Sportul, iulie 1970 (Anul 26, nr. 949-979)

1970-07-15 / nr. 963

::*:­ Redacția și administrația : str -S . Vasile Conta nr. 16, tel. nl .10.05 jxt: iSi: interurban 72 și 286. Telex ::: sportrom buc 180, Anul XXVI-Nr. 963(6397) PROLETAR] DIN TOATE TARILE, UNIȚI. SPRE AL ŞASELEA START OLIMPIC! In galeria de mari campioni şi recordmani ai atletismului mondial îşi are desigur locul şi atleta româncă Lia Mana­li­u. La ocuparea acestei pozi­ţii au concurat, deopotrivă, cele cinci participări olimpice (ultimele trei onorate cu cite o medalie), recordul Jocurilor realizat de ea la acea super­­olimpiadă a anului 1968, per­formanţele sale cu totul no­tabile, îndelungata-i activitate competiţională etc. etc. Lia Manoliu reprezintă as­tăzi in atletism un exemplu singular ţinem seama de faptul ci se află in cel de al 23-lea sezon de concursuri şi că rezultatele ultimilor ani, rezultate care, pur şi simplu, răstoarnă teorii din domeniul ştiinţei sportului, sunt mai bune — fi­incă cu mulţi me­tri — decit cele realizate de ea lui să-i zicem, perioada optimă de dezvoltare fiziolo­gică a calităţilor fizice. Lia Manoliu (născută la 25 aprilie 1932) a dovedit, din 1968 fi pină astăzi, că vîrsta nu i-a alterat în nici un fel calită­ţile de bază şi că, prin viaţă sportivă, printr-o muncă des­­făşurată sub semnul celei mai depline seriozităţi şi­­ conştiin­ciozităţi s-a putut menţine la un înalt plafon valoric. în a­­cest sens, locul doi şi cei 58,62 m (cu 40 cm mai mult decit a aruncat la Ciudad de Mexico) realizaţi la sfîrşitul săptămînii trecute în concursul internaţional de la München, sunt o dovadă mai mult decit elocventă a valorii inestima­bile a acestei mari sportive. Şi nu mai­­cunoaştem un alt caz, cit de­cit asemănător, din istoria de multe decenii a­l atletismului internaţional, mai­­ ales a celui feminin. Acum, duminică, Lia a evo­luat la München, in capitala Bavariei, oraş spre care, in­­cepînd de la 26 august 1912, se vor îndrepta privirile su­telor de milioane de iubitori ai sportului de pe întreaga Terra. Şi, fără a exagera ca ceva, suntem­ convinşi că Lia Manoliu, aşa cum o cunoaştem cu toţi, va şti să se pregă­tească în continuare cu aceeaşi rivnă, cu aceeaşi seriozitate, pentru a putea obţine selec­ţionarea în echipa României participantă la cea de a XX-a Olimpiadă modernă. Ar fi a şasea (!) participare olimpică a Liei, ar­ fi un record unic, greu de egalat, necum de în­trecut, în perspectiva următo­rilor ani. Şi mai e ceva... gra­niţa aceea a celor 60 de me­tri, pe care Lia Manoliu şi-a propus să o depăşească fi la care visează fi ziua ţi noap­tea ! Romeo VILARA VINERI, TRAGEREA LA SORŢI ÎN CONCURSUL „EL MUNDIAL 70" ÎN URNĂ, 25 000 DE CUPOANE ■ Circa 25 000 de cupoane, din cele aproape 4 milioane care au... umplut seturile şi dulapurile redacţiei noastre, se prezintă vineri la trage­rea la sorţi a premiilor cu care a fost dotat concursul ,,El Mundial ’70“. Acest ul­tim act al concursului se va desfăşura vineri, la ora 19,30, în sala Clubului Finanţe Bănci din Bucureşti, imediat după obişnuita tragere Loto. . In general, rezultatele C3I. au fost cele aşteptate. Pro­babil că numărul răspunsu­rilor exacte ar fi luat pro­porţii şi mai mari, dacă nu s-ar fi produs însă unele surprize din optimi : califica­rea Perului, în dauna favo­ritei, Bulgaria, a triat foarte multe buletine. Printre cei mai tineri par­ticipanţi cu răspunsuri exacte se numără Dan Plopu, din Bucureşti, în etate de 10 ani, iar printre cei mai în vârstă, pensionarul Radu Gh. Ion, din Piteşti. La concurs