avea loc jocurile-derby! Universitatea Timişoara—Confecţia şi Universitatea Timişoara—Universitatea Bucureşti. Meciurile din cadrul acestui turneu al campionatului feminin se vor disputa în Sala sporturilor din Cluj, începînd de azi, de la ora 15, cînd sunt programate următoarele întîlniri: Voinţa Odorhei — Progresul Bucureşti ; C.S.M. Sibiu — Rulmentul Braşov ; Constructorul Timişoara — I.E.F.S. Bucureşti; Rapid — Confecţia ; Universitatea Timişoara — Universitatea Bucureşti. sportál De la un but la altul • Dintre competiţiile internaţionale în care este angajat rugbyul nostru, „Cupa Naţiunilor — F.I.R.A.“ pentru juniori, care va avea loc în Franţa, la Vichy. Intre 22 şi 29 martie, este prima care a intrat în actualitate. S-a format lotul lărgit, care cuprinde următorii jucători: C. Dumitrescu (Griviţa Roşie), V. Turlea (Dinamo), V. Radu (A.S.M. Tecuci), S. Lăzăroiu (Rapid), F. Teodorescu (Griviţa Roşie), I. Hoffman (Griviţa Roşie), N. Cioarec (Şc. sp. nr. 2), I. Burcea (Griviţa Roşie), I. Mircescu (A.S.M. Tecuci), R. Borci (Ci. sp. şcolar), O. Cornel (CI. sp. şcolar), M. Munteanu (Ci. sp. şcolar), E. Pasache (Griviţa Roşie), V. Miciu (Constructorul), P. Barbu (Rapid), D. Nicolae (Griviţa Roşie), C. Mogoş (CI. sp. şcolar), N. Bujor (Şc. sp. nr. 2), C. Enache (CI. sp. şcolar), I. Dumitru (Steaua), D. Petac (Ci. sp. şcolar), I. Constantin (CI. sp. şcolar), C. Bidirel (Sc. sp. nr. 2), M. Burghelea (Rapid), N. Chiciu (CI. sp. şcolar) şi Gh. Gali (Rapid). Antrenori : N. Ghiondea, Th. Rădulescu şi M. Horşa. In cea de-a doua jumătate a lunii februarie, în urma a două jocuri de selecţie, lotul va fi definitivat. • După cum ne comunică federaţia de specialitate, s-a acordat o perioadă suplimentară de transfer (exclusiv pentru echipele divizionare A şi B), între 5 şi 25 februarie. • Starea terenurilor şi unele modificări în calendarul internaţional al anului 1969 au făcut ca pe agenda începutului de sezon să figureze cîteva restanţe importante în divizia A. Ele se vor disputa în zilele de 1 martie (Universitatea — Dinamo ■ Bucureşti şi Griviţa Roşie — Steaua) şi 8 martie (Ştiinţa — Vulcan, Agronomia — Griviţa Roşie, Dinamo — Farul şi Universitatea — Politehnica). • Returul diviziilor A şi B va începe în zilele de 15 martie (divizia A) şi 22 martie (toate seriile diviziei B). • Un semn de preţuire a rugbyului românesc : federaţia poloneză de specialitate a solicitat forului omolog român trimiterea unui antrenor care să lucreze, cu începere de la 1 martie, în cadrul forului polonez. Urmează ca antrenorul să fie desemnat în curînd. Educaţia fizică, o „necunoscută“ formare din pag. I) de salariaţi, cui lucrează în cadrul Platformei industriale a Săvineştilor, 3.400 fac, din cînd în cînd, un fel de sport de „mică performanţă“. Cîteva zeci de popicari, care nu au la dispoziţie o popicărie (!), cîteva zeci de şahişti, care joacă şah din an în paste în cîte un vestiar (!), pentru că din miile de camere ale uzinei di fibre sintetice nu s-a putut destina nici una şahului, cîteva zeci de boxeri, handbalişti, voleibalişti, rugbyşti şi peste o sută de iubitori - amatori de fotbal, care practică sportul preferat rar, foarte rar, din motive temeinice. Acum, iarna, pentru o oră de sport în sala Ceahlăul din Piatra Neamţ (marea majoritate a salariaţilor locuiesc în oraş), asociaţia sportivă a Platformei industriale Săvineşti trebuie să plătească o taxă de 66 de lei. Scădeţi activitatea la sală a asociaţiilor sportive orăşeneşti si numărul orelor rămase libere le poţi număra pe degetele de la mină. Ce se intîmplă primăvara, vara, toamna ? In aceste sezoane, amatorii de sport care lucrează în schimburi de dimineaţă trebuie, dacă vor să facă sport, să străbată următorul circuit: la sfîrşitul orelor de muncă, să ia autobuzul, să parcurgă cei 12 km pînă în oraş, unde iau