Sportul, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 773-800)

1970-01-29 / nr. 798

wrfatlîo ii administrafia : i­r­­.usile Como nr. 16, fel. 11.10.05 int.turbon 72 îi 286. Tele/­iportrom buc. 180. Anul XXV­ Nr. 798 (6232) . PROLETAR! Dlff TOATE TARILE. WlTlVAT ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ Şl SPORT Joi 29 ianuarie 1970 IN PAC. A 3-a. . . 0 După euforie, crude realităţi 0 La un pas de „marea schismă" a fotbalului • 4 Intr-un... pachebot 0 Un veritabil „Turn Babel al arbi­trajului" • Micile speranţe ale ro­mânilor risipite de Almeido Rego 0 La sfîrşit, carnaval pe străzile din Montevideo Numai patru europene... Bucuria uruguayenilor, primii învingători in „Supa Mondială“, nu cunoaşte margini Selecţionata de hochei a rezistat onorabil in faţa unui adversar puternic MOTOR CESKE BUDEJOVICE - BUCUREŞTI (A) 4-3 , (0-0, 0-1, 4-2) GALAŢI, 28 (prin telefon, de la trimisul nostru). Cel mai impor­tant meci al turneului internaţio­nal a opus aseară pe Motor Ceske Budejovice şi selecţionata SA a Bucureştiului. Partida, aştep­tată cu mare interes (tribunele patinoarului au fost pline pînă la refuz), a satisfăcut pe deplin, dezvăluind înfocaţilor suporteri gălăţeni multe dintre frumuseţile hocheiului. S-a jucat în mare vi­teză, bărbăteşte, au fost realizate f­aze­ şi combinaţii excelente, s-a şutat mult, ambii portari demon­­strînd, însă, o siguranţă deplină în intervenţii. Oaspeţii, deşi evoluează în di­vizia secundă a campionatului ce­hoslovac, s-au arătat demni re­prezentanţi­ ai unei şcoli hocheis­­tice de renume mondial. Ei au supus echipa noastră unu­l “xa­men sever, absolut necesar înain­tea examenului „mondialelor". Hocheiştii români se prezintă, după părerea noastră, într-un evident, progres faţă de ultimele lor evoluţii publice de la Poiana Braşov. Mai cu seamă in ceea ce priveşte pregătirea fizică, parţial în privinţa celei tehnice. Din păcate, mai vechea lor lacună, aceea a concretizării situaţiilor de gol, a ieşit din nou în evidenţă. Multe ocazii — rezultate fie din acţiuni colective, fie din contra­atacuri individuale — au fost ra­tate. Lucrul acesta s-a vădit şi mai pregnant cînd adversarii s-au aflat în inferioritate numerică (Bucureşti — 10 minute eliminări, Motor — 18 minute). Apărarea, excelentă în primele două repri­ze, a cedat în ultima treime, per­mi­ţînd oaspeţilor să fructifice trei erori grave, dintre care una — aceea a lui Ioniţă — a avut un lz aproape copilăresc. Au marcat în ordine : G. Szabó (min. 32), Parti (42), Florescu (45), Podia­na (49), Parti (55), Huţanu (56), Parti (59). Scor final 4—3 (0—0), 0—1, 4—2) pentru oaspeţi. Biro şi-a făcut reintrarea, mişcîn­­du-se bine pe gheaţă, în schimb nu a jucat Stefanov, uşor acci­dentat la antrenamentul de marţi. A arbitrat cuplul român FI. Gu­­bernu — M. Presneanu. Astăzi, de la ora 18, se joacă partida revanşă. Repriza a treia a întîlnirii va fi televizată în jurul orei 17,20. Romeo VILARA • CONTINUlND montat o fişte in­­ternaţionali, selec- O BUNA TRADI- gustă din plafonul ţionaţi în reprezen- ŢIE SPORTIVA, Mi- de tablă ondulată, tativele Italiei şi nisterul Poştelor Încheierea lucrări- Iugoslaviei. Gazdele şi Telecomunica- lor de acoperire au cîştigat cu 2—1 ţiilor onorează gru- (prevăzută pentru (0—0, 1—0, 1—1). Au pele B și C ale ziua de vineri) va marcat : Alberto C.M. de hochei cu îngădui