au participat şi iubitori ai fot­balului din străinătate. O performanţă remarcabilă a fost realizată de miss Jac­queline King — 16, Cox Pla­ce, Sheffield — care n-a avut nevoie de multe bule­tine pentru a „găsi“ pronos­ticul exact. Ea a trimis un SINGUR cupon, indicind cu precizie echipele atît partici­pante la sferturile de finală, cit şi pe câştigătoarea cam­pionatului mondial. Miss King a „mers“ cu Brazilia, şi nu cu Anglia... In meciul de box de la Olteniţa România - Ungaria (juniori) 1010 OLTENIŢA, 14 (prin telefon). — In sala clubului Şantierelor navale din Olteniţa s-a disputat marţi seara revanşa întâlnirii de box dintre reprezentativele de juniori ale României şi Ungariei. Rezultatele celor 10 întreceri au fost următoarele : cat. 48 kg:­­ Lazăr Ma­rian (R) b. prin ab. repr. 2 pe Kiss Mihály (U); cat. 51 kg.: Condurat Dinu (R) b .p. Fikip György (U); cat. 54 kg : Bodoş Andras (U) b. p. Cutor Simion (R); cat. 57 kg: Dumitrescu Cornel (R) b. p. Tóth Tibor (U); cat. 60 kg: Bogdan N. (R) b. p. Schmik Imre (U);­­ cat. 67 kg : Pokozdi Benő (U) b. p. Popescu Traian (R); cat. 71 kg: Florea St. (R) b. p. Toni Gabor (U); cat. 75 kg : Cozma Bella (U) b. prin ab. 1. 2 Balotă Viorel (R) ; cat. 81 kg : Iacob Vilmos (U) b. p. Mureșan Alex. (R); cat. +81 kg: Klimisk Deszo (U) b. p. Pacioianu Tudor (R). In meci amical, la cat. 54 kg. Pallabry (U) b. p. Panait Nie. (R). MARIN VOICU — corespondent ORIENTARIŞTI DIN 6 ŢÂRI in „Cupa Munţilor — V. Măciucă" In zilei« «I« 17 *1­1» iu­lie se va desfăşura, în vecinătatea staţiunii Cheia, cea de a lV-a ediţie a con­cursului de orientare tu­ristică organizat de Aso­ciaţia sportivă I.T.B. îm­preună cu Consiliul mu­nicipal al sindicatelor Bucureşti şi dotat cu „Cu­pa munţilor — Victor Mă­ciucă“. Competiţia va reuni la start în afară de peste 30 de echipe (masculine şi feminine) din ţara şi o serie de orientalişti da peste hotare (Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Ger­mană, Norvegia »i, Unga­ria). Steaua s-a întors cu două puncte rotunde din Trivale, Otto Dembrovschi — al cărui transfer la U.T.A. a născut, chiar la Arad,, zîmbete col­țuroase și sceptice — și-a realizat „numărul", egal de această dată cu trei goluri,' Neagu a călcat, (sau nu,!)' pe minge,’ ratind o’ ocazie cate, putea însemna pentru Rapid", însuşi titlul, Tufan şi Sasu' s-au supărat din cale afară refuzînd să joace­­ la Petro­şani (asta o scriem, aşa, ca să nu se uite...), în sfîrşit, a reintrat „regele“ driblingului, bărbatul cu suflet de copil care este Niki Dumitriu — şi" iată-ne fa­ţă-n­­ faţă cu o nou­ă­ etapă... ’­­.­.'.Etapa a XXVIII-a. Etapă fără Rapid. Etapă fără „U“ Cluj, plecată să apere culo­rile fotbalului nostru stu­denţesc la campionatul con­tinentului, după ce, dumi-Ovidiu IOANIŢOAIA . __ _ (Continuare în pag. a I a) DIVIZIA A, ETAPA A XXVIII-a Indirect, duelul Crişul—Politehnica continuă... # ETAPĂ CU 7 MECIURI, FĂRĂ RAPID ŞI „U" CLUJ... • LA ORADEA, JOCUL ULTIMELOR SPERANŢE? * „ÎMPĂCAREA CU SOARTA" A MUREŞENILOR VA ÎNSEMNA, OARE, UN... PUNCT PENTRU IEŞENI?! • GREA ÎNCERCARE PENTRU C. F. R. CLUJ... • VA REUŞI FARUL O NOUĂ SURPRIZĂ LA BUCUREŞTI? VINERI, LA CÎMPULUNG MUSCEL Start în campionatul motoretelor româneşti Din Câmpulung Muscel, oraş unde vor avea loc toate plecările şi sosirile, se va da ■vineri dimineaţa startul în prima etapă a campionatului de regularitate şi rezistenţă, rezervat posesorilor motore­telor „Carpaţi“ şi „Mobra“­­ Câmpulung—Curtea de Argeş —Barajul Vidraru şi retur. Organizatorii au stabilit media orară, în