Sportul, iulie 1970 (Anul 26, nr. 949-979)
1970-07-15 / nr. 963
::*: Redacția și administrația : str -S . Vasile Conta nr. 16, tel. nl .10.05 jxt: iSi: interurban 72 și 286. Telex ::: sportrom buc 180, Anul XXVI-Nr. 963(6397) PROLETAR] DIN TOATE TARILE, UNIȚI. SPRE AL ŞASELEA START OLIMPIC! In galeria de mari campioni şi recordmani ai atletismului mondial îşi are desigur locul şi atleta româncă Lia Manaliu. La ocuparea acestei poziţii au concurat, deopotrivă, cele cinci participări olimpice (ultimele trei onorate cu cite o medalie), recordul Jocurilor realizat de ea la acea superolimpiadă a anului 1968, performanţele sale cu totul notabile, îndelungata-i activitate competiţională etc. etc. Lia Manoliu reprezintă astăzi in atletism un exemplu singular ţinem seama de faptul ci se află in cel de al 23-lea sezon de concursuri şi că rezultatele ultimilor ani, rezultate care, pur şi simplu, răstoarnă teorii din domeniul ştiinţei sportului, sunt mai bune — fiincă cu mulţi metri — decit cele realizate de ea lui să-i zicem, perioada optimă de dezvoltare fiziologică a calităţilor fizice. Lia Manoliu (născută la 25 aprilie 1932) a dovedit, din 1968 fi pină astăzi, că vîrsta nu i-a alterat în nici un fel calităţile de bază şi că, prin viaţă sportivă, printr-o muncă desfăşurată sub semnul celei mai depline seriozităţi şi conştiinciozităţi s-a putut menţine la un înalt plafon valoric. în acest sens, locul doi şi cei 58,62 m (cu 40 cm mai mult decit a aruncat la Ciudad de Mexico) realizaţi la sfîrşitul săptămînii trecute în concursul internaţional de la München, sunt o dovadă mai mult decit elocventă a valorii inestimabile a acestei mari sportive. Şi nu maicunoaştem un alt caz, cit decit asemănător, din istoria de multe decenii al atletismului internaţional, mai ales a celui feminin. Acum, duminică, Lia a evoluat la München, in capitala Bavariei, oraş spre care, incepînd de la 26 august 1912, se vor îndrepta privirile sutelor de milioane de iubitori ai sportului de pe întreaga Terra. Şi, fără a exagera ca ceva, suntem convinşi că Lia Manoliu, aşa cum o cunoaştem cu toţi, va şti să se pregătească în continuare cu aceeaşi rivnă, cu aceeaşi seriozitate, pentru a putea obţine selecţionarea în echipa României participantă la cea de a XX-a Olimpiadă modernă. Ar fi a şasea (!) participare olimpică a Liei, ar fi un record unic, greu de egalat, necum de întrecut, în perspectiva următorilor ani. Şi mai e ceva... graniţa aceea a celor 60 de metri, pe care Lia Manoliu şi-a propus să o depăşească fi la care visează fi ziua ţi noaptea ! Romeo VILARA VINERI, TRAGEREA LA SORŢI ÎN CONCURSUL „EL MUNDIAL 70" ÎN URNĂ, 25 000 DE CUPOANE ■ Circa 25 000 de cupoane, din cele aproape 4 milioane care au... umplut seturile şi dulapurile redacţiei noastre, se prezintă vineri la tragerea la sorţi a premiilor cu care a fost dotat concursul ,,El Mundial ’70“. Acest ultim act al concursului se va desfăşura vineri, la ora 19,30, în sala Clubului Finanţe Bănci din Bucureşti, imediat după obişnuita tragere Loto. . In general, rezultatele C3I. au fost cele aşteptate. Probabil că numărul răspunsurilor exacte ar fi luat proporţii şi mai mari, dacă nu s-ar fi produs însă unele surprize din optimi : calificarea Perului, în dauna favoritei, Bulgaria, a triat foarte multe buletine. Printre cei mai tineri participanţi cu răspunsuri exacte se numără Dan Plopu, din Bucureşti, în etate de 10 ani, iar printre cei mai în vârstă, pensionarul Radu Gh. Ion, din Piteşti. La