Sportul, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 1009-1038)
1970-09-16 / nr. 1024
Primul partener de verificare a lotului naţional pentru turneul cu Franţa a fost şi ultimul, echipa Steaua. Meciul, desfăşurat la Snagov, cu porţile închise, a răspuns în- tr-o bună măsură obiectivelor urmărite de antrenorii coordonatori : omogenizarea compartimentelor, mişcarea în teren, corectarea unor greşeli de tehnică individuală. A apărut evident că, între primul meci-test, de acum o săptămînă şi acesta, care a fost al treilea, comportarea selecţionabililor s-a îmbunătăţit simţitor la toate capitolele amintite mai sus. Acum, intr-adevăr, se poate vorbi mai mult de o ECHIPĂ. De aici izvorăşte şi sentimentul că XV-le care urmează să plece joi în Franţa promite să abordeze, în condiţii mult mai favorabile, cele trei jocuri de la Berg en Bresse, Aurillac şi Toulon. Ultimul meci-test a limpezit definitiv problema liniei de treisferturi, vederile antrenorilor îndreptîndu-se către formula Durbac (Marinescu) — Suciu, Leşan, Budică, Teleaşcă. Ca mijlocaş, duoul Mateescu — Giugiuc se impune printr-o mai bună circulaţie a baloanelor şi o mai promptă legătură între pachetul de înaintaşi şi treisferturi. Fapt firesc , ambii activează în aceeaşi echipă. Ceva mai greu sunt de tras concluziile pentru liniile de înaintare, unde apar două formula cu calităţi distincte Veluda — Atanasiu şi Şerban — Postolache. în rest, pentru liniile I şi a III-a antrenorii urmează să mai reflecteze, fixîndu-le în funcţie şi de componenţa formaţiilor adverse. Obligatoriu însă, vor trebui preferaţi jucătorii cu o mare viteză da deplasare, au absolut necesar în jocurile cu echipele franceze, recunoscute îndeobşte pentru extraordinara lor mobilitate. Scorul a fost net favorabil, şi de data aceasta, selecţionabililor : 46—3 (31—0). A condus foarte bine Gh. Juncan. In ultimul antrenament-test LOTUL REPREZENTATIV-STEAUA 46-( Bl-0) BOTOŞANI. Elevii şcolii generale nr. 6 din cartierul „Nicolae Iorga“ au primit un frumos cadou pentru noul an şcolar, o frumoasă sală de sport. Lucrarea a fost executată, în bună parte, prin muncă patriotică, la care au participat elevii, numeroşi părinţi şi corpul didactic. Astfel, din bugetul şcolii s-au cheltuit pentru sală doar 10 000 lei, deşi valoarea ei ajunge la 200 000 lei. O contribuţie deosebită au avut la realizarea acestei noi amenajări sportive prof. Al. Spolai — directorul şcolii, profesorul de educaţie fizică L. Covaciuc şi preşedintele comitetului de părinţi, H. Păsui. (TH. UNGUREANU—coresp.) SIBIU. Recent, a luat fiinţă în oraşul nostru prima secţie de judo, pe lingă asociaţia sportivă Voinţa. Primii judoka sibieni sunt antrenaţi de profesorul de educaţie fizică N. Bucur. Concomitent, a început să funcţioneze pe lingă Şcoala sportivă „Şoimii“ un centru de iniţiere pentru tinerii care vor să practice sportul în chimano“. (I. IONESCU(coresp.) TIRGOVIŞTE. Colegiul arbitrilor de fotbal din judeţul Dîmboviţa, în pas cu exigenţele regulamentului de joc, a trecut la reverificarea cunoştinţelor teoretice ale cavalerilor fluierului. S-au remarcat la reexaminare următorii arbitri : I. Stoian, M. Badea, V. Bîldan, G. Marinescu, I. Tănase, St. Moisescu, I. Zamfir, M. Matei şi M. Stănescu. (M. AVANU—corespondent). LUGOJ. Asociaţia sportivă Vulturii—textila are o bogată pepinieră fotbalistică. Cei doi instructori voluntari, C. Iovan şi N. Ciurescu, care se ocupă de pregătirea copiilor şi juniorilor, au format din puzderia de viitori fotbalişti care vin zilnic pe frumosul stadion lugojean patru echipe, dintre care una participă în campionatul republican al juniorilor şi şcolarilor. De aici s-au ridicat cîţiva fotbalişti, care azi sunt componenţi