masa, să se reîntoarcă cu autobuzul la Săvineşti şi, în sfîrşit, să facă sport (dacă ÎNVING acest atit de incomod traseu) pe terenul aflat în faţa uzinei de fibre sintetice. Bănuiţi, desigur, că un asemenea sacrificiu îl fac — rareori — un număr extrem de redus de „exaltaţi“, proba la care sunt supuşi reuşind să le taie pofta pentru orice fel de sport. Aşadar, sport de „mică performanţă", cu caracter mai mult, sau mai puţin, simbolic... Dar ce fac ceilalţi 8 000 de salariaţi ? Educaţie fizică de masă, de „dezmorţire“ măcar ? Citeva mişcări respiratorii, făcute în grup, în faţa geamurilor deschise ? Nimic ! Nici măcar aceste „titluri“ de educaţie fizică derizorie nu intră în obiceiurile salariaţilor de la SăvienstL PRIN EDUCAŢIE FIZICA LA SĂNĂTATE — IATĂ UN ADEVAR IGNORAT LA UNA DIN MARILE UNITĂŢI INDUSTRIALE ROMÂNEŞTI. Ce e de făcut ? Constantin Nistor, preşedintele sindicatului Platformei industriale de la Săvineşti, ne spunea că activitatea sportivă necesară şi dorită de foarte mulţi salariaţi poate deveni realitate din clipa în care municipiul oraşului Piatra Neamţ va ceda chimiştilor de la Săvineşti un teren pe care să-şi construiască o bază sportivă. O bază sportivă absolut necesară, dacă se au în vedere imperativele civilizaţiei moderne. La Săvineşti lucrează 8 600 de oameni, a căror medie de vârstă este de 27 de ani. Aceşti oameni au uitat (aproape) de ceea ce se cheamă educaţie fizică şi nu-i cunosc binefacerile. I-am promis tovarăşului Nistor că vom scrie negru pe alb despre acest gol din viaţa ari de oameni, încercind — şi noi — să înduplecăm municipiul P. Neamţ spre a aproba chimiştilor de la Săvineşti un teren. Am scris. Reportajul unei ficţiuni... Printre roţi şi pedale LA TG. MUREŞ, FLACĂRA CICLISMULUI ARDE PUTERNIC Printre centrele cicliste din ţara noastră se numără şi oraşul Tg. Mureş. Activitatea laborioasă a antrenorului dr. Ioan Dorga şi simpatia pe care activiştii sportivi locali o nutresc pentru sportul cu pedale, au făcut ca în ultimii ani ciclismului să-i fie create condiţii favorabile de dezvoltare, îndeosebi în cadrul clubului sportiv „Mureşul“. Faptul că singurul rutier provincial din actualul lot naţional este Nicolae David din Tg. Mureş constituie un fapt edificator în ceea ce priveşte eficienţa muncii colectivului de tehnicieni. Cu puţină vreme în urmă am asistat la Tg. Mureş la şedinţa anuală de analiză. Au fost prezenţi vreo 30 de tineri rutieri (număr impresionant dacă ţinem seamă de penuria generală de materiale), membrii secţiei şi conducerea clubului sportiv „Mureşul“. Au fost analizate cu luciditate, cu simţ critic şi autocritic, activitatea desfăşurată, valoarea performanţelor realizate, minusurile înregistrate. Mecanicul Luţian i-a criticat aspru pe cei care nu dovedesc suficientă grijă pentru buna păstrare a materialului (printre care și pe Nicolae David), antrenorul a cerut conducerii clubului să ia măsuri împotriva celor ce comit acte de indisciplină (V. David, Alex. Pali ș.a), iar o serie de alergători au solicitat instituirea unui trial în rindurile alergătorilor, uimind ca numai cei mai talentaţi şi serioşi în pregătire sărămînă in secţie. Nu este de mirare că în condiţiile unei atari discuţii — avînd ca temei sinceritatea, dorinţa fermă de îndreptare a lipsurilor — secţia a reuşit să stabilească pentru anul 1970 obiective raţionale, in concordanţă cu posibilităţile materiale şi cu nivelul atins de secţia de ciclism a clubului „Mureşul“. Dorinţa de a fi pe primele locuri (1 —4) în clasamentele campionatelor naţionale de juniori este perfect realizabilă, ca şi obiectivul de a obţine rezultate remarcabile în cursele internaţionale rezervate tinerilor alergători. Nicolae David va trebui să împlinească speranţele pe care mureşenii şi le pun in el. In marile curse interne, în cele internaţionale la