accelerarea (2), respectiv Be­o serie specială de raws. mărci poștale, for- * O ALTA FOR­mată din 4 valori m 17 \] W\ m MATIE FRUNTASA (0,20, 0,55, 1,20 și [\ II II N II /I italiană, Diavoli Mi-2,40 lei). In albu- ” I-» 11 RJ J-n lano, multiplă cam­mul filateliştilor ca ploană a ţării, a se va adăuga altora . ... . evoluat la Chamo­ emise cu prilejul fjf *~}¥Ire \n~ nix în compania marilor competiţii .f7}Z unei selecţionate el­internaţionale găz- tirziate şi ele faţă veţiene de care a duite de țara no­as-­a e grafic. Fost întrecută cu tră. # LA CORTINA 7—4 (0—1, 1—2, 6—1). • LA PATINO A­ D’AMPEZZO s-au * ECHIPELE BEL­­RUL ARTIFICIAL întîlnit într-un meci GIEI ȘI OLANDEI, „23 AUGUSTM din amical echipele Co- participante în gru- Capitală se află In­ria Cortina și Olim­­pa C, se vor întîlni stadiu final acope- pia Ljubljana, am­ duminică într-un rirea halei. Aseară bele atlînd în for- meci amical de ve­mai rămăsese de maţie numeroşi in-' rificare. Un moment din meciul Motor Ceske Budejovice — Bucureşti (B). Atacă hocheiştii cehoslovaci Foto : AUREL NEAGU Corespondenţă specială Hocheiştii iugoslavi au de apărat la prestigiu P­almaresul echipei de ho­chei a Iugoslaviei, în grupa B a campionatului mondial, este — fără îndoială — notabil. Locul III, la Za­greb, in 1966 (după R.F.G. şi România), locul IV, la Viena, in 1967 (după Polonia, Româ­nia şi Norvegia), locul I la Grenoble în 1968 (e drept, în­­tr-o grupă secundară — înain­tea Japoniei, Norvegiei, Ro­mâniei), în sfîrşit, locul III, la Ljubljana, anul trecut (după R.D.G. şi Polonia). Se poate vorbi, deci, despre o constantă a rezultatelor, se poate aprecia că reprezentativa iugoslavă deţine un loc bine cotat în eşalonul secund al ho­cheiului mondial. Şi cînd fa­cem această afirmaţie, nu în­drăznim să ignorăm, bineînţe­les, decalajul astronomic care există între plutonul „celor patru mari“ şi toţi ceilalţi. Poate că tocmai de aceea, pen­tru a nu ne întrista prea mult, ne-am hotărît să privim pe pămînt, în jurul nostru, şi să ignorăm — deocamdată — ce­rul__ ★ I n Iugoslavia este spre terminare campionatul naţional. Imediat după încheierea lui, cam cu trei săptămîni înaintea startului de la Bucureşti, selecţionabilii se vor reuni la Ljubljana, unde îşi vor continua pregătirile pe gheaţa somptuosului palat de iarnă „Tivoli”. In sînul echi­pei, care va participa la tur­ Duşan VELIANOVICI , redactor la Sportske Novosti Zagreb (Continuare In pag. a 4-al La campionatele inter­naţionale de tenis de masă ale României, ce vor avea loc săptămîna viitoare, în sala Floreasca, ţara noas­tră va fi reprezentată de cite patru formaţii femi­nine şi masculine. Iată componenţa echipelor: FEMEI : România A (se­nioare) : Maria Alexan­dru, Carmen Crişan, an­trenor : Ella Constanti­nescu . România B (se­nioare) : Eleonora Mihal­­ca, Viorica Ivan, Magda­lena Lesai, antrenor: Victor Vladone . Româ­nia C (senioare) : Victo­ria Babiciuc, Nicoleta Spiridon, Monica Hariga, antrenor: Gabriel Simio­­nescu . România junioa­re : Mihaela Lunteanu, Elena Condicaru, Lidia Ilie, Camelia Filimon, an­trenor : Luci Slăvescu . BĂRBAŢI : România A (seniori) : Adalbert Rethi, Dorin Giurgiucă, Silviu Dumitriu, antrenor : Emil Procopet. România B (seniori) : Sergiu Luchian Virgil Sîndeanu, Tiberiu Covaci, Mihai Ancel, an­trenor : Nicolae Angeles­­cu . România juniori A Gheorghe Teodor, Nicolae