funcţie de duritatea drumurilor, îşi dispută întîietatea concuren­ţii din Bucureşti, Braşov, Cîmpina, Sibiu, Piteşti, Mo­­reni şi alte localităţi. „Cupa Steaua"la fond Intre 17 şi 19 iulie se va desfăşura tradi­ţionala competiţie ru­tieră „Cupa Steaua“. La start vor fi pre­zenţi şi o serie de fon­­dişti care au concurat recent ,în probe peste hotare, unde au obţi­nut ■ frumoase rezultate, ceea ce, desigur va spori interesul cursei. Ca în fiecare an, între­cerea este şi un bun prilej de afirmare a ti­nerilor ciclişti. Aceş­tia evoluînd alături de concurenţi consacraţi, doresc să traducă în fapt frumoasele pro­misiuni pe care le-au făcut, mai de curînd sau mai de mult, a­­tunci cînd au păşit în rîndul „speranţelor“. întrecerea se va des­făşura pe următorul traseu : etapa I, vineri 17 iulie, pe şoseaua Alexandriei, 120 km. Plecarea la ora 16, de la km. 14,500 ; etapa a II-a, sâmbătă 18 iulie, pe şoseaua Olteniţei, 25 km contratimp in­dividual. Start la ora 16, de la iun. 13 ; eta­pa a IlI-a, duminică 19 iulie, pe şoseaua Ploieşti (varianta Buf­tea) 120 km. Plecarea la ora 9, de la Ion. 7. RAID ANCHETĂ Haine sportive mici pentru staţiuni de odihnă mari Terenuri cu altă destinaţie • „Nu vreau să fiu sclavul dansului şi al barului" 41 Soarta bizară a unei săli # Bufet, un loc de club # Cerinţele depăşesc posibilităţile 41 „Simţim nevoia să ne relaxăm" # „Metodistul sportiv" — un... post vacant • ■yr -v­acanță 1 Odihnă, relaxare,­­ bucurii ! Sportul ademe­­­ nește mai mult ca prictad acum, ștergînd frontierele implacabile ale virajelor. Sub bagheta lui miraculoasă, bă­­trînii devin dintr-o dată tineri. Dar și tinerii se pot transforma !n bătrîni dacă nu cutează să-i soarbă elixirurile. Tradiţional, ne punem şi în a­­cest an întrebarea : Cum se ex­primă prezenţa sportului în locu­rile destinate odihnei celor ce muncesc ? Răspunsul l-am căutat prin cîteva staţiuni de pe Valea Prahovei şi din depresiunea Cri­cului. METAMORFOZE LA TUŞNAD Am avut prilejul să vizităm a­­desea Tuşnadul, părăsindu-l tot­deauna cu­ senzaţia stranie că el se află intr-o permanentă schim­bare. Şi de data aceasta, pito­reasca localitate ni­ s-a părut alta. La intrarea dinspre Bucureşti a răsărit clădirea zveltă, în formă de stea, a restaurantului „Ana". Mai sus se dezvăluie noul hotel turistic, cu trei etaje, iar pe ma­lul lacului Ciucaş, in, incinta e­­legantului restaurant Terasă, au fost amenajate cîteva încăperi care vor servi drept vestiare pentru sportivi şi cabine pentru arbitrii concursurilor de înot (vara) şi patinaj viteză (iama). Pe vizitatori îi aşteaptă, de asemenea, vile confortabile, co­chete căsuţe din lemn, umbrite de brazi. Terenul de camping e amplasat pe malul Oltului, ceea ce face ca popasul sau concediul să fie şi mai plăcut pentru un­­diţari. La doi paşi — lacul Ciu­caş, cu zeci de bărci, cu vreo 40 de cabine şi cu un ţarc de scăldat pentru copil. Friguroşii au la dispoziţie un bazin termal, utilat cu tot ceea ce este necesar. La Casa de cultură — metodist tinărul Eugen Szabó — se orga­nizează întreceri de şah, de tenis de masă, excursii in împrejurimi. Punctul principal de atracţie îl constituie lacul Sfinta Ana, care a fost — după cum ne-a informat tov. Carol Birsak, directorul I.B.C. Tuşnad, amenajat ca loc de agrement, dotat cu 20 de bărci cu motor şi vele, şi 10 că­suţe de camping, alături de ca­bana­­detentă. — SPORT ? Fugi d-le d­e­­aici ! Vine omul la odihnă şi noi să scoatem untul din el cu sportul ? !... desen de AL. CLENCIU O notă discordantă în peisajul­ sportiv al