ai unor formaţii fruntaşe, ca de pildă: Mehedinţi (C.F.R. Timişoara) şi Zaharia (U.T.A.) Tot la centrul de copii au învăţat alfabetul fotbalului I. Frantz, M. Bechem, I. Muraru și I. Kiss, azi jucători ai divizionarei Culturiitextila Lugoj. (G. OLARU— coresp.) I MAGAZIILE SPORTIVE ALE ŞCOLILOR (Urmare din pag. 1) Bogdan şi D. Alecu, oglindită în rezultatele bune obţinute la campionatele şcolare, se izbesc de lipsa de material sportiv , nu există decît un aparat de sărit şi o borna. Voleibaliştii, handbaliştii, fotbaliştii sau atleţii sunt la fel de vitregiţi ca şi gimnaşti. In magazia sportivă a şcolii numărul tricourilor nu depăşeşte cifra de 15 !... Geo RAEŢCHI NECAZURI CLUJENE... Primul popas dintr-un raid clujean a fost făcut la Liceul „Mihail Eminescu“, unitate şcolară invidiată de către omonimele ei pentru bogatul perimetru sportiv de care beneficiază, pentru posibilităţile ce le are, de a-şi desfăşura activitatea pe orice fel de vreme. Cît priveşte magazia sportivă, să-l rugăm pe prof. Mircea Vinasi să ne-o... prezinte ! „Fără a fi îndestulătoare şi în cea mai bună stare, materialele aflate în magazia noastră sportivă acoperă, în mare, necesităţile şcolii. Mă gîndesc, mai intii, la echipele participante în campionatele de calificare. Va mai trebuie să achiziţionăm ceva mingi şi pantofi de tenis, probabil din fondurile asociaţiei sportive...“ Ca să treci în revistă inventarul Liceului „Nicolae Bălcescu“ nu-ţi trebuie decit 5 minute. Este, într-adevăr, timpul ideal pentru a înregistra cele 20 de mingi, 20 de tricouri, plasa de volei, blocstarturile (3) şi greutăţile (4). Evident, foarte sărac inventar pentru un liceu cu 1 300 de elevi. In 4 ani s-a ajuns la 3 scadenţe, s-au dat la reformă materiale şi echipament sportiv în cantităţi industriale, s-ar putea spune. In acelaşi interval însă n-au fost înregistrate decît 10 mingi şi 10 tricouri“... La Şcoala sportivă din Cluj, unele necazuri. Ni le prezintă cîţiva dintre profesorii din secţia de gimnastică ! „Paralelele sunt uzate la ,maximum, demodate. N-avem decît o trambulină şi o bară doar cu numele. Ne lipseşte pîsla pentru covor, care şi aşa nu are dimensiunea regulamentară. Ducem lipsă, de asemenea, de papuci pentru copii peste 10 ani. La solicitările noastre repetate ni s-a răspuns să ne descurcăm cum putem. Dar cum, cînd liceul pe lingă care funcţionăm — Ady Şincai — nu are fonduri şi nu manifestă nici interes pentru asemenea rezolvări ! ?“ Iată o întrebare ce aşteaptă un răspuns urgent. Fiindcă la mijloc sunt nu mai puţin de 150 de micuţi gimnaşti... Nuşa DEMIAN LICEUL AGRICOL DIN TG. MULLEŞ — UN EXEMPLU DE URMAT Şi în noul an şcolar elevii Liceului nr. 2 din Tg. Mureş au la dispoziţie condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii sportive pe lîngă terenuri şi săli corespunzătoare, o bogată zestre de material şi echipament sportiv , aproape 150 de mingi pentru jocuri, treninguri, un set complet pentru schi şi sporturi de iarnă, corturi şi saltele pneumatice etc. Totul în valoare de aproape 200 000 lei. O situaţie asemănătătoare există şi la Liceul agricol, mai ales în cazul gimnasticii (aparate pentru sărituri, trambuline, paralele şi bîrne, cal cu minere) şi fotbalului, se pare disciplinele cele mai îndrăgite aici. Ghete, tricouri, pantofi de tenis şi treninguri, precum şi o serie întreagă de accesorii necesare sportului, toate frumos orînduite , iată o excelentă carte de vizită pentru gospodarii acestui liceu şi, în acelaşi timp, pentru prof. A. Balint, (fost fotbalist !) care — în timpul său liber — ajută împreună cu elevii la buna întreţinere a materialelor şi echipamentului, se îngrijesc de terenurile de sport. Un exemplu, într-adevăr, de urmat! Mina