startul cărora va fi chemat, la campionatele naţionale, talentatul rutier din Tg. Mureş poate aduce satisfacţii multiple numeroşilor săi suporteri care-l înconjoară cu deosebită simpatie, îl ajută permanent, îl respectă. Dr. Ioan Dorga, entuziast şi harnic activist al ciclismului românesc, pune multă pasiune, suflet, în activitatea pedagogică pe care o desfăşoarăde foarte mulţi ani. Lui i se datoreşte faptul că flacăra ciclismului nu s-a stins încă la Tg. Mureş, că acest oraş a fost şi este un rezervor de carne pentru sportul nostru cu pedale, că mulţi, foarte mulţi tineri de aici visează să devină rutieri. Pentru toate acestea, un sincer bravo! „PLOAIA DE MAEŞTRI" A... ÎNCETAT! In ultima sa şedinţă, Biroul F.R. Ciclism a luat in discuţie situaţia creată ca urmare a faptului că normele de clasificare la ciclism sunt în cea mai mare parte depăşite de evoluţia performanţelor. Apreciind că editorialul ziarului „SPORTUL“ nr. 782 (6216), din 13 ianuarie 1970— apărut sub titlul „Ploaie de maeştri" — constituie un real ajutor adus federaţiei de specialitate şi ei este în totalitate just, biroul F.R.C. a decis suspendarea valabilităţii normelor de clasificare cu începere de la 1 ianuarie 1970. Cicliştii care au îndeplinit norma de maestru în anul 1969 şi nu au depus formele nu o vor mai putea face. Pentru anul în curs, cu avizul Biroului C.N.E.F.S., F.R. Ciclism va elabora norme noi, ce vor fi comunicate înaintea începerii sezonului competiţional. PRAGA — VARŞOVIA — BERLIN Ca în fiecare an, echipa României va fi prezentă în prima parte a lunii mai la startul „Cursei Păcii“, Praga — Varșovia — Berlin. Antrenorul Nicolae Voian a convocat la pregătire un lot valoros, alcătuit din performerii anului 1969. Printre ei se află Vasile Teodor, Constantin Grigore, Nicolae Ciumeti, Nicolae David. Fără îndoială, însă, echipa pentru „Cursa Păcii“ va fi alcătuită din cei mai în formă rutieri în actualul sezon, selecţionaţi după desfăşurarea suitei de concursuri din primăvară. Rubrică redactată de Hristache NAUM Cornelia Bufanu Vom începe prin a ne cere scuze faţă de cititorii noştri, cu privire la rezultatele din ziua a doua a campionatului de sală pentru seniori, care apar cu întîrziere. Motivul se datorează faptului că programul pe care ziarul l-a primit (şi publicat) de la forurile în drept menţiona drept Sîmbătă, start in Campionatul republican de sală a juniorilor mari Peste 200 de atleţi şi atlete — juniori mari — îşi vor da întîlnire sîmbătă (de la ora 15) şi duminică (de la ora 9.30) în sala de atletism de la complexul sportiv „23 August“, în cadrul celei de-a doua ediţii a campionatului republican de sală, întrecerile se anunţă interesante şi echilibrate, toţi concurenţii înscrişi la cele 12 probe reuşind să realizeze rezultatele standard stabilite în regulamentul de concurs. Popescu a sărit 1,76 la 0,30 de recordul lumii zile de concurs sîmbătă şi duminică după-amiază. Ulterior, programul a fost amînat pentru luni, fără ca organele competente să binevoiască a ne informa în consecinţă. Ziua a doua a campionatului de sală (seniori) a fost martora unor performanţe excelente, realizate de atletele Cornelia Popescu şi Valeria Bufanu. Prima, atleta antrenorului Constantin Dumitrescu, a fost o adevărată revelaţie. Prezentînd un impecabil stil Fosbury, Cornelia Popescu a reuşit să sară 1,76 m, rezultat cu care se instalează în fruntea listei europene a anului. Să mai menţionăm că la 1,80 m a doborit de puţin... Valeria Bufanu a spulberat recordul la 50 m garduri, realizînd, cu 7,2 s, o performanţă de certă valoare internaţională, la 0,3 s de recordul lumii pe teren acoperit. Alte rezultate: 50 m garduri fete: 2. Viorica Viscopoleanu 7,3; înălţime bărbaţi: A. Popescu 1,95; 50 m garduri H. Ilieşiu 7,0 (HC D. Hidioşanu 7,0); lungime V. Toma 7,07. Cursuri de iniţiere