Stelian, Mihai Bobocică antrenor: Andi Ardelea­­nu : România juniori B : Aurel Ovanez, Cornel Ma­­covei, Cornel Gavriş, an­trenor­: Matei Gantner Şerban Doboşi şi Gheor­ghe Bozga, declarîndu-se indisponibili, nu au putut fi selecţionaţi. Este sur­prinzătoare această absen­ţă dacă ne gîndim­­că de cîţiva ani, federaţia de specialitate a investit sume importante de bani pentru instruirea celor doi sportivi. Echipele României pentru internaţionalele de tenis de masă MARIA ALEXANDRU Trimisul nostru special la C.M. de bob din Elveţia, VICTOR BĂNCIULESCU, transmite: La Saint Moritz, antrenamentele şi excentricităţile polarizează atenţia # Soarele şi „bătrinul leu" Panţuru işi arată colţii... SAINT MORITZ, 29 (prin telefon). In istoria sa tu­ristică aproape centenară, staţiunea străjuită de vir­­furile Corvatsch şi Nair şi-a creat­ faima unui Eldorado al excentricităţilor monde­ne de care, inevitabil, n-a putut scăpa nici campiona­tul mondial de bob. preşe­dintele comitetului de orga­nizare, Günther Sachs, şi-a închiriat un etaj întreg la hotelul Palace, pe care U si... autoarafe-tatuar X—■ ----»----­locuieşte împreună cu noua parteneră de gheaţă, suede­za Mirja Larson. In saloa­nele hotelului Kulm, baroni şi contese, ba chiar şi prin­ţul Constantin de Lichten­stein îşi dispută turnee de bridge cu clasamente şi premii. Italianul Nino Ba­­bia s-a reîntors după 20 de ani la celebra pistă Cresta-Run pentru a re­înnoi victoriile la skeleton care i-au adus în 1948, tot Fel de fel de­­ căşti, aici, laurii olimpici. Numai partidele de schi-jpring şi călărie pe zăpada îngheţată a lacului nu se pot ţine, pentru că in iarna aceasta mulţi cai suferă de... gripă (sau de tignafes). Lumea bobului oferă şi ea elemente pitoreşti, cind nu sunt extravagante. Am văzut la start adolescente de 14—15 ani, solicitind ho­lerilor români autografe direct pe pielea de la în­cheietura miinii, adevărate tatuaje marinăreşti ! Excep­ţional este, desigur, şi pei­sajul oferit de căştile con­curenţilor, mai ales cînd derogă de la­ obişnuit; aus­triecii poartă căştile auto­­mobiliştilor de formula I, adevărate coafuri de ar­mură, care nu lasă vederii decit ochii ; italienii, după­­modelul colegilor lor piloţi de avioane cu reacţie, poar­tă măşti de aer ; vest-ger­ (Gontinuare In pag. a 4-a) Europenele de box, mai-iunie, 1971 . * *'v**»^''1 ,■ • tV1- ***' TTV După cum se ştie, intre 22 şi 24 ianuarie a avut Ioc la Madrid şedinţa Biroului Comitetu­­lui Continental European de box şi a comisiiloro­r sale (tehnică, financiară, medicală şi de arbii­traj). S-a stabilit ca viitoarele campionate să se dispute în perioada mai—iunie 1971, la Ma­drid. Vom reveni cu amănunte cind va fi cu­noscută data exactă a competiţiei. I S. U. A. participă (totuşi) la C. M. masculin de handbal! S-a anunţat că echipa Spaniei (care urma să- o Înlo­cuiască pe cea a Canadei) nu va mai participa la C.M. masculin de handbal din Franţa, ca urmare a ciştigă­­rii de către S.U.A. a contestaţiei depuse după meciul cu Canada din grupa a Vil-a a preliminariilor. A­lb peste tot. In şuviţa de cîmpie dintre munţi, pe coastele lor. Zeci de clădiri albe, grupate ca într-o cetate. Deasupra lor, printre ele, o ceaţă de un alb dens retează sau mode­lează contururi pe care le bănuim şi mai îndrăzneţe. Un fum a grăvui culoare vie se insinuează abia percep­tibil pe fondul alb îţi