Tuşnadulu­i fac te­renurile de fotbal, volei şi bas­chet. Cel de fotbal, fără porţi,­ nemarcat şi năpădit de ierburi este, totuşi, folosit cîteodată. Terenurile de volei şi baschet au avut un destin mai crud, ele Tr. IOANIŢESCU (Continuare în pag. a 2-a) La Cesky Brod (Cehoslovacia) a avut loc un turneu internaţional de şah pentru juniori des­făşurat după siste­mul elveţian pe distanţa a 9 runde. Reprezentanţii Ro­mâniei, Aurel Ur­zică şi Monel Tra­­tatovici, s-au clasat pe locurile 1—4 îm­preună cu Rainer Knaak (R. D. Ger­mană) şi Dan Ud­­denfeldt­ (suedia), toţi cu 60,­ p. La Predeal, nu există nici un fel de­­ activitate sportivă. Un succes al juniorilor şahişti MECIURILE DE AZI Meciurile de azi : Piteşti: F.C. ARGEŞ - U.T.A. Oradea: CRIŞUL — PETROLUL Cluj : C.P.R. — DINAMO BUCUREŞTI Petroşani: JIUL — DINAMO BACĂU Craiova: UNIVERSITATEA — STEAGUL ROŞU TB. Mureş: A.S.A. — POLITEHNICA Bucureşti : STEAUA — FARUL (pe stadionul „23 August") Toate partidele încep la ora 17,45. TRADIŢIA IMPUNE, REALITATEA CONFIRMĂ L­a Piatra Neamţ organizăm o operativă masă rotundă, fugind pe cei care răspund de destinul sportiv al acestui ju­deţ să-şi spună cuvîntul în cîteva probleme de actualitate. Ne inte­resează, printre altele, obiectivele principale în mun­ca de promovare a sportului, direcţia în care le sunt în­dreptate eforturile şi — continuînd un sondaj mai vechi, întrebăm şi aici — dacă se poate vorbi despre un profil sportiv al judeţului. Redăm „minuta“ a­­cestei fructuoase — considerăm noi — dezbateri sportive. C. R U S U, preşedinte al C.J.E.F.S.­Neamţ . Aşezat într-o splendidă zonă montană, judeţul nostru invită deschis şi direct la petrecerea timpului în aer liber, la mişcare. De aici, obiectivul principal al comisiilor sportive de a trimite „în teren” cît mai mulţi vîrstnici şi tineri. Tradiţia unor sporturi din judeţul Neamţ, reclamă însă o­­ atenţie Vagii« TOFAN ! (Continuare în pag. a 2-a) ■ încrucişare de palete în luna iulie ?­­... Şi totuşi ave­m de-a face cu o imagine de actualitate, pentru că aso­ciaţia sportivă Spartac a ţinut să rupă cu tradiţia vacanţei din zilele de vârf ale ver­ii,­ organizînd recent p­rin reuşit concurs internaţional de tenis de masă în sala Floreasca. Foto: THEO MADARSCHI CONTRIBUŢII LA PROFILUL SPORTIV AL JUDEŢELOR CVARTETUL OFENSIV deosebită asupra acelor discipline care — pe plan republican, ori I local — s-au impus, cîştigind I popularitate, interes din partea ti- * nerilor. Mă refer la ATLETISM,­­ . cu numeroasele lui titluri naţio- I nale şi recorduri la juniori, pro- I ducţia calificată a unor antrenori cu­prinşi în Clubul atletic Roman, la Centrul de atletism Ceahlăul. Este vor­ba, de asemenea, de SCHI, de CANO­TAJ, de FOTBAL. In dreptul acestor discipline sportive se pot aduce com­pleturi care. .să su­s­­ţină ideea detaşării lor, a preocupărilor­ noastre spre dezvoltarea acestora, a profiluri­ sportiv al judeţului Neamţ, voi în­­­cepe tot cu atletismul, adăugind ,un singur exemplu : GHEORGHE BADILIȚA, fiu de pădurar, a­ a­­dus în comuna Borca TFILIJL DF. CAMPION AL CROSULUI TINE- • RETUI.UI. Continui, spre ■ a josU­­[rca ..profilul" ales, cu schiul. ■ Alexandra INicolau— 5 puncte din 6 partide In runda a VI-a a turneu­lui internaţional feminin de şah de la Sinaia s-au înregis­trat următoarele rezultate: Nicolau—Litmanowicz­ká—V., Holzlein—Kalchbrenner 1—0, Timmer — Brenska 0—1, Vokralova — Rubţova 0/2—K­., Baumstarck — Bilek 1—0, Makkai — Teodorescu 1—0. In partida întreruptă din­­ runda a V-a : Timmer—Rub- I­lova 1.2—Vi. * CLASAMENTUL :. Nicolau 1. 