Sportul, august 1970 (Anul 26, nr. 980-1008)

1970-08-04 / nr. 983

M: Redacţia şi administraţia s s­r W. :S. Vasile Conta nr. 16, tel. 11.10.05 M­ag interurban 72 şi 286. Telex M x£: sportrom buc. 180. PMLETm­ow fokn tmm umr&ti 4 pagini 30 bani Anul XXVI — Nr. 983 (6417) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Marţi 4 august 1970 COLABORARE RODNICA­ MULTILATERALĂ Angliei ALEXE­I preşedintele Consiliului Naţional pentru Edu­caţie Fizică şi Sport D­ezvoltarea vertiginoasă a educaţiei fizice şi sportului pe plan mon­dial, faptul că acest domeniu a părăsit cadrul îngust în care se alia altădată, pătrunzind in marea sferă a preocupă­rilor sociale, constituie un fe­nomen pregnant al contempo­raneităţii. Prin virtuţile pe care le de­ţine, prin contribuţia majoră pe care o aduce la dezvoltarea armonioasă a fiinţei umane, prin calităţile morale pe care le educă atît de statornic, sportul a devenit în multe ţări ale lumii, printre care şi in România, o importantă problemă de stat. Aducind pe stadioane tineri şi tinere de diferite naţiona­lităţi, convingeri politice sau concepţii spirituale, întrece­rea sportivă s-a transformat intr-un mijloc de cunoaştere şi apropiere a tineretului lu­mii, în spiritul stimei reci­proce, a înţelegerii şi păcii. Activitatea sportivă oferă un câmp vast şi fertil colaborării internaţionale, în care c­eresc florile minunate ale prieteniei. In acest sens, nu de mult, tovarăşul Nicolae Ceauşescu spunea : „...în sport, întrecerea este cavaler­ească, precum, de alt­fel, şi, în artă şi în alte do­menii de activitate. Prietenia presupune o anumita emulaţie şi este bine ca popoarele să se întreacă în sport, în artă, în a produce bunuri de cul­tură cit mai bune, în a con­tribui cît mai mult la dez­voltarea ştiinţei. Din aseme­nea întreceri, indiferent cine se plasează pe primul loc, o­­menirea nu are decit de ciş­­tigat“. Pornind de la aceste reali­tăţi, consecventă politicii sale externe, de pace şi cooperare internaţională, ţara noastră dezvoltă necontenit şi legătu­rile pe plan sportiv. După cum se ştie, şi după cum a fost arătat in repetate rînduri în documentele ofi­ciale, elementul esenţial, si­tuat constant în centrul poli­ticii externe a partidului şi statului nostru, îl constituie prietenia şi colaborarea mul­tilaterală cu toate ţările so­cialiste. Iar în acest context, România acordă o importanţă deosebită dezvoltării continue a relaţiilor de amiciţie şi co­laborare, în cele mai diverse domenii, cu marea ţară ve­cină şi prietenă. Uniunea Sa­(Continuare in pag. a 2-a) CUPA EUROPEI LA ATLETISM CA ŞI ACUM CINCI ANI, ■ 1­7 DE NOU PE LOCUL TREI! Pentru a doua oară în de­curs de cinci ani, ţara noas­tră a găzduit întrecerile unei grupe semifinale a competi­ţiei continentale feminine do­tată cu „Cupa Bruno Zauli“. Şi tot pentru a doua oară RE­PREZENTATIVA ROMÂNĂ NU IZBUTEŞTE SĂ-ŞI ASI­GURE CALIFICAREA IN FI­NALA CONCURSULUI, FI­IND DESPĂRŢITA DOAR PRIN CITEVA PUNCTE DE ECHIPA CLASATA A DOUA. In 1965, la prima ediţie a „Cupei Europei“, la Constan­ţa, clasamentul semifinalei a arătat astfel : 1. U.R.S.S. 53 p, 2. R. F. a Germaniei 53 p, 3. România 49,5 p, 4. Iugosla­via 25,5 p, 5. Norvegia 25 p, 6. Austria 24 p. De data aceasta, într-o companie — ce e drept — mult mai puternică, atletele noastre au ocupat tot locul trei, diferenţa faţă de a doua clasată fiind de 6 puncte. Dacă după concursul de la Constanţa s-a apreciat că fe­tele noastre