rea­minteşte că te afli în faţa uneia din renumitele... retor­te ale chimiei româneşti. Prin contrast, tabloul care ţi se înfăţişează te duce cu gîndul la feeria de noapte a Rafinăriei de la Brazi. Aici, în această dimineaţă de ia­nuarie, ţi se oferă o „reci­procă“ a Brazilor. Despre Săvineşti s-au scris mii de pagini memorabile... Creaţiile minţii şi ale mîi­nilor tehnicienilor de aici au inspirat şi vor inspira şi în viitor numeroase condeie de reporteri sau poeţi. Munca şi rezultatele acestei cetăţi a chimiei româneşti merită cu prisosinţă pagini avîntate. Pe lingă interesul şi cu­riozitatea strict cetăţeneşti, Platforma industrială a Să­­vineştilor ne-a atras şi din­­tr-un unghi propriu profe­sional, minor — poate — în aparenţă (prin comparaţie), dar major prin sensul său. Eram curioşi să vedem ce si cită importantă acordă edu­caţiei fizice — şi implicit să­nătăţii —, „populaţia" (pe care o bănuiam numeroasă) care munceşte în această mare unitate industrială. Renumitele valenţe ale a­­cestei mîndrii a industriei româneşti constituiau o pro­misiune şi pentru reportajul într-o sferă adiacentă, fără îndoială, dar plină de impor­tantă. Intr-o asemenea uni­tate de înaltă civilizaţie in­dustrială, totul — am gîndit noi — trebuie să fie la înăl­ţime. Ce-am intilnit ? Ce-am aflat ? Am aflat că din cei 8 600 Marius POPESCU (continuare in pag. a I-a) MONTE CARLO, 28 (Ager­­pres).­­ „Masa rotundă a fotbalului“, iniţiată şi patro­nată de prinţul Rainier de Monaco, se va ţine anul acesta intre 11 şi 15 martie la Monte Carlo. Au răspuns favorabil invitaţiei antrenori, specialişti, conducători de echipe din 30 de mari clu­buri europene şi sud-ameri­­cane. Au fost invitaţi, de asemenea, cronicari de fot­bal ai unor ziare sportive. Principalele teme ce vor fi puse în discuţie sunt ur­mătoarele : 1. Salvgardarea spiritului de fair-play şi mijloace de a combate vio­lenţa pe terenurile de fot­bal ; 2. Regulamentul jocului (arbitraj, probleme discipli­nare) ; 3. Competiţii mondia­le şi continentale; 4. Fot­balul in societatea de astăzi şi de miine, relaţiile sale cu urbanismul modern, cu presa şi televiziunea. REPORTAJ DESPRE O FICŢIUNE Educaţia fizică, o „necunoscută“ în viaţa chimiştilor de la Săvineşti... {Jffi £STI DEPĂŞIT ? I I I I I I I 1 I I I I I ^ I iciodată nu s-a vorbit, ca I I acum, cu atîta elocvenţă şi . I I convingere despre importan- I I ^1 tele valenţe sociale ale edu- I­i -­caţiei fizice şi sportului. Dar, de la .catedră­ sau din I sălile de şedinţe, în drumul spre sta- I dion, vorbele şi îndemnurile se împu- . finează, se pierd ; convingerile se da- I tină, izbite de comodităţi cotidiene. I E mai uşor (I?) sa fii cuvîntări, să dai­­ sarcini, decît să petreci o dupâ-amiază I pe terenul de sport, în mijlocul unor • tineri care-şi caută aici plusul de vi- ■ goare şi sănătate, armonia şi frumu- I seţea fizică, la care aspiră, atît de * firesc, în zilele noastre. ■ Aşadar, unanimă recunoaştere a ro- I lului important ce revine educaţiei fi- ■ zice în această tumultuoasă epocă ■ contemporană, condiţii mereu îmbună- I tăfite create progresului general al * sportului nostru şi — totuşi — numai ■ 10% din numărul cetăţenilor practică I sistematic, continuu, aceste activităţi — * aşa cum se precizează în Legea spor- ■ tului — de interes naţional ! Este, indis- I cutabil, mult prea puţin. Cauzele sunt numeroase, cunoscute, ■ din păcate, de mai multă vreme. Asu- I pra unora dintre ele a început să se opereze eficient şi există motive inte-­­ meiate să se aştepte un reviriment I substanţial. Este vorba, printre altele, de măsuri organizatorice, de instruire, I de generalizare a experienţei pozitive,­­ de pregătire a cadrelor de activişti, instructori etc.