Sportul, februarie 1970 (Anul 26, nr. 801-828)
1970-02-14 / nr. 814
■Atac... solitar al italienilor la poarta daneză , in faţa unei apărări masive, Savari (nr. 14, un echipament închis) îşi dispută pucul cu J. Jensen (nr. 4), în timp ce portarul Mark e gata să intervină. Foto: Aurel NEAGU PRONOSTICURILE AU FOST CONFIRMATE ÎN PRIMA ZI A ÎNTRECERILOR, DAR NU FĂRĂ EMOŢII... Emoţiile, provocate joi de brusca înrăutăţire a timpului şi perspectivele puţin plăcute privind desfăşurarea ulterioară a grupei C a campionatului mondial de hocheie 1970, au fost, din fericire, risipite, ca prin farmec, de tot atit de brusca schimbare a lui. De unde joi a plouat şi a nins, vineri — in ziua de debut a competiţiei — am avut parte de o vreme splendidă, cu soare cald şi strălucitor, ca intr-o zi de primăvară. După-amiază, la ora 17.30, a avut loc festivitatea oficială de deschidere a întrecerii. După intonarea Imnului de Stat al României, au luat cuvintul Th. Oprică, preşedintele C.J.E.F.S. Galaţi şi Miroslav Subert in numele L.I.H.G. Vicepreşedintele forului hocheistic internaţional a adus mulţumiri pentru eforturile făcute la construirea acestui patinoar — care va asigura deplina reuşită a competiţiei — apreciind că noua bază sportivă contribuie la lărgirea ariei geografice a hocheiului mondial. In încheiere, tov. Bucur Bloanca, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, preşedintele comisiei de organizare, după ce a urat bun sosit conducătorilor şi sportivilor echipelor participante la competiţie, a declarat deschise întrecerile. CAMPIONATUL MONDIAL DE HOCHEI - GRUPA C iiiiimmiiiiiiiiiiiiiiimnmmiimmnw SOSIRI PENTRU GRUPA B Iată graficul sosirilor pentru grupa B de la Bucureşti, aşa cum ni se comunică de la Comitetul de organizare : 20 februarie : echipele Japoniei şi Iugoslaviei ; 21 februarie : arbitrul elveţian K. Hauser ; 22 februarie : echipele Elveţiei, Norvegiei şi S.UA., arbitrul norvegian Peer Wold ; 23 februarie : echipele R.F.G. şi Bulgariei, arbitrul austriac W. Valentin. poomm mtt toate tarile, iwm-nr Redacția şi administrația ; str Vasile Contă hr. le, tel. 17 10.05 interurban 72 și 286. Tele*sportrom buc 180. Anul XXV Nr. 814 (6248) ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT Sâmbătă 14 februarie 1970 LA MANTINELĂ • Numeroase premii vor răsplăti cele mai bune echipe şi pe cei mai merituoşi dintre jucătorii participanţi la competiţiile de la Galaţi. Printre acestea : CUPA TRANSMISIBILA, acordată de L.I.H.G. formulei câştigatoare, şi o CUPA DEFINITIVA, oferită de Comisia de organizare. Jucătorilor formaţiilor clasate pe primele trei locuri li se vor da ca amintire medaliile confecţionate de o monetărie elveţiană. De asemenea CUPELE pentru cel mai bun portar, fundaş şi înaintaş, CUPA FAIR-PLAY, oferită de A.S. Loto-Pronosport, CUPELE ZIARULUI JUDEŢEAN „VIAŢA NOUA“ pentru cel mai eficace jucător şi pentru cel mai bun arbitru. • Forurile sportive locale l-au solicitat pe Nicolae Turceanu, preşedintele Colegiului de arbitri al F.R.H., să conducă in timpul desfăşurării turneului o ŞCOALA DE ARBITRI cu cursanţi selecţionaţi din rîndul localnicilor. O măsură binevenită, care are In vedere viitoarea activitate hocheistică din oraşul de la Dunăre. Gălâţenii doresc să-şl organizeze cit de curind o echipă, aflindu-se In tratative pentru angajarea unui tînăr antrenor bucureştean. • Printre antrenorii celor 7 echipe participante se află citeva mari glorii ale hocheiului. Este vorba, in primul rind, de cehoslovacul Frantisek Tikal, managerul echipei Austriei, care cu ani în urmă a fost fundaş (in linie cu nu mai puţin celebrul Karel Gut), susţinind peste 100 de jocuri in echipa naţională a ţării sale. De pregătirea formaţiei italiene se ocupă fostul profesionist canadian Whittal Bryan, care a evoluat sub culorile echipei „Regina“, jucind In Anglia, In Austria si in