au ratat califi­carea, să vedem care este, de fapt, situaţia acum. Teoretic, sau — mai corect spus — sentimental, am putea vorbi din nou despre o ratare, deşi In 1970 di­Romeo VILARA (Continuare In pag. a 3­ a) FOTBALUL OLANDEZ LA EL ACASĂ Wim Hanegem, excelent In loviturile de cap, este unul dintre cei mai incisivi atacanţi ai lui FEIJENOORD ROTTER­DAM. Amănunte despre e­­chipa care va intilni pe U.T.A. în primul tur al „Cupei campioni­lor europeni“ găsiţi in reportajul „FOTBALUL OLANDEZ LA EL A­­CASA“, In pag. a 3-a. O DELEGAŢIE SPORTIVĂ SOVIETICĂ LA BUCUREŞTI La invitaţia Consiliului Na­ţional pentru Educaţie Fizică şi Sport din Republica So­cialistă România, ieri a sosit la Bucureşti o delegaţie a Co­mitetului pentru Cultură Fi­zică şi Sport de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., condusă de tovară­şul S. P. PAVLOV, preşedinte­le Comitetului. Din delegaţie fac parte to­varăşii V. V. KULIK, mem­bru al Colegiului C.C.F.S. din U.R.S.S., preşedintele C.C.F.S. de pe lingă Consiliul de Mi­niştri al R.S.S. Ucrainene, şi­ S. N. NOVOJILOV, şef de sector în C.C.F.S. din U.R.S.S. La sosire, pe aeroportul in­ternaţional „Otopeni“, oaspe­ţii au fost întîmpinaţi de to­varăşii ANGHEL ALEXE, pre­şedintele C.N.E.F.S., EMIL GHIBU, vicepreşedinte, de ac­tivişti ai Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport. A fost de faţă I. S. ILIN, ministru consilier al Ambasa­dei Uniunii Sovietice la Bucu­rești. Anca Groza şi Rodica Petruică, campioane de înot la 14 ani Singura problemă pe care o ridica prima finală a reu­niunii de ieri, 200 m liber bărbaţi, era aceea a timpului pe care-l va înregistra învin­gătorul, Marian Slavic, fără vreun adversar de valoare a­­propiată. Bucureşteanul a pornit în întrecere cu 28,3, iar la jumătatea cursei cro­­nometrul marca 58,2 s, un timp care prevestea un nou record în jurul a două mi­nute. Și după a treia lun­gime, pe care Slavic o în­cheia la 1:29,5 existau toate premisele pentru ca să subli­niem­ un timp neobișnuit. Spre surprinderea generală, reprezentantul clubului Steaua nu a mai avut resurse pen­tru ultimii 50 de metri (exact ca în urmă cu 6 săptămîni la concursu­l de la Berlin), so­sind în 2:03,4. Rezultate teh­nice : 1. M. SLAVIC (Steaua) 2:03,4, — campion naţional, 2. S. Cosmescu (Steaua) 2:09,0, 3. I. Miclăuş (Sc. Sp. Sibiu) 2:09.5. COSTA PE ULTIMII METRI întrecerea brasiştilor a a­­vut un ritm foarte lent. Dato­rită acestui lucru, la 150 de metri, Hempel şi Săruleanu se aflau în frunte, iar record­manul ţării la o lungime în urma lor. Pe ultimii metri, timişoreanul a sprintat de parcă atunci ar fi pornit în: PERFORMERA REUNIUNII Multiplă câştigătoare a întrecerilor de fete şi ju­nioare în sezoanele trecu­te, deţinătoare a numeroa­se recorduri în cadrul ca­tegoriilor respective, Anca Groza şi-a văzut ieri în­cursă, cîştigînd cu un timp modest pentru posibilităţile sale. Rezultate tehnice : 1. V. Costa (Polit. Timiş­) 2:39,0 — campion naţional, 2. E. Hempel (Sc. Sp. 2) 2:40,8, 3. G. Săruleanu (Rapid) 2:42,8. CRAULISTELE ALUNECA GREU Finala sprinterelor pe dis­tanţa de 200 m liber a re­venit conform aşteptărilor din Adrian VASIUL) (Continuare în pag. a 3-a) ALMER în cursă spre cel de al doilea titlu (400 m mixt) Foto : A. NEAGU plinit un vis frumos : PRI­MUL TRICOU DE CAM­PIOANA NATIONALA. Mi­cuţa dinamovistă (14 ani), pregătită de prof. Magda Negrea, a izbindit în cea mai dificilă probă din pro­gram, 400 m