­­ Ar trebui, însă, de schimbat ceva — de fapt foarte mult — şi în menta- ■ litatea unor activişti sportivi, nu puţini I la număr. Pentru că de aici au început, făcînd mai tîrziu goluri imense, multe ■ din neajunsurile de astăzi ale activi- I tăfii sportive de masă. A apărut, nu chiar de mulţi ani, o I călduroasă plapumă a lipsei de com; I petenţă, de pasiune, a neîndeplinirii unor obligaţii pentru care cei vizaţi I solicitau — şi solicită încă — remune- t rările de vigoare. încet, încet sunt abandonate forme eficiente de atra- ■ gere a maselor in diferite activităţi I sportive, pentru că unii sunt de părere că vechile forme sînt depăşite, că tre- I buie căutat ceva nou... Şi pînă se gă- I seşte acel NOU, nu se mai face ni­mic, spre liniştea şi tihna prea rar I tulburate ale unor oameni — unii plă- | tiţi chiar — chemaţi să îndeplinească o importantă şi onorantă misiune so- I cială. #­­ Crosul, de exemplu, este la noi — se afirmă — ceva depăşit I (în alte ţări există federaţii aparte, cu o extrem I de bogată activitate). Crosul — aceas- t ■ tă frumoasă şi atît de utilă alergare în teren variat — sau MIJLOACELE I [ folosite pentru desfășurarea lui (ne | I amintim : mobilizări nu prea voluntare, I proastă organizare, lipsa oricăror sti- I mulente) sint DEPĂȘITE ? Pornite cîndva | din „Valea Cărămizilor", de pe fru-I mosul stadion al comunei Coteana, I .duminicile cultural-sportive" s-au bucu- I rat, ani de zile, de o largă populari­tate, înviorînd substanţial activitatea I sportivă de la sate. Acum sunt tot mai I puţine ! Cineva a pus falsa etichetă DIPASIT şi exemplul a fost molipsitor I în lumea unora care înţeleg sportul ca­­ o treabă de arhivă, rezolvabilă din biroul cald, cu scaune comode. La fel I s-a întîmplat şi cu campionatul asocia-­­­ţiei sportive (întreceri e de la Griviţa Roşie din Bucureşti s­au de la combi- I natul din Reşiţa rivalizau — prin am- I ploarea lor — cu­ multe­­divizii­), cu • tradiţionalele competiţii pe ramură de I producţie etc. E simplu. Cînd te plic­tiseşti de muncă, spui că decît să faci I ceva, care acum este DEPĂŞIT e mai ■ bine să cauţi ceva nou, adecvat, care I să ducă la... Şi aşa trece vremea ! Nu poate fi negat faptul că —­­ dialectic — unele lucruri sînt depăşite I de mersul vremii, rămîn in urma aces­teia şi nimic n-ar fi mai greşit decît I să nu se caute alte soluţii, alte dru- * muri. Dar, nu aşa stau lucrurile nu ■ I ceea ce privesc formele, bine stabilite | 1 ale activităţii sportive de masă. Nu I acestea sunt DEPĂŞITE, ci — cum spu- I neam — mijloacele prin care se în- * cearcă realizarea lor. Şi, mai ales, I DEPĂŞITA ni se pare mentalitatea ace- I lor activişti sportivi care, la adăpostul i (foarte fragil) acestui paravan, încear- | că să-şi ascundă incapacităfile şi lipsa I de dragoste pentru sport.­­ Aici ar trebui, poate, intervenit în * primul rînd. Pentru că doar 10%... Dan GÂRLEȘTEANU ^ I I I I I I I I I I I I­­ I I I I I 1 I între 11 şi 15 martie la Monte Carlo O „MASĂ ROTUNDĂ A FOTBALULUI“

Next