concurs au participat şi iubitori ai fotbalului din străinătate. O performanţă remarcabilă a fost realizată de miss Jacqueline King — 16, Cox Place, Sheffield — care n-a avut nevoie de multe buletine pentru a „găsi“ pronosticul exact. Ea a trimis un SINGUR cupon, indicind cu precizie echipele atît participante la sferturile de finală, cit şi pe câştigătoarea campionatului mondial. Miss King a „mers“ cu Brazilia, şi nu cu Anglia... In meciul de box de la Olteniţa România - Ungaria (juniori) 1010 OLTENIŢA, 14 (prin telefon). — In sala clubului Şantierelor navale din Olteniţa s-a disputat marţi seara revanşa întâlnirii de box dintre reprezentativele de juniori ale României şi Ungariei. Rezultatele celor 10 întreceri au fost următoarele : cat. 48 kg: Lazăr Marian (R) b. prin ab. repr. 2 pe Kiss Mihály (U); cat. 51 kg.: Condurat Dinu (R) b .p. Fikip György (U); cat. 54 kg : Bodoş Andras (U) b. p. Cutor Simion (R); cat. 57 kg: Dumitrescu Cornel (R) b. p. Tóth Tibor (U); cat. 60 kg: Bogdan N. (R) b. p. Schmik Imre (U); cat. 67 kg : Pokozdi Benő (U) b. p. Popescu Traian (R); cat. 71 kg: Florea St. (R) b. p. Toni Gabor (U); cat. 75 kg : Cozma Bella (U) b. prin ab. 1. 2 Balotă Viorel (R) ; cat. 81 kg : Iacob Vilmos (U) b. p. Mureșan Alex. (R); cat. +81 kg: Klimisk Deszo (U) b. p. Pacioianu Tudor (R). In meci amical, la cat. 54 kg. Pallabry (U) b. p. Panait Nie. (R). MARIN VOICU — corespondent ORIENTARIŞTI DIN 6 ŢÂRI in „Cupa Munţilor — V. Măciucă" In zilei« «I« 17 *11» iulie se va desfăşura, în vecinătatea staţiunii Cheia, cea de a lV-a ediţie a concursului de orientare turistică organizat de Asociaţia sportivă I.T.B. împreună cu Consiliul municipal al sindicatelor Bucureşti şi dotat cu „Cupa munţilor — Victor Măciucă“. Competiţia va reuni la start în afară de peste 30 de echipe (masculine şi feminine) din ţara şi o serie de orientalişti da peste hotare (Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Norvegia »i, Ungaria). Steaua s-a întors cu două puncte rotunde din Trivale, Otto Dembrovschi — al cărui transfer la U.T.A. a născut, chiar la Arad,, zîmbete colțuroase și sceptice — și-a realizat „numărul", egal de această dată cu trei goluri,' Neagu a călcat, (sau nu,!)' pe minge,’ ratind o’ ocazie cate, putea însemna pentru Rapid", însuşi titlul, Tufan şi Sasu' s-au supărat din cale afară refuzînd să joace la Petroşani (asta o scriem, aşa, ca să nu se uite...), în sfîrşit, a reintrat „regele“ driblingului, bărbatul cu suflet de copil care este Niki Dumitriu — şi" iată-ne faţă-n faţă cu o nouă etapă... ’..'.Etapa a XXVIII-a. Etapă fără Rapid. Etapă fără „U“ Cluj, plecată să apere culorile fotbalului nostru studenţesc la campionatul continentului, după ce, dumi-Ovidiu IOANIŢOAIA . __ _ (Continuare în pag. a I a) DIVIZIA A, ETAPA A XXVIII-a Indirect, duelul Crişul—Politehnica continuă... # ETAPĂ CU 7 MECIURI, FĂRĂ RAPID ŞI „U" CLUJ... • LA ORADEA, JOCUL ULTIMELOR SPERANŢE? * „ÎMPĂCAREA CU SOARTA" A MUREŞENILOR VA ÎNSEMNA, OARE, UN... PUNCT PENTRU IEŞENI?! • GREA ÎNCERCARE PENTRU C. F. R. CLUJ... • VA REUŞI FARUL O NOUĂ SURPRIZĂ LA BUCUREŞTI? VINERI, LA CÎMPULUNG MUSCEL Start în campionatul motoretelor româneşti Din Câmpulung Muscel, oraş unde vor avea loc toate plecările şi sosirile, se va da ■vineri dimineaţa startul în prima etapă a campionatului de regularitate şi rezistenţă, rezervat posesorilor motoretelor „Carpaţi“ şi „Mobra“ Câmpulung—Curtea de Argeş —Barajul Vidraru şi retur. Organizatorii au stabilit media