Sportul, februarie 1970 (Anul 26, nr. 801-828)

1970-02-14 / nr. 814

■Atac... solitar al italienilor la poarta daneză , in faţa unei apărări masive, Savari (nr. 14, un echipament închis) îşi dispută pucul cu J. Jensen (nr. 4), în timp ce portarul Mark e gata să intervină. Foto: Aurel NEAGU PRONOSTICURILE AU FOST CONFIRMATE ÎN PRIMA ZI A ÎNTRECERILOR, DAR NU FĂRĂ EMOŢII... Emoţiile, provocate joi de brusca înrăutăţire a timpului şi perspectivele puţin plăcute privind desfăşurarea ulterioară a grupei C a campionatului mondial de hochei­e 1970, au fost, din fericire, risipite, ca prin farmec, de tot atit de brusca schimbare a lui. De unde joi a plouat şi a nins, vineri — in ziua de debut a competiţiei — am avut parte de o vreme splendidă, cu soa­re cald şi strălucitor, ca intr-o zi de primăvară. După-amiază, la ora 17.30, a avut loc festivitatea oficială de deschidere a întrecerii. După intonarea Imnului de Stat al României, au luat cu­­vintul Th. Oprică, preşedintele C.J.E.F.S. Galaţi şi Miroslav Subert in numele L.I.H.G. Vice­preşedintele forului hocheistic internaţional a adus mulţumiri pentru eforturile făcute la con­struirea acestui patinoar — care va asigura deplina reuşită a competiţiei — apreciind că noua bază sportivă contribuie la lărgirea ariei geografice a hocheiului mondial. In în­cheiere, tov. Bucur Bloanca, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, preşedintele comisiei de organizare, după ce a urat bun sosit conducă­torilor şi sportivilor echipe­lor participante la competiţie, a declarat deschise întrecerile. CAMPIONATUL MONDIAL DE HOCHEI - GRUPA C iiiiimmiiiiiiiiiiiii­iim­nmmiimmnw SOSIRI PENTRU GRUPA B Iată graficul sosirilor pen­tru grupa B de la Bucureşti, aşa cum ni se comunică de la Comitetul de organizare : 20 februarie : echipele Japo­niei şi Iugoslaviei ; 21 februarie : arbitrul elve­ţian K. Hauser ; 22 februarie : echipele Elve­ţiei, Norvegiei şi S.UA., arbitrul norvegian Peer Wold ; 23 februarie : echipele R.F.G. şi Bulgariei, arbitrul austriac W. Valentin. poomm mtt toate tarile, iwm-nr Redacția şi administrația ; str Vasile Contă hr. le, tel. 17 10.05 interurban 72 și 286. Tele*­sportrom buc 180. Anul XXV­­ Nr. 814 (6248) ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT Sâmbătă 14 februarie 1970 LA MANTINELĂ • Numeroase premii vor răsplăti cele mai bune echipe şi pe cei mai merituoşi dintre jucătorii participanţi la competiţiile de la Galaţi. Printre acestea : CUPA TRANSMISIBILA, acordată de L.I.H.G. for­mulei câştigatoare, şi o CUPA DEFINITIVA, oferită de Comisia de or­ganizare. Jucătorilor formaţiilor clasate pe primele trei locuri li se vor da ca amintire medaliile confecţionate de o monetărie elveţiană. De a­­semenea CUPELE pentru cel mai bun portar, fundaş şi înaintaş, CUPA FAIR-PLAY, oferită de A.S. Loto-Pronosport, CUPELE ZIARULUI JU­DEŢEAN „VIAŢA NOUA“ pentru cel mai eficace jucător şi pentru cel mai bun arbitru. • Forurile sportive locale l-au solicitat pe Nicolae Turceanu, pre­şedintele Colegiului de arbitri al F.R.H., să conducă in timpul desfă­şurării turneului o ŞCOALA DE ARBITRI cu cursanţi selecţionaţi din rîndul localnicilor. O măsură binevenită, care are In vedere viitoarea activitate hocheistică din oraşul de la Dunăre. Gălâţenii