Italia. Tot un canadian, Pete Laliberté, conduce echipa Franţei la întrecerile grupei C. • Informaţia franceză, un punct de atracţie 11 constituie mulatrul Patrik Sawyerr, originar din Martinica, de profesie desenator tehnic. El face parte din clubul „Metro“-Paris. Tatăl său a fost timp de 10 ani campion de box al Franţei la amatori. • Congresul L.I.H.G., care va avea loc la Stockholm, In timpul desfăşurării Întrecerilor grupei A, şi-a înscris pe ordinea de zi o problemă foarte delicată. Prin forfaitul canadienilor la ediţia din acest an a campionatului mondial, locul lor în grupa A a fost luat, după cum se ştie, de formaţia poloneză. Se pune întrebarea : care va fi viitorul statut al echipei Canadei in caz că ea va dori să participe in 1971 la C.M. ? Hotărîrea definitivă se va lua In capitala Suediei, bineînțeles, d'Jpă «ccrj4;p.dfc«n-tfcfi w*-t î««iza intențiile. V ASTĂZI IA OALAJI Ora 17 : FRANȚA — OLANDA Ora 20 :BELGIA — ITALIA ITALIA-DANEMARCA 3-1 (0-0, 0-0, 3-1) GALAŢI, 13 (Prin telefon de la trimisul nostru). — Iată că Ernesto Croti s-a dovedit un bun cunoscător al pulsului care caracterizează un campionat mondial (chiar dacă este vorba de grupa C) echipa sa, Italia, una dintre favoritele competiţiei, fiind nevoită să lupte din greu pentru a măcina rezistenţa blonzilor danezi. In această partidă de debut, pe care anticipările o indicau a fi doar o formalitate pentru azzuri, data fiind mai îndelungata lor experienţă.Competiţională, danezii s-au dovedit mai periculoşi şi mai lucizi. Mai lentă în ansamblu, ce-i drept, formaţia Danemarcei a izbutit să contracareze, totuşi, avantajul italienilor, printr-un joc mai organizat tactic (majoritatea timpului şi-au asigurat o apărare după formula 3—2), mai gîndit, mai realist. Datorită acestui fapt, timp de două reprize, danezii şi-au ţinut in şah adversarii, reuşind să menţină egalitatea de 0—0 pe tabela de marcaj, deşi a stat in puterea lor ca scorul să le fi fost chiar favorabil. N-o să vorbim de toate ocaziile ratate de o parte şi de cealaltă, ci de cea mai mare statul de penalitate (min. 32) acordat reprezentativei daneze, pentru faptul că fundaşul Brugno II aruncase crosa spre puc. Gerber, executantul şutului, n-a reuşit însă să-l păcălească pe portarul Viale. In ultima treime a partidei, italienii au combinat mai atent şi au înscris trei goluri prin Rabanser (min. 43), Mastel (min. 47) și Gallo (min. 58). Singurul punct al echipei Danemarcei a fost marcat de Gerber (min. 50). Deci, scor final Romeo VILARA (Continuare 'in pag.'( 4-a) . O dublă fentă, Nowakowskii Strozik■ au rămas „înfipţi" în podea şi Cristian Chifu — ieri in vervă — înscrie spectaculos. VERITABIL „GALOP DE SĂNĂTATE“ AL HANDBALIŞTILOR ROMÂNI, IERI, ÎN SALA FLOREASCA Nu numai apropierea campionatului mondial ne îndreptăţeşte, atunci când vorbim despre partida de handbal dintre reprezentativa masculină a ţării şi o selecţionată a Poloniei, să ocolim implicaţiile cifrice ale categoricei victorii obţinute de jucătorii români. Există şi alte motive care ne îndeamnă să ne oprim mai puţin asupra minutelor de dominare, asupra fazelor mai palpitante sau asupra evoluţiei scorului. Unul dintre aceste motive este şi acela că, ţinînd seama de replica palidă, complet ştearsă dată de adversar, modul in care s-a conturat rezultatul de 31—12 (H—G) este foarte puţin important. Esenţial considerăm a fi felul In care selecţionata romană s-a mişcat in teren şi, mai ales, dacă poate fi întrezărit un reviriment In joc la majoritatea componenţilor lotului. Pentru că — se ştie — nu de mult, la un turneu In Polonia, echipa a suferit două surprinzătoare şi supărătoare infringeri. Deci, pe scurt , putem fi mulţumiţi de stadiul actual al pregătirilor . In linii generale, da, în primul rind, a plăcut ritmul impus de jucătorii români, pe care ei au continuat să-l menţină chiar şi in partea a