orară, în funcţie de duritatea drumurilor, îşi dispută întîietatea concurenţii din Bucureşti, Braşov, Cîmpina, Sibiu, Piteşti, Moreni şi alte localităţi. „Cupa Steaua"la fond Intre 17 şi 19 iulie se va desfăşura tradiţionala competiţie rutieră „Cupa Steaua“. La start vor fi prezenţi şi o serie de fondişti care au concurat recent ,în probe peste hotare, unde au obţinut ■ frumoase rezultate, ceea ce, desigur va spori interesul cursei. Ca în fiecare an, întrecerea este şi un bun prilej de afirmare a tinerilor ciclişti. Aceştia evoluînd alături de concurenţi consacraţi, doresc să traducă în fapt frumoasele promisiuni pe care le-au făcut, mai de curînd sau mai de mult, atunci cînd au păşit în rîndul „speranţelor“. întrecerea se va desfăşura pe următorul traseu : etapa I, vineri 17 iulie, pe şoseaua Alexandriei, 120 km. Plecarea la ora 16, de la km. 14,500 ; etapa a II-a, sâmbătă 18 iulie, pe şoseaua Olteniţei, 25 km contratimp individual. Start la ora 16, de la iun. 13 ; etapa a IlI-a, duminică 19 iulie, pe şoseaua Ploieşti (varianta Buftea) 120 km. Plecarea la ora 9, de la Ion. 7. RAID ANCHETĂ Haine sportive mici pentru staţiuni de odihnă mari Terenuri cu altă destinaţie • „Nu vreau să fiu sclavul dansului şi al barului" 41 Soarta bizară a unei săli # Bufet, un loc de club # Cerinţele depăşesc posibilităţile 41 „Simţim nevoia să ne relaxăm" # „Metodistul sportiv" — un... post vacant • ■yr -vacanță 1 Odihnă, relaxare, bucurii ! Sportul ademe nește mai mult ca prictad acum, ștergînd frontierele implacabile ale virajelor. Sub bagheta lui miraculoasă, bătrînii devin dintr-o dată tineri. Dar și tinerii se pot transforma !n bătrîni dacă nu cutează să-i soarbă elixirurile. Tradiţional, ne punem şi în acest an întrebarea : Cum se exprimă prezenţa sportului în locurile destinate odihnei celor ce muncesc ? Răspunsul l-am căutat prin cîteva staţiuni de pe Valea Prahovei şi din depresiunea Cricului. METAMORFOZE LA TUŞNAD Am avut prilejul să vizităm adesea Tuşnadul, părăsindu-l totdeauna cu senzaţia stranie că el se află intr-o permanentă schimbare. Şi de data aceasta, pitoreasca localitate ni s-a părut alta. La intrarea dinspre Bucureşti a răsărit clădirea zveltă, în formă de stea, a restaurantului „Ana". Mai sus se dezvăluie noul hotel turistic, cu trei etaje, iar pe malul lacului Ciucaş, in, incinta elegantului restaurant Terasă, au fost amenajate cîteva încăperi care vor servi drept vestiare pentru sportivi şi cabine pentru arbitrii concursurilor de înot (vara) şi patinaj viteză (iama). Pe vizitatori îi aşteaptă, de asemenea, vile confortabile, cochete căsuţe din lemn, umbrite de brazi. Terenul de camping e amplasat pe malul Oltului, ceea ce face ca popasul sau concediul să fie şi mai plăcut pentru undiţari. La doi paşi — lacul Ciucaş, cu zeci de bărci, cu vreo 40 de cabine şi cu un ţarc de scăldat pentru copil. Friguroşii au la dispoziţie un bazin termal, utilat cu tot ceea ce este necesar. La Casa de cultură — metodist tinărul Eugen Szabó — se organizează întreceri de şah, de tenis de masă, excursii in împrejurimi. Punctul principal de atracţie îl constituie lacul Sfinta Ana, care a fost — după cum ne-a informat tov. Carol Birsak, directorul I.B.C. Tuşnad, amenajat ca loc de agrement, dotat cu 20 de bărci cu motor şi vele, şi 10 căsuţe de camping, alături de cabanadetentă. — SPORT ? Fugi d-le deaici ! Vine omul la odihnă şi noi să scoatem untul din el cu sportul ? !... desen de AL. CLENCIU O notă discordantă în peisajul