doresc să-şl organizeze cit de curind o echipă, aflindu-se In tratative pentru anga­jarea unui tînăr antrenor bucureştean. • Printre antrenorii celor 7 echipe participante se află citeva mari glorii ale hocheiului. Este vorba, in primul rind, de cehoslovacul Frantisek Tikal, managerul echipei Austriei, care cu ani în urmă a fost fundaş (in linie cu nu mai puţin celebrul Karel Gut), susţinind peste 100 de jocuri in echipa naţională a ţării sale. De pregătirea formaţiei italiene se ocupă fostul profesionist canadian Whittal Bryan, care a evoluat sub culorile echipei „Regina“, jucind In Anglia, In Austria si in Italia. Tot un canadian, Pete Laliberté, conduce echipa Franţei la întrecerile grupei C. • In­formaţia franceză, un punct de atracţie 11 constituie mulatrul Patrik Sawyerr, originar din Martinica, de profesie desenator tehnic. El face parte din clubul „Metro“-Paris. Tatăl său a fost timp de 10 ani campion de box al Franţei la amatori. • Congresul L.I.H.G., care va avea loc la Stockholm, In timpul des­făşurării Întrecerilor grupei A, şi-a înscris pe ordinea de zi o proble­mă foarte delicată. Prin forfaitul canadienilor la ediţia din acest an a campionatului mondial, locul lor în grupa A a fost luat, după cum se ştie, de formaţia poloneză. Se pune întrebarea : care va fi viitorul statut al echipei Canadei in caz că ea va dori să participe in 1971 la C.M. ? Hotărîrea definitivă se va lua In capitala Suediei, bineînțeles, d'Jpă «c­crj4;p.dfc«n-tfcfi w*-t î««iza intențiile.­­ V ASTĂZI IA OALAJI Ora 17 : FRANȚA — OLANDA Ora 20 :BELGIA — ITALIA ITALIA-DANEMARCA 3-1 (0-0, 0-0, 3-1) GALAŢI, 13 (Prin telefon de la trimisul nostru). — Iată că Ernesto Croti s-a dovedit un bun cunoscător al pulsului care caracterizează un campio­nat mondial (chiar dacă este vorba de grupa C) echipa sa, Italia, una dintre favoritele competiţiei, fiind nevoită să lupte din greu pentru a măci­­na rezistenţa blonzilor danezi. In această partidă de debut, pe care anticipările o indicau a fi doar o formalitate pentru azzuri, data fiind mai înde­lungata lor experienţă.­Competi­­ţională, danezii s-au dovedit mai periculoşi şi mai lucizi. Mai lentă în ansamblu, ce-i drept, formaţia Danemarcei a izbutit să contracareze, totuşi, avantajul italienilor, printr-un joc mai organizat tactic (majo­ritatea timpului şi-au asigurat o apărare după formula 3—2), mai gîndit, mai realist. Dato­rită acestui fapt, timp de două reprize, danezii şi-au ţinut in şah adversarii, reuşind să men­ţină egalitatea de 0—0 pe ta­bela de marcaj, deşi a stat in puterea lor ca scorul să le fi fost chiar favorabil. N-o să vorbim de toate oca­ziile ratate de o parte şi de cealaltă, ci de cea mai mare s­tatul de penalitate (min. 32) acordat reprezentativei daneze, pentru faptul că fundaşul Brugno II aruncase crosa spre puc. Gerber, executantul şutu­lui, n-a reuşit însă să-l păcă­lească pe portarul Viale. In ultima treime a partidei, ita­lienii au combinat mai atent şi au înscris trei goluri prin Rabanser (min. 43), Mastel (min. 47) și Gallo (min. 58). Singurul punct al echipei Da­nemarcei a fost marcat de Ger­ber (min.­­ 50). Deci, scor final Romeo VILARA (Continuare 'in pag.'