în sport organizate de Şcoala sportivă nr. 2 Bucureşti Asociaţia sportivă „Tricolorul" a Şcolii sportive nr. 2 anunţă continuarea cursurilor de iniţiere în sport pentru copii şi şcolari (între 4—18 ani) la GIMNASTICA SPORTIVA, MODERNA ŞI CORECTIVA (6 la 12 anii), ÎNOT (4—14 ani), SCHI (7—12 ani) şi JUDO (11—18 ani). Cursurile se desfăşoară în cicluri lunare de cite două ore pe săptămînă, începînd cu prima zi a fiecărei luni. înscrierile se fac zilnic, între orele 8—14, la sediul asociaţiei din bd. Dimitrov nr. 128, tramvai 14 sau troleibuz 85, staţia Avrig. Informaţii suplimentare la telefon 35.25.08. A apărut revista EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Nr. 1 Spicuim din sumar : Cu academicianul prof. dr. doc. Richard Wolfram despre elemente de exerciţiu gimnastic în dansurile folclorice româneşti, de V. Firoiu Baza selecţiei în şcoală, de N. Munteanu Creşterea somato-funcţională a tinerelor generaţii, corelate' cu dezvoltarea calităţilor motrice, de A. Ionescu, A. Nicu, V. Mazilu Amenajări sportive de iarnă pentru şcolile din zonele de deal şi munte, de C. Iovaa Performanţele dirijate ale primului om pe lună, de L. Morehouse Profesorul Dimitrie Gusli, întemeietorul sociologiei sportive româneşti, de T. Corneianu Acest Interesant număr il puteţi găsi la toate centrele de difuzare a presei. Nr. 798 (6232) O sinteză de gafe Marele merit al telecatastrofei baschetbalistice de duminică seară constă in aceea că ne-a oferit o minunată sinteză a tot ce înseamnă convenţionalism şi stupiditate în domeniul comentariilor sportive. Nu voi da nume şi nici numele. Fiindcă nu contează. Omul era la al doilea sau al treilea comentariu in direct, am toată înţelegerea. Important este ce a făcut şi ce a spus in calitate de debutant. In această calitate, dinsul ne-a dat o semnificativă bandă de magnetofon care ar trebui difuzată la orice şcoală de crainici reporteri, din primele ore de curs, ca exemplificare didactică, la tema „gafe şi enormităţi“. Ce se inttmpla pe micul ecran — aşa cum reieşea dintr-o transmisie, la fel de convenţională ca şi comentariul, mai puţin ridicolă decît vorba (ce-i drept) ? Se intîmplă că in ziua aceea Steaua juca prost baschet. Nu e căderea noastră să analizăm evoluţia echipei. Nu ne pricepem in toate sporturile lumii, nici n-ar fi frumos, dar ochiul nostru de amator fanatic al baschetului ne permitea să observăm ceea ce cred că percepea orice specialist. Steaua juca prost, adversara juca mai bine, era mai bună, calificarea acestor polonezi şi nu a noastră nu dădea naştere la discuţii în controverse patetice. „Polonia“ era superioară „Stelei“. Minuni nu puteau să aibă loc. Steaua juca şablon, Dimnicea lua mingea, o dirija cînd la unul din dreapta, cînd la unul din stingă, acela încerca să pătrundă, nu reuşea, pasa altuia, nici acela nu avea ce face; aruncată la coş de la semidistanţă sau de sub panou, mingea nu intra sau intra cu otita chin că ţi se făcea lehamite. Polonezii marcau mai uşor, mai cursiv, de departe, de aproape, fiindcă erau mai buni. La orice accelerare de ritm, avantajul Stelei se topea, iar de reducerea handicapului de 11 puncte nici nu putea fi vorba, la urma urmei. Au fost o dată vreo 12 puncte avans — polonezii i-au „luat la baschet“, cum se zice, şi s-a ajuns din 4—5 acţiuni elementare la o diferenţă de un coş... Scriu toate acestea la un nivel de frază copilărească, pentru a sugera cit de clară era situaţia pe teren. Era o situaţie pe înţelesul copiilor. Ce a făcut şi ce a spus comentatorul ? El n-a vrut să privească adevărul in faţă şi a intors-o pe psihologie. E boala infantilă a oricărui crainic-debutant: factorul psihologic, problemă adincă! Steaua juca prost, stătea prost fizic, se mişca rău, acţiunile n-aveau spor — dumnealui nu vedea decit psihologie. Dînsul diagnostica