sportiv al Tuşnadului fac terenurile de fotbal, volei şi baschet. Cel de fotbal, fără porţi, nemarcat şi năpădit de ierburi este, totuşi, folosit cîteodată. Terenurile de volei şi baschet au avut un destin mai crud, ele Tr. IOANIŢESCU (Continuare în pag. a 2-a) La Cesky Brod (Cehoslovacia) a avut loc un turneu internaţional de şah pentru juniori desfăşurat după sistemul elveţian pe distanţa a 9 runde. Reprezentanţii României, Aurel Urzică şi Monel Tratatovici, s-au clasat pe locurile 1—4 împreună cu Rainer Knaak (R. D. Germană) şi Dan Uddenfeldt (suedia), toţi cu 60, p. La Predeal, nu există nici un fel de activitate sportivă. Un succes al juniorilor şahişti MECIURILE DE AZI Meciurile de azi : Piteşti: F.C. ARGEŞ - U.T.A. Oradea: CRIŞUL — PETROLUL Cluj : C.P.R. — DINAMO BUCUREŞTI Petroşani: JIUL — DINAMO BACĂU Craiova: UNIVERSITATEA — STEAGUL ROŞU TB. Mureş: A.S.A. — POLITEHNICA Bucureşti : STEAUA — FARUL (pe stadionul „23 August") Toate partidele încep la ora 17,45. TRADIŢIA IMPUNE, REALITATEA CONFIRMĂ La Piatra Neamţ organizăm o operativă masă rotundă, fugind pe cei care răspund de destinul sportiv al acestui judeţ să-şi spună cuvîntul în cîteva probleme de actualitate. Ne interesează, printre altele, obiectivele principale în munca de promovare a sportului, direcţia în care le sunt îndreptate eforturile şi — continuînd un sondaj mai vechi, întrebăm şi aici — dacă se poate vorbi despre un profil sportiv al judeţului. Redăm „minuta“ acestei fructuoase — considerăm noi — dezbateri sportive. C. R U S U, preşedinte al C.J.E.F.S.Neamţ . Aşezat într-o splendidă zonă montană, judeţul nostru invită deschis şi direct la petrecerea timpului în aer liber, la mişcare. De aici, obiectivul principal al comisiilor sportive de a trimite „în teren” cît mai mulţi vîrstnici şi tineri. Tradiţia unor sporturi din judeţul Neamţ, reclamă însă o atenţie Vagii« TOFAN ! (Continuare în pag. a 2-a) ■ încrucişare de palete în luna iulie ?... Şi totuşi avem de-a face cu o imagine de actualitate, pentru că asociaţia sportivă Spartac a ţinut să rupă cu tradiţia vacanţei din zilele de vârf ale verii, organizînd recent prin reuşit concurs internaţional de tenis de masă în sala Floreasca. Foto: THEO MADARSCHI CONTRIBUŢII LA PROFILUL SPORTIV AL JUDEŢELOR CVARTETUL OFENSIV deosebită asupra acelor discipline care — pe plan republican, ori I local — s-au impus, cîştigind I popularitate, interes din partea ti- * nerilor. Mă refer la ATLETISM, . cu numeroasele lui titluri naţio- I nale şi recorduri la juniori, pro- I ducţia calificată a unor antrenori cuprinşi în Clubul atletic Roman, la Centrul de atletism Ceahlăul. Este vorba, de asemenea, de SCHI, de CANOTAJ, de FOTBAL. In dreptul acestor discipline sportive se pot aduce completuri care. .să susţină ideea detaşării lor, a preocupărilor noastre spre dezvoltarea acestora, a profiluri sportiv al judeţului Neamţ, voi începe tot cu atletismul, adăugind ,un singur exemplu : GHEORGHE BADILIȚA, fiu de pădurar, a adus în comuna Borca TFILIJL DF. CAMPION AL CROSULUI TINE- • RETUI.UI. Continui, spre ■ a josU[rca ..profilul" ales, cu schiul. ■ Alexandra INicolau— 5 puncte din 6 partide In runda a VI-a a turneului internaţional feminin de şah de la Sinaia s-au înregistrat următoarele rezultate: Nicolau—Litmanowiczká—V., Holzlein—Kalchbrenner 1—0, Timmer — Brenska 0—1, Vokralova — Rubţova 0/2—K., Baumstarck — Bilek 1—0, Makkai — Teodorescu 1—0. In partida întreruptă din runda a V-a : Timmer—Rub- Ilova 1.2—Vi. * CLASAMENTUL :. Nicolau 1. 