( 4-a) . O dublă fentă, Nowakowski­­i Strozik■ au rămas „înfipţi" în podea şi Cristian Chifu — ieri in vervă — înscrie spectaculos. VERITABIL „GALOP DE SĂNĂTATE“ AL HANDBALIŞTILOR ROMÂNI, IERI, ÎN SALA FLOREASCA Nu numai apropierea campio­natului mondial ne îndreptăţeşte, atunci când vorbim despre partida de handbal dintre reprezentativa masculină a ţării şi o selecţio­nată a Poloniei, să ocolim impli­caţiile cifrice ale categoricei vic­torii obţinute de jucătorii români. Există şi alte motive care ne în­deamnă să ne oprim mai puţin asupra minutelor de dominare, asupra fazelor mai palpitante sau asupra evoluţiei scorului. Unul dintre aceste motive este şi acela că, ţinînd seama de replica palidă, complet ştearsă dată de adversar, modul in care s-a conturat rezul­tatul de 31—12 (H—G) este foarte puţin important. Esenţial considerăm a fi felul In care selecţionata romană s-a mişcat in teren şi, mai ales, dacă poate fi întrezărit un reviriment In joc la majoritatea componenţi­lor lotului. Pentru că — se ştie — nu de mult, la un turneu In Po­lonia, echipa a suferit două sur­prinzătoare şi supărătoare infrin­­geri. Deci, pe scurt , putem fi mulţumiţi de stadiul actual al pre­gătirilor . In linii generale, da, în primul rind, a plăcut ritmul im­pus de jucătorii români, pe care ei au continuat să-l menţină chiar şi in partea a doua a întîlnirii cind oaspeţii erau evident mar­caţi de efort şi cind scorul a luat proporţii. Fără sa se lase nici o clipă furaţi de o eventuală ten­dinţă de relaxare provocată de o facilă victorie, handbaliştii ro­mâni au ţinut până în ultimul minut de joc piciorul pe „acce­lerator“ din­ partidei viteză, via­ţă şi, de foarte multe ori, culoare­a prin fantezia execuţiilor tehni­ce. Este, de asemenea, îmbucu­rător faptul că cei doi portari au corespuns, cu o menţiune spe­cială pentru Cincă ce dovedeşte o revenire în forma care l-a con­sacrat, arătindu-se un serios con­­curent pentru Cornel Penu. A­­cesta din urmă a apărat bine timp de 40 de minute, după care a avut o cădere fizică, mult prea aspru sancţionată vocal de unii spectatori, absurzi şi fără pic de înţelegere pentru ceea ce se poa­te intlmpla pe teren. Din echipa de bază au lipsit în acest meci Samungi, Goran, Marinescu şi Nica. Primul a fost cu des­tul succes suplinit de tînărul Bota, care continuă să urce în­cet, dar sigur, treptele consacrării. A fost folosit, tot cu scopul ve­rificării lul, şi Bartolom, a cărui forţă de şut nu aduce nici Iul şi nici antrenorilor satisfacţii din cauza unei excesive şi inexplica­bile nervozităţi a acestui real la­ Călin ANTONESCU (Continuare în pag. a 4-a) ............. LOTUL REVINE ASTĂZI Astăzi, în jurul orei 14, este aşteptat să sosească la Aero­portul Bâneasa, lotul de ho­chei al României, care a efec­tuat un stagiu de pregătire în Cehoslovacia. Hocheiştii, urmează să sus­ţină la 18 februarie primul an­trenament pe patinoarul „23 August". Tînărul LAURENŢIU IORDAN se impune tot mai mult ca un om de bază al naţionalei. Vitalitatea, forţa şi puterea de pătrundere îl recomandă ca un element de şoc al îna­intă.t*îi mmetro ) Astăzi şi mîine, in campionatul republican de sală. ATLEŢII SENIORI IN FAŢA BAREMULUI EUROPEAN Aşadar, astăzi şi muine, în sala complexului sportiv „23 August” se va desfăşura cea de a n-a ediţie a campionate­lor republicane