mixt, confir­­mîndu-ne frumoasele posi­bilităţi anunţate în anii trecuţi. Bucureşteanca este nu numai o specialistă a tetratlonului, dar şi o ta­lentată delfinistă, excelen­tă reprezentantă a „noului val". LA SATU MARE, ÎN PRIMA ZI DE AUGUST BRAŢELE VIGUROASE ALE TINERILOR SPRIJINĂ REFACEREA ORAŞULUI ŞI A INSTALAŢIILOR SPORTIVE ! Amurgul coboară cu şi­retenie, învăluind totul­­ în lumea lui de um­bre vagi şi alunecoase. Trenul aleargă în neştire, ignorînd staţii, devorînd spaţiul. In cu­­şetă, un bătrînel citeşte cu a­­tenţie „Informaţia“, pregătin­­du-se de cuvinte încrucişate. Merge tocmai la Satu Mare, cale de 13 ore de drum... A­­vem aceeaşi ţintă, gîndesc. Da, e de acolo. A fost la Bucureşti la copii, a stat cu nepotul în timp ce aceştia erau în concediu, la mare. Ii place Bucureştiul, dar mai mult îi place acasă, la Satu Mare... Află că mă ocup cu spor­tul, că merg să scriu ceva despre inundaţii, despre munca de refacere ulterioară calamităţilor. A făcut sport, cu ani în urmă. A jucat cină. De fapt, dacă se gîndeşte bine, nici acum nu se lasă mai prejos : pescuieşte. Mă întreabă despre Pîrcă­­lab. E adevărat că Teaşcă a plecat în Turcia?! Vorbeşte despre Both. Ce bine ar fi să rămînă băiat cuminte... Pe mine, însă, mă intere­sează altceva. Vreau să aflu, din gura lui Ion Negroiu, din gura unui martor ocular, a cum a fost atunci, la mijloc de mai. Aduc vorba despre inundaţii. Omul meu se în­cruntă, vorba-i devine mai grea, mai bătrinească... Nu, n-a pierdut pe nimeni, doar unele lucruri din casă. Da' parcă ce, le luăm cu noi?­ Un vecin de-al lui, Rameş, a rămas fără nimic. Fără­­ so­ţie, fără fată, fără băiat, fără casă... — O fost tare râu. De în­ţeles n-ai cum să înţelegi, dacă n-ai trăit. Dacă nu te-a Ovidiu IOANIŢOAIA (Continuare in pag. a 3-a) I.A SATU MARE, năvala apelor a rămas de domeniul trecutului. Prezen­tul a chemat — şi cheamă — pe şantierele r­econstrucţiei toată suflarea oraşului. Printre primii care răspund acestei chemări, sub soarele totid a­ verii, sunt elevii sătmăreni, prezenţă activă pe toate fronturile re­­facerii. In imagine, elevi ai Şcolii sportive la muncă patriotică, intr-una din cele 417 OHO de ore de activitate voluntară cu care se poate lăuda tineretul localnic. ,------------------­----------------------------- Foto : GHEORGHE IANCU Bravo, Donata, felicitări pentru victorie şi pentru noul tău record pe 400 m ! Atleta italiancă Govoni, încă marcată de efort, e radioasă pen­tru succesele repurtate la Bucureşti Foto­: A. NEAGU DEFICIENȚE SUPĂRĂTOARE D­in punct de vedere orga­nizatoric apreciem că în­trecerile semifinalei „Cu­pei Europei“ au constituit o reuşită, lucru subliniat, de alt­fel, de majoritatea specialişti­lor de peste hotare prezenţi duminici pe Stadionul Repu­blicii. Ne referim, desigur, la aspectul general al organizării tehnice, la ceea ce se vede din înaltul tribunelor. Din păcate, a existat însă și un alt capi­tol, cel al informării, în care lucrurile au mers foarte prost. Până aproape de ora 20, deci la circa 30 de minute de la încheierea concursului, la ma­sa presei nu ajunsese nici unul din buletinele de rezul­tate ale celor 13 probe desfă­şurate pînă­ atunci, fapt ce ,a creat, bineînţeles," o impresie nefavorabilă pentru toţi repre­zentanţii presei străine şi ro­mâne care nu şi-au putut des­făşura activitatea în mod o­perativ, aşa cum ar fi dorit, aşa cum este normal, în legătură cu această ches­tiune sunt de