5 (din 6 partide), Teodorescu I 4 (6), Holzlein '3L (6), Lit-' manowicz 3 (6), ...Baumstorck, ■ ■ Makkai. Halchbrenner Eren- Iska 2/Y (5), Rubțova, Bilek * 2V? (6), Vokralova 2 (5), Sirriua 2 (6), Timmer I/a (6). Astăzi este zi libera. pagini ’’îl 30 bani ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ $1 SPORT Miercuri 15 iulie 1970 CARTONAŞELE.. ...... ............ 7 Este un fapt de necontestat. Actul de indisciplină I sportivă provoacă protes- I te vehemente, iritînd mai ales pentru că el se pro- I duce acolo unde ar fi dez aşteptat cel mai puţin. Dincolo de re- . acţiile spontane, ce sancţionează moral I impuritatea gestului, cazurile nedorite I de indisciplină sunt, apoi, pedepsite re- gulamentar sau condamnate public I prin presa, ceea ce probează existen- • ța unei preocupări generale față de acest fenomen. De fiecare dată, măsurile punitive * sau comentariile strict moralizatoare urmăresc, în mod absolut firesc, o scă- I dere a numărului de abateri de la regulile sportivităţii pînă la eliminarea I lor definitivă din viaţa stadioanelor şi a sălilor de sport. Şi totuşi, indisciplina râmîneprezentă, cu o diabolică I înCăpăţînare, în noianul de competiții, I .alimentînd rubricile de fapte diverse. Ce-i de făcut ? Cu bogata sa experiență — cine ar ■ avea curajul să conteste acest lucru ? . — F.I.F.A. a concretizat în timpul lun- | gilor nopţi (pentru noi !) mexicane ale lui „El Mundial" o idee, avem curajul , sa spunem, unică prin simplitatea şi eficacitatea ei. Mai precis : ideea cartonaşelor. Vă mai amintiţi ? Un carto- I naş galben — avertisment. Nu clişcu- Iţii, nu scuze, nu admonestări verbale, nu observaţii pe un ton mai ridicat I sau*mai... condescendent, în funcţie I de aureola unui sportiv. Nimic din , toate aceste momente de tîrg popular. I Simplu : arbitrul scoate cartonaşul gal- * ben, indică jucătorul avertizat, îi tre- ce numărul pe spatele cartonaşului și I arată, clar, la toată lumea, decizia sa. Gest crigarant pentru conducătorul jo- I cului, care astfel nu mai poate suferi de o bruscă amnezie, uitînd pe parcursul disputei cui a dat avertismente. I Gest decisiv pentru sportivul în culpă I care este, în acest mod, marcat şi nu poate spune că r.u a ştiut sau că nu I a înţeles avertismentul. Un alt carto- I naş, de această data, roşu — exclu- » derea din' jac. La fel de simplu,' de I direct, eliminîndu-se semnalizările bi- ■ zare, 'interpretabile, momentele penibi- . le cînd un arbitru dă din mîini pe te- tren, ca un metroz cu steagurile, comuni- * cînd' peste .ape de la postul de ve- « ghe.:.-t;;: : ' I \ Sa nu ne lăsăm furaţi de aparenţe.' Aici, nu-i vorba numai de sim- I pjificarea unor operaţii neplăcute I şi de evitarea unor, confuzii lingvistice. Ideea are mult tîlc. I Ea determină eliminarea contac- | fului verbal dintre arbitri şi jucători şi are darul de a face pe deplin cunos- I cute publicului chiar şi aceste decizii intime ale arbitrului. Cartonaşele limpezesc, deci, „misterele" de pe teren I şi,implicit, discuţiile contradictorii ul- teriorare. Aşa că ce-ar fi dacă la fotbal,, rugby sau chiar şi alte spor- I furi unde iniţiativa F.I.F.A. poate fi a- a daptată, s-ar face această încercare ? Cartonaşele nu-s greu de confecţio- I nat. Şi apoi, pe toţi cei ce am trăit I intens, de la distanţă sau de aproape, . acest uimitor „Mundial", ne urmăreşte I un gfrrd'.. nici un jucător eliminat l-l Quad erat... , Călin ANTONESCU » - — *-■-* «—»• mmsm mmm mmm «J