de sală ale atleţilor seniori. După ce săp­­tărrt­nile trecute juniorii mici şi mari ne-au oferit un reuşit prolog atletic, actualele între­ceri ale celor peste 160 de con-­ curenţi Înscrişi, se anunţă pa­sionante. Pentru a ne sprijini afirmaţia, socotim oportun a prezenta iubitorilor­­ atletismu­lui cîteva exemple care — după părerea specialiştilor — vor constitui „momentele“ Întreceri­lor. Din cele 12 probe Înscrise pe agenda concursului (7 pentru băieţi şi 5 pentru fete), la 6 se aşteaptă doborirea recordu­rilor. La 50 m plat, cei trei sprinteri — Gh. Zamfirescu (Steaua), Alex. Munteanu (C.A.U.), Şt. Lăzărescu (C.A.U.) — toţi cu acelaşi rezultat, vor reuşi, poate, de data aceasta, să-şi tranşeze rivalităţile. La 50 mg, Nicolae Perţa (Steaua) a stabilit săptămina trecută un nou record, şi multora li s-a pă­rut că era deosebit de rela­xat. .. ceea ce poate pune pe gînduri pe adversarii săi din concursul actual. Recordmana alergării pe garduri, Valeria Bufanu, se simte prea îndea­proape tatonată (o zecime de secundă) de junioara Elena Mirza şi speră să-şi corecteze acel 7,2 s, stabilit în prima e­­diţie.­­ întreceri pasionante se anun­ţă la probele de Înălţime şi lungime. Ceea ce mobilizează cel mai puternic, insă, pe con­curenţi, este ÎNDEPLINI­REA BAREMURILOR STA­BILITE IN VEDEREA IN­CLUDERII IN LOTUL RE­PREZENTATIV CARE, LA 14 SI 15 MARTIE, VA LUA STARTUL LA VIENA, IN CADRUL CAMPIONATE­LOR EUROPENE DE SALA. IATA PROGRAMUL ÎNTRE­CERILOR : astăzi, de la ora 15 — prăjină, 50 m plat (b — serii, finală), 50 m plat (f — serii, finală), triplusalt, lungi­me (f), Înălţime (b), greutate (f) ; mîine, de la ora 9,30 — 50 mg (f — serii, finală), 50 mg (b — serii, finală), înălţime (f), lungime (b), greutate (b). Viorica Viscopoleanu a sărit și va „ateriza", probabil, și de astă dată pe locul I... . # Foto :­V. BAGEAC In pag. a 3-a: OZON ȘI AMURGUL UNIRII TRICOLOR La patinoarul din Bucureşti: „ALCHIMIA“ GHEŢII... M­iile de spectatori, care in ziua de 24 februa­rie vor asista la ce­remonia deschiderii întrecerilor grapei B a cam­pionatului mondial de ho­chei, nici nu vor bănui că oglinda superbă de gheaţă care se aşterne la picioa­rele lor a necesitat zile şi nopţi de osteneală, reţe­te savante, desluşite in ani mulţi de încercări, căutări, eşecuri şi succese. A pregătit-o specialistul cehoslovac Ladislau Slovak, care a învăţat toate secre­tele de la un bătrin meşter suedez şi apoi — la rîndul său — le-a împărtăşit cole­gilor români. „Placa" aceasta alunecoa­să cuprinde In grosimea ei de numai TREI CENTIME­TRI cîteva straturi aşezate anume, ca foile unei plăcin­te. Mai intîi, temperatura tu­burilor a fost coborită pînă la minus 17 grade. Nici o „centimă" mai piuit, nici una mai puţin ! Este, ceea ce se cheamă, ,„frigul op­tim”. Apoi, pulverizîndu-se apă, ore un şir, s-a aplicat planşeului de beton o „pe­liculă iniţială". Oricit vi s-ar părea de ciudat, gheaţa trebuie... vopsită. Albul ei orbitor se realizează cu un strat de lapte de var şi cretă. Urmează un nou strat, pe care se aplică marcajul, liniile roşii şi albastre, cer­curile, punctele de angaja­re, teritoriile porţii şi ale arbitrilor. (Culorile le-a a­­vut cu el maestrul Slovak). In sfirşit, ultimul este „stra­tul de uzură”, pe care se