doua a întîlnirii cind oaspeţii erau evident marcaţi de efort şi cind scorul a luat proporţii. Fără sa se lase nici o clipă furaţi de o eventuală tendinţă de relaxare provocată de o facilă victorie, handbaliştii români au ţinut până în ultimul minut de joc piciorul pe „accelerator“ din partidei viteză, viaţă şi, de foarte multe ori, culoarea prin fantezia execuţiilor tehnice. Este, de asemenea, îmbucurător faptul că cei doi portari au corespuns, cu o menţiune specială pentru Cincă ce dovedeşte o revenire în forma care l-a consacrat, arătindu-se un serios concurent pentru Cornel Penu. Acesta din urmă a apărat bine timp de 40 de minute, după care a avut o cădere fizică, mult prea aspru sancţionată vocal de unii spectatori, absurzi şi fără pic de înţelegere pentru ceea ce se poate intlmpla pe teren. Din echipa de bază au lipsit în acest meci Samungi, Goran, Marinescu şi Nica. Primul a fost cu destul succes suplinit de tînărul Bota, care continuă să urce încet, dar sigur, treptele consacrării. A fost folosit, tot cu scopul verificării lul, şi Bartolom, a cărui forţă de şut nu aduce nici Iul şi nici antrenorilor satisfacţii din cauza unei excesive şi inexplicabile nervozităţi a acestui real la Călin ANTONESCU (Continuare în pag. a 4-a) ............. LOTUL REVINE ASTĂZI Astăzi, în jurul orei 14, este aşteptat să sosească la Aeroportul Bâneasa, lotul de hochei al României, care a efectuat un stagiu de pregătire în Cehoslovacia. Hocheiştii, urmează să susţină la 18 februarie primul antrenament pe patinoarul „23 August". Tînărul LAURENŢIU IORDAN se impune tot mai mult ca un om de bază al naţionalei. Vitalitatea, forţa şi puterea de pătrundere îl recomandă ca un element de şoc al înaintă.t*îi mmetro ) Astăzi şi mîine, in campionatul republican de sală. ATLEŢII SENIORI IN FAŢA BAREMULUI EUROPEAN Aşadar, astăzi şi muine, în sala complexului sportiv „23 August” se va desfăşura cea de a n-a ediţie a campionatelor republicane de sală ale atleţilor seniori. După ce săptărrtnile trecute juniorii mici şi mari ne-au oferit un reuşit prolog atletic, actualele întreceri ale celor peste 160 de con- curenţi Înscrişi, se anunţă pasionante. Pentru a ne sprijini afirmaţia, socotim oportun a prezenta iubitorilor atletismului cîteva exemple care — după părerea specialiştilor — vor constitui „momentele“ Întrecerilor. Din cele 12 probe Înscrise pe agenda concursului (7 pentru băieţi şi 5 pentru fete), la 6 se aşteaptă doborirea recordurilor. La 50 m plat, cei trei sprinteri — Gh. Zamfirescu (Steaua), Alex. Munteanu (C.A.U.), Şt. Lăzărescu (C.A.U.) — toţi cu acelaşi rezultat, vor reuşi, poate, de data aceasta, să-şi tranşeze rivalităţile. La 50 mg, Nicolae Perţa (Steaua) a stabilit săptămina trecută un nou record, şi multora li s-a părut că era deosebit de relaxat. .. ceea ce poate pune pe gînduri pe adversarii săi din concursul actual. Recordmana alergării pe garduri, Valeria Bufanu, se simte prea îndeaproape tatonată (o zecime de secundă) de junioara Elena Mirza şi speră să-şi corecteze acel 7,2 s, stabilit în prima ediţie. întreceri pasionante se anunţă la probele de Înălţime şi lungime. Ceea ce mobilizează cel mai puternic, insă, pe concurenţi, este ÎNDEPLINIREA BAREMURILOR STABILITE IN VEDEREA INCLUDERII IN LOTUL REPREZENTATIV CARE, LA 14 SI 15 MARTIE, VA LUA STARTUL LA VIENA, IN CADRUL CAMPIONATELOR EUROPENE DE SALA. IATA PROGRAMUL ÎNTRECERILOR : astăzi, de la ora 15 — prăjină, 50 m plat (b — serii, finală), 50 m plat (f — serii, finală), triplusalt, lungime (f), Înălţime (b), greutate (f) ; mîine, de la ora 9,30 — 50 mg (f — serii, finală), 50 mg (b — serii, finală), înălţime (f), lungime (b), greutate (b). Viorica Viscopoleanu a sărit și va „ateriza", probabil, și de astă dată pe locul I... . # Foto :V. BAGEAC In pag. a 3-a: OZON ȘI AMURGUL UNIRII TRICOLOR La patinoarul din Bucureşti: „ALCHIMIA“ GHEŢII... Miile de spectatori, care in ziua de 24 februarie vor asista la ceremonia deschiderii întrecerilor grapei B a campionatului mondial de hochei, nici nu vor bănui că oglinda superbă de gheaţă care se aşterne la picioarele lor a necesitat zile şi nopţi de osteneală, reţete savante, desluşite in ani mulţi de încercări, căutări, eşecuri şi succese. A pregătit-o specialistul cehoslovac Ladislau Slovak, care a învăţat toate secretele de la un bătrin meşter suedez şi apoi — la rîndul său — le-a împărtăşit colegilor români. „Placa" aceasta alunecoasă cuprinde In grosimea ei de numai TREI CENTIMETRI cîteva straturi aşezate anume, ca foile unei plăcinte. Mai intîi, temperatura tuburilor a fost coborită pînă la minus 17 grade. Nici o „centimă" mai piuit, nici una mai puţin ! Este, ceea ce se cheamă, ,„frigul optim”. Apoi, pulverizîndu-se apă, ore un şir, s-a aplicat planşeului de beton o „peliculă iniţială". Oricit vi s-ar părea de ciudat, gheaţa trebuie... vopsită. Albul ei orbitor se realizează cu un strat de lapte de var şi cretă. Urmează un nou strat, pe care se aplică marcajul, liniile roşii şi albastre, cercurile, punctele de angajare, teritoriile porţii şi ale arbitrilor. (Culorile le-a avut cu el maestrul Slovak). In sfirşit, ultimul este „stratul de uzură”, pe care se patinează, şi a cărui toaletă revine maşinii „Rolba". Ea ii şterge ridurile lăsate de patine, redindu-i prospețimea unui obraz de adolescent. Valeria CHIOSE (Continuare în pag. a 4-a) | PRODUCŢIA DE ECHIPAMENT Şl MATERIALE sportive In rol-Încă de cenuşăreasă Nu spunem, desigur, o noutate afirmînd că una din cauzele care stânjenesc încă destul de serios dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport din ţara noastră o constituie insuficienţa — atît cantitativă, cit şi calitativă , a echipamentului şi materialelor necesare practicării diferitelor ramuri de sport. De ani şi ani de zile această chestiune a făcut obiectul unor discuţii interminabile între factorii răspunzători (Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, Ministerul Comerţului Interior, Ministerul Industriei Uşoare), dar care s-au dovedit, din păcate, puţin fructuoase, soluţiile şi rezolvările stabilite nefiind în măsură a determina revirimentul general aşteptat. Pentru a respecta îpintrutotul realitatea, tre- I buie, fireşte, să recunoaş- | tem că în ultima vreme s-au înregistrat unele pro- I grese (mai ales sub raport cantitativ) în producţia de echipament şi materiale t. sportive (valoarea sa glo- I bală a ajuns să depăşească 1 900 milioane lei), dar că I ele sunt încă departe de a răspunde cerinţelor mereu mai mari pe care le ridică | mişcarea noastră de edu- | caţie fizică şi sport, aflată, la rîndul ed, într-un proces de revitalizare, de conti- | nuă ascensiune. Aceasta fiind situația, nn | C. FIRANESCU (Continuare in pag. a 2-a) * CONCURS DE BOB LA SINAIA! ■ Echipajul lui Panţuru a cucerit „Cupa judeţului Prahova" ■ Mîine, campionatul naţional SINAIA, 13 (prin telefon). După repetate aminări provocate de starea nefavorabilă a timpului, pe pilda de la Sinaia s-a putut dista. In sfirşit, primul concurs de bob al anului : „Cupa judelui Prahova“. Vremea a fost splendidă, permiţând celor 12 echipasă-şi dispute itlietatea în condiţii optime. După cele două manşe, desfăşurate pe parcursul a opt viraje, cel mai bun timp a fost realizat de echipajul Clubului sportiv orăşenesc Sinaia, pilotat de maestrul emerit al sportului Ion Panţuru, care l-a avut ca Impingător In prima manşă* pe Neagoe, iar In cea de a doua pe Fogşeneanu. Timp obţinut : 1:02,12. Pe locurile următoare s-au clasat : 2. C.S.O. II (Stoian — Panaitescu) 1:03,83 ; 3 C.S.O. In (Stoica — Papadopol) 1:03,98 ; 4. C.S.O. IV (Niculescu — Mirnea) 1:05,14; 5. Voinţa Sinaia (Vulpe — Eftimie Pascu) 1:06,75; S. Bucegi Sinaia (Benghiu — Tătuţă — Pascu) 1:07,61. Duminică