semnalat şi alte două aspecte. Marele tablou electronic de afişare a rezulta­telor n-a funcţionat, semn că nu s-a îngrijit nimeni, în timp util, de soarta lui ! Pe de altă parte, crainicul concursului s-a dovedit incapabil să informe­ze despre ceea ce avea să se întîmple pe stadion şi să co­munice apoi rezultatele com­­plete. Nu mai spunem că a­­cest arbitru a fost complet ne­pregătit, că a stîlcit pur şi simplu numele concurentelor străine, că nu i-a ajutat, in nici un fel, pe spectatori să înţeleagă ce se petrece acolo jos, pe pistele de concurs. In zilele următoare, vor a­­vea loc alte competiţii de am­ploare. Iată de ce considerăm că acestui aspect al informă­rii va trebui să i se acorde, URGENT, toată atenţia ! START ÎN CAMPIONATELE DE TENIS - JUNIORI CLUJ, 3 (prin telefon). In localitate au început întrece­rile finale ale naţionalelor de juniori la tenis. Sunt prezenţi peste 160 de tineri, reprezen­­tînd 25 de cluburi şi asociaţii sportive din principalele cen­tre. Meciurile se dispută pe 10 terenuri (pe lingă cele 6 din parcul oraşului, sunt pro­gramate jocuri şi în parcul Universităţii)». Deocamdată au intrat in luptă doar baleţii, urmind ca fetele să evolueze începmnd de miine dimineaţă (n.r. azi). Ma­joritatea întilnirilor de pină acum au necesitat prelungirea lor, ceea ce ne face să credem că vom asista la o ediţie ex­trem de disputată a compe­tiţiei. Şi acum, cîteva rezultate de la juniori, categoria 17—18 ani : I­. Bădin (Progresul Bucu­reşti) — C. Dina (Dinamo Buc.) 6—2, 6—3, Gheorghe Soşoi (Sc. sp 2 Bucs) — C. Mraz (Poli­tehnica Cluj) 6—8, 6—3, 6—1, Gh. Giurgiu (Ind. sîrmei C. Turzii) — F. Manea (Dinamo Buc.) 6—4, 1—6, 6—1, O. Vil­­cioiu (U.T.A.) — R. Attl (Mi­nerul Baia Mare) 4—6, 6—0, 6—2, V. Curduman (Dunărea Galaţi) — E. Franz (Metalul Bocşa) 6—1, 8—6, V. Szilagy (Politehnica Cluj) — D. Mirza (Progresul Buc.) 6—4, 2—6, 6—2, C. Curcă (Progresul Buc.) — M. Breazu (Dinamo Buc.) 1—6, 6—1, 6-4, P. RADVANI — coresp. MIERCURI ŞI JOI, ÎN CAPITALĂ ! PRIMUL MECI DE ATLETISM DINTRE REPREZENTATIVELE FEMININE ALE S. U. A. ŞI ROMÂNIEI ! Nu s-au stins încă ecourile marelui concurs desfăşurat du­minică pe Stadionul Republi­cii şi principala bază atletică a Capitalei va fi din nou gaz­da unei competiţii de am­ploare. Este vorba de prima ediţie a meciului feminin din­tre reprezentativele Statelor Unite şi României, programat pentru miercuri şi joi. Deşi în program figurează tot 13 probe­ clasice, ca şi la „Cupa Europei“, totuşi concursul a fost stabilit a se desfăşura in două zile. Hotărîrea a fost luată ţinindu-se seamă de nu­mărul mare de starturi pe care le-au luat, in ultimele zile, atletele oaspete, ca şi de faptul că reprezentantele noas­tre se găsesc şi ele la citeva zile după un concurs greu şi cu o săptămână înaintea Jocu­rilor Balcanice. De aceea, or­ganizatorii au preferat un pro­gram mai lejer, care să ofere, în acelaşi timp, un frumos spectacol sportiv. La intilnirea de miine, fie­care echipă va fi alcătuită din cite două concurente, echipa­te în culorile naţionale. In plus, vor mai fi înscrise, din partea ambelor ţări, şi alte btlete care vor participa, evi­dent în afară de concurs, în echipamentul cluburilor res­pective. Pentru atletele noas­tre, competiţia este considera­tă ca un ultim prilej de­­se­lecţie pentru formarea repre­zentativei care va evolua săp­­tămina viitoare, tot la Bucu­reşti, la cea de a XXX-a Bal­caniadă. In vederea meciului cu