patinează, şi a cărui toaletă revine maşinii „Rolba". Ea ii şterge ridurile lăsate de patine, redindu-i prospeți­mea unui obraz de adoles­cent. Valeria CHIOSE (Continuare în pag. a 4-a) | PRODUCŢIA DE ECHIPAMENT Şl MATERIALE sportive In rol-Încă­ de cenuşăreasă N­u spunem, desigur, o noutate afirmînd că una din cauzele care stânjenesc încă des­tul de serios dezvoltarea activităţii de educaţie fi­zică şi sport din ţara noas­tră o constituie insuficien­ţa — atît cantitativă, cit şi calitativă , a echipamen­tului şi materialelor nece­sare practicării diferitelor ramuri de sport. De ani şi ani de zile această chesti­une a făcut obiectul unor discuţii interminabile între factorii răspunzători (Con­siliul Naţional pentru Edu­caţie Fizică şi Sport, Mi­nisterul Comerţului Inte­rior, Ministerul Industriei Uşoare), dar care s-au do­vedit, din păcate, puţin fructuoase, soluţiile şi re­zolvările stabilite nefiind în măsură a determina re­virimentul general aştep­tat. Pentru a respecta îp­­intrutotul realitatea, tre- I buie, fireşte, să recunoaş- | tem că în ultima vreme s-au înregistrat unele pro- I grese (mai ales sub raport­­ cantitativ) în producţia de echipament şi materiale t. sportive (valoarea sa glo- I bală a ajuns să depăşească 1 900 milioane lei), dar că I ele sunt încă departe de a­­ răspunde cerinţelor mereu mai mari pe care le ridică | mişcarea noastră de edu- | caţie fizică şi sport, aflată, la rîndul ed, într-un proces­­ de revitalizare, de conti- | nuă ascensiune. Aceasta fiind situația, nn | C. FIRANESCU (Continuare in pag. a 2-a) * CONCURS DE BOB LA SINAIA! ■ Echipajul lui Panţuru a cucerit „Cupa judeţului Prahova" ■ Mîine, campionatul naţional SINAIA, 13 (prin telefon).­­ După repetate aminări provocate de starea nefavorabilă a timpului, pe pild­a de la Sinaia s-a putut dis­ta. In sfirşit, primul concurs de bob al anului : „Cupa jude­l­ui Prahova“. Vremea a fost splendidă, permiţând celor 12 echipa­­să-şi dispute i­tlietatea în condiţii optime. După cele două manşe, desfăşurate pe parcursul a opt viraje, cel mai bun timp a fost realizat de echipajul Clubului sportiv oră­şenesc Sinaia, pilotat de maestrul emerit al sportului Ion Panţuru, care l-a avut ca Impingător In prima manşă* pe Neagoe, iar In cea de a doua pe Fogşeneanu. Timp obţinut : 1:02,12. Pe locurile urmă­toare s-au clasat : 2. C.S.O. II (Stoian — Panaitescu) 1:03,83 ; 3 C.S.O. In (Stoica — Papadopol) 1:03,98 ; 4. C.S.O. IV (Niculescu — Mirnea) 1:05,14; 5. Voinţa Sinaia (Vulpe — Eftimie Pascu) 1:06,75; S. Bucegi Sinaia (Benghiu — Tătuţă — Pascu) 1:07,61. Duminică dimineaţa se va desfăşura, în două manşe, campiona­tul naţional. ROBERII ROMÂNI ÎN S. U. A. LA „MEMORIALUL KENNEDY“ Cunoscuta staţiune americană Lake Placid, unde s-au disputat în 1969 campionatele mondiale de bob, va găzdui săptămina viitoa­re „Memorialul Kennedy44, in ca­drul căruia se vor desfăşura în­treceri de bob, schi, hochei, să­­niuş şi patinaj. PRINTRE PU­TINELE TARI EUROPENE CARE AU AVUT CINSTEA DE A FI INVITATE LA CONCURSURILE DE BOB, SE AFLA SI ROMA­NIA (celelalte sunt Italia — pilot Prigo, R.F.G. — pilot Pitka, El­­veviei — pilot Wicki, cărora li se adaugă echipaje din S.U.A. şi Canada). Competiţia de bob se va des­făşura în zilele de 19—20 