dimineaţa se va desfăşura, în două manşe, campionatul naţional. ROBERII ROMÂNI ÎN S. U. A. LA „MEMORIALUL KENNEDY“ Cunoscuta staţiune americană Lake Placid, unde s-au disputat în 1969 campionatele mondiale de bob, va găzdui săptămina viitoare „Memorialul Kennedy44, in cadrul căruia se vor desfăşura întreceri de bob, schi, hochei, săniuş şi patinaj. PRINTRE PUTINELE TARI EUROPENE CARE AU AVUT CINSTEA DE A FI INVITATE LA CONCURSURILE DE BOB, SE AFLA SI ROMANIA (celelalte sunt Italia — pilot Prigo, R.F.G. — pilot Pitka, Elveviei — pilot Wicki, cărora li se adaugă echipaje din S.U.A. şi Canada). Competiţia de bob se va desfăşura în zilele de 19—20 februarie (proba de 2 persoane, in 4 manşe) şi 22 februarie (proba de 4 persoane, In 2 manşe). România va fi reprezentată de Ion Panţuru (pilot), Dumitru Focşeneanu, Ion Zangor, Dumitru Pascu, Nicolae Neagoe (împingâtori) şi Hariton Paşovschi (antrenor). Lotul român va părăsi Capitala duminică dimineaţă, urmând ca marţi sa efectueze primele antrenamente pe pista de la Lake Placid. PROGRAMĂ ŞI MANUAL t eoretic, fiecare profesor de educaţie fizică este liber ca, in funcţie de prevederile programei, să-şi conceapă cît mai variat lecţia, în aşa fel I încît ea să corespundă pe deplin atît condiţiilor materiale existente I în şcoală, cit şi colectivului clasei I respective. Spuneam teoretic, pentru că am avut nenumărate prilejuri să asis- I tăm la diferite analize făcute cu oca- zia unor inspecţii de îndrumare şi control care incriminau pe profesorul ce I „îrjdrăznise" să se abată de la litera I „legii". E drept că cei mai mulţi dintre inspectorii în cauză erau specia- I lişti în alte domenii şi, probabil, obli- I gaţi prin alte prescripţiuni regulamentare să facă de toate. Dar prin aceas- I ta, cu sau fără voie, lecţia de educaţie fizică pierdea din calităte. „ Insuficienta experienţă a unor cadre I sau pregătirea didactică necorespunză- • toare a altora (ne referim la absol- ■ venfii de liceu care devin peste noap- I de profesori) a dus în multe şcoli la o * interpretare eronată, considerem pro- I grama ca pe ceva imuabil. Şi aceasta în detrimentul calităţii. 1 Aplicarea experimentală a noii pro- I grame de educaţie fizică va consti- | tui fără îndoială un pas înainte. Flexibilitatea ei se cerea „legiferată* şi, I — după opinia noastră — în forma I propusă ea corespunde mult mai bine cerinţelor din toate punctele de ve- I dere. Este necesar acum, ca toţi cei ce * vor fi chemaţi s-o aplice să caute a o valorifica din plin, folosindu-se tocmai I de această largheţe, pentru a reuşi * obţinerea unor rezultate la nivelul cerinţelor actuale. Studiul celorlalte obiecte de învăţămînt stabileşte o strînsă concordanţă I între programă şi manual. Educaţia fizică beneficiază de o programă, dar ■ nu dispune de un manual. O nu _ prea veche anchetă intreprin- . să de ziarul nostru, printre numeroase I cadre didactice cu experienţă, sublinia ■ necesitatea existenţei unui astfel de • manual, care ar fi un excelent ghid a- I dresat atît profesorului (metodica edi- * tată este insuficientă) cît şi elevilor. • El nu trebuie însă să devină un in- I strument de supraîncărcare teoretică * a şcolarilor, ci unul de facilitare a în- ■ ţelegerii unor noţiuni, reguli, tipuri de I exerciţii propuse de profesor, în felul r acesta ei devenind mai buni practicanţi, | mai buni cunoscători ai diferitelor dis cipline sportive. r. Modalităţile de alcătuire a acestuia '| „sint diverse şi multiple. Realizarea — | mai întîi experimentală — ar reliefa — după părerea noastră — aspecte I deosebit de interesante privind ridica- rea pe o treaptă superioară a lecţiei de educaţie fizică. Şcoala este chemată să creeze, prin I cele mai moderne mijloace, oameni multilateral pregătiţi. Educaţia fizică I — prin conţinutul său — nu poate să I lipsească din rîndul lor. . Emanuel FANTANEANU * T