S.U.A. a fost alcătuită următoarea formaţie : 100 m : Mariana Goţu­ şi Eleonora Monoranu ; 200 m : Goth şi Mariana Fi­lip ; 400 m : Doina Bădescu şi Ileana Silai (Filip) ; 800 m: Silai şi Halica Fiţa ; 1500 m : Maria Linca şi Natalia An­drei ; 100 mg : Valeria Bufa­­nu şi Elena Mirza ; lungime : Viorica Viscopoleanu şi Elena Vintilă ; înălţime : Cornelia Popescu şi Virginia Bonei ; greutate : Ana Sălăgean şi Lia Manoliu; disc : Lia Manolu şi Olimpia Cataramă ; suliţă : Ioana Stancu şi Elisabeta Pro­­dan ; 4X100 m : Monoranu, Fi­lip, Sanda Angelescu, Goth 1 4X400 m : Fita, Bădescu, Filip, Silai. Printre atletele care vor participa in afară de concurs se află : Aura Petrescu, Vio­rica Enescu, Gherghina Iorda­­che, Claudia Iacob, Anemarie Vitalios, Florica Boca, Maria Salamon, Argentina Menis, Ste­fania Lesenciuc, Serafina Mo­ritz, Angela Zirbo etc. Viorica Viscopoleanu, victorioasă duminică, concurează acum în compania atletelor americane. ARTA DE A NE ODIHNI e pare că, dintotdeauna, cele I mai complicate i s-au părut a I fi omului lucrurile simple. Iar în rîndul lor figurează, şi nu I chiar pe ultimul loc, odihna. I Mulţi, deseori, aplică acestui­­ element primordial al vieţii, refacerea I forţelor şi a capacităţii de muncă, o I logică moştenită din moşi-strămoşi, po-­­ trivit căreia a te odihni înseamnă a nu I face nimic. Eroare gravă, pe care oa- r menii de ştiinţă au denunţat-o nu o dată, argumentînd cu teste şi cercetări I infailibile. I Odihna, în conceptul modern, nu­­ poate fi despărţită de mişcare. Pentru I simplul motiv că viaţa contemporană, * cu trepidaţiile ei tot mai mari, cu teh-­­ nica ei aflată într-o neîntreruptă goană I de perfecţionare, limitează efortul fi­ ■ zic, dar îl suprasolicită, în schimb, pe­­ acela nervos. Şi este ştiut că muşchii I îşi recapătă posibilităţile funcţionale * mult mai degrabă decît creierul. Obo-­­ seala exagerată a acestuia poate duce I la urmări grave, deseori irecuperabile. * Din fericire, inteligenţa omenească a , găsit un corectiv eficient. Dr. Max I Euwe, fost campion mondial de şah , (deci, adeptul unui joc prin excelenţă « sedentar), astăzi profesor la catedra de I cibernetică a Universităţii din Rotter- • dam, ne spunea că pentru a salvgarda potentele biologice ale omului este ne- . voie ca la trei computere să se facă I şi un... teren de sport, iar după cîteva * zile de calcule în faţa maşinii — o • excursie, în care să se numere paşii I şi copacii. Şi alţi savanţi pledează cu * convingere în aceeaşi direcţie, reco- • mandînd activităţile de mişcare drept I cel mai eficient mijloc al combaterii * surmenajului. Ei plasează pe primul loc , plimbarea pe jos, pescuitul, jocurile, I întîlnirea cu natura, la ea acasă, in * mijlocul ei. I Doctorul oftalmolog bucureștean Dio- I­gene lonescu ne scrie că la cei aproa- • pe 60 de ani ai săi tace săptămînal • cel puţin un drum pe bicicletă, I parcurgînd, dus-întors, cam 100 de ki- * lometri, colindă împrejurimile Capita- • lei şi de cînd face treaba asta simte I o uimitoare revărsare de energie în * minte şi trup, gustă din piin viaţa, se. • simte tînăr. Medicul are o teorie perso- | nală foarte interesantă, asociind în mod obligatoriu viaţa sportivă cu... muzica, I pe care o socoteşte un adevărat bal- * sam al scoarţei cerebrale. Cine ar avea I curajul să-l contrazică ? Deci, sport, mişcare, excursii, muzi-­­ că. Cît de simplu este să ne odihnim I I V. CRISTIAN I S

Next