nevroză, astenie, boli ale celulei nervoase acolo unde aveam de-a face cu o gripă. Dinsul credea că oameni care nu ştiu cum să rezolve ecuaţii cu o necunoscută, le pot, totuşi rezolva dacă se... concentrează moral şi psihologic! Şi dacă ar fi fost doar o părere intimă şi mută.. Dar nu — dinsul mai şi striga această enormitate, o striga cu suflet, cu patimă şi mai ales într-un vocabular de o sărăcie, de un agramatism dureros. Dinsul mai făcea şi a doua greşeală a unui crainic-debutant se potrivea sau mai ales nu se potrivea, dinsul se adresa direct „băieţilor“, îi îndemna personal, ca să arate că e cu trup şi suflet legat de echipă, că „trăieşte“ meciul: „hai, băieţi... concentraţi-vă“... „Aşa, băieţi... iată dovada că se pot marca coşuri, dacă iţi depăşeşti psihologic adversara“... Mobilizare, concentrare, păcat, păcat, şi iar mobilizare, şi iar concentrare — Steaua rata coş după coş comentatorul nu rata nici un şablon. La un moment dat omul ne-a spus-o pe şteau „Steaua poate şi trebuie să învingă...“ — numai aceste două vorbe ne mai lipseau Cind nu se ocupa cu factorii morali, omul se comporta normal, adică ne explica imaginea : „Publicul face linişte Dimancea se pregăteşte să arunce la coş“... Invers, dacă executa aruncarea un polonez, ni se relata: „publicul îşi manifestă..." — că noi nu vedeam şi nu auzeam ce-şi manifesta... In sfîrşit, in concluzie, comentatorul a rămas la ideea sa fixă: „învinşii... este.. o învinsă psihologică“! Ne rămine să precizăm că noi sperăm ca tovarăşul să-şi indrepte greşelile, să facă rv' progrese în muncă, mobilizîndu-se şi concentrîndu-se. BELPHEGOR LOTO - PRONOSPORT Autoturisme şi excursii la tragerile LOTO obişnuite începînd cu tragerea LOTO de vineri 6 februarie 1970, se atribuie — săptămînal — autoturisme DACIA 1100, MOSKVICI 408 şi SKODA 1000 MB, la alegerea participantului, un număr NELIMITAT. Tot în număr NELIMITAT se atribuie şi excursii în U.R.S.S. pe itinerarul Bucureşti — Kiev — Soci (circa 15 zile) şi în CUBA — cu avionul — (circa 14 zile). Se mai pot cîştiga premii în numerar de valoare variabilă şi fixă. Amănunte la agenţiile LOTO-PRONOSPORT. • Astăzi este UlTIMA ZI pentru procurarea biletelor la tragerea Loto de vineri 30 ianuarie a.c. Tragerea va avea loc la Bucureşti, in sala Clubului Finanţe Bănci, din strada Doamnei nr. 2, cu începere de la ora 19, după care va urma un film artistic. PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA CONCURSUL NR. 5 DIN 28 IANUARIE 1970 : EXTRAGEREA II 25 41 2 31 17 21. FOND DE PREMII : 442.663 lei. EXTRAGEREA a XI-a : 22 29 1 10 6 35 . FOND DE PREMII : 375.554 lei Plata premiilor la acest concurs se va face astfel: — In Capitală : de la 5 februarie pînă la 15 martie 1970 inclusiv. — In provincie : de la 9 februarie pînă la 15 marie 1970 inclusiv. PREMIILE TRAGERII LOTO DIN 23 IANUARIE 1970 : EXTRAGEREA I : Cat. I : 1,25 variante a 52.554 lei; Categ. a Il-a : 14 a 7.038 lei; Categ. a IlI-a: 131,4 a 1.000 lei; Categ. a IV-a : 363,25 a 452 lei; Categ. a V-a : 741,3 a 266 lei. EXTRAGEREA a n-a : Categ. B: 0,3 variante a 39.268 lei; Categ. C: 8,8 a 13.387 lei; Categ. D : 965,4 a 100 lei. Premiul întreg de la categ. I a fost obţinut de Bercea Petru din Sighetul Marmaţiei. Premiul de categoria B a fost obţinut pe 3 bilete 10% de către Grozdev Constantin din Focşani, care totalizează suma de 117 804 lei. MEDITAŢII 9 Cunoştinţele necesare în domeniul MATEMATICII la nivel mediu şi superior, le puteţi acumula înscriindu-vă în grupe de meditaţii organizate de COOPERATIVA „DESERVIREA" la preţul de 5 lei ora Aceste cunoştinţe va pot fi foarte utile ş — în liceu — la examenele de admitere în facultăţi, şcoli de subingineri şi şcoli tehnice, — la cursurile de matematici din facultăţi etc. Informaţii şi înscrieri: zilnic orele 10—17,30 în str Filui nr. 10, telefon 13.54.69.