februa­rie (proba de 2 persoane, in 4 manşe) şi 22 februarie (proba de 4 persoane, In 2 manşe). România va fi reprezentată de Ion Panţuru (pilot), Dumitru Foc­­şeneanu, Ion Zangor, Dumitru Pascu, Nicolae Neagoe (împingâ­­tori) şi Hariton Paşovschi (an­trenor). Lotul român va părăsi Capitala duminică dimineaţă, urmând ca marţi sa efectueze primele an­trenamente pe pista de la Lake Placid. PROGRAMĂ ŞI MANUAL t­ eoretic, fiecare profesor de­­ educaţie fizică este liber ca,­­ in funcţie de prevederile pro­gramei, să-şi conceapă cît­­ mai variat lecţia, în aşa fel I încît ea să corespundă pe de­plin atît condiţiilor materiale existente I în şcoală, cit şi colectivului clasei I respective. Spuneam teoretic, pentru că am avut nenumărate prilejuri să asis- I tăm la diferite analize făcute cu oca-­­ zia unor inspecţii de îndrumare şi con­trol care incriminau pe profesorul ce I „îrjdrăznise" să se abată de la litera I „legii". E drept că cei mai mulţi din­­tre inspectorii în cauză erau specia- I lişti în alte domenii şi, probabil, obli- I gaţi prin alte prescripţiuni regulamen­tare să facă de toate. Dar prin aceas- I ta, cu sau fără voie, lecţia de educaţie­­ fizică pierdea din calită­te. „ Insuficienta experienţă a unor cadre I sau pregătirea didactică necorespunză- • toare a altora (ne referim la absol- ■ venfii de liceu care devin peste noap- I de profesori) a dus în multe şcoli la o * interpretare eronată, considerem pro- I grama ca pe ceva imuabil. Şi aceasta­­ în detrimentul calităţii. 1 Aplicarea experimentală a noii pro- I grame de educaţie fizică va consti- | tui fără îndoială un pas înainte. Flexi­bilitatea ei se cerea „legiferată* şi, I — după opinia noastră — în forma I propusă ea corespunde mult mai bine cerinţelor din toate punctele de ve- I dere. Este necesar acum, ca toţi cei ce * vor fi chemaţi s-o aplice să caute a o­­ valorifica din plin, folosindu-se tocmai I de această largheţe, pentru a reuşi * obţinerea unor rezultate la nivelul ce­­­­rinţelor actuale. Studiul celorlalte obiecte de învăţă­­mînt stabileşte o strînsă concordanţă I între programă şi manual. Educaţia fi­­­­zică beneficiază de o programă, dar ■ nu dispune de un manual. O nu _ prea veche anchetă intreprin- . să de ziarul nostru, printre numeroase I cadre didactice cu experienţă, sublinia ■ necesitatea existenţei unui astfel de • manual, care ar fi un excelent ghid a- I dresat atît profesorului (metodica edi- * tată este insuficientă) cît şi elevilor. • El nu trebuie însă să devină un in- I strument de supraîncărcare teoretică * a şcolarilor, ci unul de facilitare a în- ■ ţelegerii unor noţiuni, reguli, tipuri de I exerciţii propuse de profesor, în felul r acesta ei devenind mai buni practicanţi, | mai buni cunoscători ai diferitelor dis­­ cipline sportive. r. Modalităţile de alcătuire a acestuia '| „si­nt diverse şi multiple. Realizarea — | mai întîi experimentală — ar reliefa — după părerea noastră — aspecte I deosebit de interesante privind ridica-­­ rea pe o treaptă superioară a lecţiei de educaţie fizică. Şcoala este chemată să creeze, prin I cele mai moderne mijloace, oameni multilateral pregătiţi. Educaţia fizică I — prin conţinutul său — nu poate să I lipsească din rîndul lor. . Emanuel FANTANEANU * T

Next