5 (din 6 partide), Teodorescu I 4 (6), Holzlein '3L (6), Lit-' manowicz 3 (6), ...Baumstorck, ■ ■ Makkai. Halchbrenner Eren- I­ska 2­/Y (5), Rubțova, Bilek * 2V? (6), Vokralova 2 (5), Sirriu­a 2 (6), Timmer I­/a (6). Astăzi este zi libera. pagini ’’îl 30 bani ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ $1 SPORT Miercuri 15 iulie 1970 CARTONAŞELE.. ...... ............ 7 E­ste un fapt de necontes­tat. Actul de indisciplină I sportivă provoacă protes- I te vehemente, iritînd mai­­ ales pentru că el se pro- I duce acolo unde ar fi de­z aşteptat cel mai puţin. Dincolo de re- . acţiile spontane, ce sancţionează moral I impuritatea gestului, cazurile nedorite I de indisciplină sunt, apoi, pedepsite re-­­ gulamentar sau condamnate public I prin presa, ceea ce probează existen- • ța unei preocupări generale față de­­ acest fenomen.­­ De fiecare dată, măsurile punitive * sau­ comentariile strict moralizatoare­­ urmăresc, în mod absolut firesc, o scă- I dere a numărului de abateri de la re­gulile sportivităţii­ pînă la eliminarea I lor definitivă din viaţa stadioanelor­­ şi a sălilor de sport. Şi totuşi, indisci­plina râm­îne­­prezentă, cu o diabolică I înCăpăţînare, în noianul de competiții, I .alimentînd rubricile de fapte diverse. Ce-i de făcut ? Cu bogata sa experiență — cine ar ■ avea curajul să conteste acest lucru ? . — F.I.F.A. a concretizat în timpul lun- | gilor nopţi (pentru noi !) mexicane ale lui „El Mundial" o idee, avem curajul , sa spunem, unică prin simplitatea şi­­ eficacitatea ei. Mai precis : ideea car­tonaşelor. Vă mai amintiţi ? Un carto- I naş galben — avertisment. Nu clişcu- I­ţii, nu scuze, nu admonestări verbale,­­ nu observaţii pe un ton mai ridicat I sau*mai... condescendent, în funcţie I de aureola unui sportiv. Nimic din , toate aceste momente de tîrg popular. I Simplu : arbitrul scoate cartonaşul gal- * ben, indică jucătorul avertizat, îi tre-­­ ce­­ numărul pe spatele cartonaşului și I arată, clar, la toată lumea, decizia sa.­­ Gest crigarant pentru conducătorul jo- I cului, care astfel nu mai poate suferi­­ de o bruscă amnezie, uitînd pe par­cursul disputei cui a dat avertismente. I Gest decisiv pentru sportivul în culpă I care este, în acest mod, marcat şi nu­­ poate spune că r.u a ştiut sau că nu I a înţeles avertismentul. Un alt carto- I naş, de această data, roşu — exclu- » derea din' jac. La fel de simplu,' de I direct, eliminîndu-se semnalizările bi- ■ zare, 'interpretabile, momentele penibi- . le cînd­­ un arbitru dă din mîini pe te- t­ren, ca un metroz cu steagurile, comuni- * cînd' peste .ape de la postul de ve- « ghe.:.-t;;: : ' I \ Sa nu ne lăsăm furaţi de aparenţe.' Aici, nu-i vorba numai de sim- I pjificarea unor operaţii neplăcute I şi de evitarea unor, confuzii lingvistice. Ideea are mult tîlc. I Ea determină eliminarea contac- | fulu­i verbal dintre arbitri şi jucători şi are darul de a face pe deplin cunos- I cute publicului chiar şi aceste decizii­­ intime ale arbitrului. Cartonaşele lim­pezesc, deci, „misterele" de pe teren I şi,­­implicit, discuţiile contradictorii ul-­­ teriorare. Aşa că ce-ar fi dacă la fotbal,, rugby sau chiar şi alte spor- I furi unde iniţiativa F.I.F.A. poate fi a- a daptată, s-ar face această încercare ? Cartonaşele nu-s greu de confecţio- I nat. Şi apoi, pe toţi cei ce am trăit I intens, de la distanţă sau de aproape, . acest uimitor „Mundial", ne urmăreşte I un gfrrd'.. nici un jucător eliminat l-l Quad erat... , Călin ANTONESCU » - — *-■-* «—»• mm­sm mmm mmm «J

Next