gospodarilor lipseşte, în schimb, la Liceul „Unirea“. Magazie sportivă săracă, mingi insuficiente. Şi la fel de puţine tricouri, cu excepţia celor de gimnastică. Ce se va întîmpla, dacă nu se va încerca o ieşire dintr-o asemenea situaţie este uşor de imaginat. Au cuvîntul conducerea liceului şi membrii consiliului asociaţiei... I. PAUŞ, coresp. principal GOSPODARI Şl „GOSPODARI" îndată ce păşeşti pe poarta Liceului nr. 1 „N. Bălcescu“ din Craiova îţi dai seama că aici găseşti buni gospodari. Curtea şcolii s-a transformat intr-un adevărat parc sportiv, în care au „răsărit“ terenuri de baschet, volei, handbal, o cochetă tribună. Magazia de echipament sportiv se poate compara şi ea cu o farmacie. Ordinea, curăţenia şi priceperea magazinerului Valeriu Niţă au făcut aici casă bună. Numeros şi voluminos, echipamentul depăşeşte valoarea de 250 000 de lei. Poţi găsi sortimente pentru toate ramurile sportive. Schiurile îşi au locul lor, la fel ca şi restul echipamentului de iarnă. Cele aproximativ 300 de tricouri sunt sortate pe culori, purtînd în dreptul fiecărui set o etichetă , număr de bucăţi, disciplină, vîrsta pentru care sunt destinate. Din magazia acestei şcoli au purtat echipament, s-au pregătit şi au obţinut performanţe, foştii elevi Argentina Menis, Virginia Bonei şi alţii. „Cine doreşte să vadă o magazie-model să vină la noi“ — ne spunea, cu deosebită satisfacţie, şeful contabil al liceului, Mihai Gunescu. Cu totul altfel se prezintă situaţia la Liceul „T.Arghezi“. Şcoala construită recent (2—3 ani), are o sală de gimnastică nouă, un administrator nou (Sandu George), dar și o magazie în care zace un strat gros de praf peste echipamentul în valoare de aproximativ 200 000 de lei. Pe tricourile albe, pe șorturile albe — majoritatea îmbrăcate o singură dată sau de loc — s-a întipărit o dungă neagră. Numerele sunt scrise neglijent, tricourile sunt pline de unsoare şi zgură. Să nu mai vorbim de cele 15 perechi de ghete de fotbal — rupte şi scorojite — aruncate unele peste altele, ce au căpătat înfăţişarea unor... bărci. Şi iată, a început şcoala... Şt. GURGUI — coresp. principal. UN PRILEJ DE REFLECŢII Cite o scurtă haltă şi în trei dintre şcolile sportive ale Capitalei... „Magazia sportivă ? Inventarul pe care-l adăposteşte este excelent!“ Sunt cuvintele cu care ne întîmpină vesel prof. N. Oţeleanu, director-adjunct al Şcolii sportive nr. 1. „Dacă doriţi să notaţi , numai anul acesta au fost inventariate 300 de treninguri, 50 perechi palete de tenis de masă, 100 mingi de baschet, volei şi handbal, 100 perechi de pantofi pentru încălzire. Mai aşteptăm să fie onorate repartiţiile de costume pentru scrimă şi cîteva biciclete. Sperăm să ne descurcăm bine în noul an şcolar, să răspundem în mod corespunzător solicitărilor celor aproape 1 700 de elevi cîţi sunt cuprinşi în atelierele acestui mic laborator de performanţă“. « Aşadar, o şcoală care promite să nu întîmpine dificultăţi în materie de echipament şi materiale sportive. „Eu sunt destul de sceptic în privinţa modului cum vom rezolva problema echipamentului sportiv îndeosebi“ îşi manifestă încă, din startul discuţiei amărăciunea prof. Constantin Popescu, directorul Şcolii sportive nr. 2. Şi continuă pe acelaşi ton : „Am avut, poate, cea mai îndestulătoare magazie sportivă din cire există la nivelul şcolilor şi chiar al cluburilor. Dar, cu timpul, obiectele de inventar — nefiind împrospătate ciclic, în cantităţi pe măsura cerinţelor — s-au uzat şi, în mare parte, au ieşit din circulaţie. Aşa se face că în ultimii ani la antrenamente elevii folosesc echipament propriu, şcoala asigurîndu-le cele necesare doar la meciuri. Şi totuşi, chiar şi cu această soluţie intervenită volens-nolens, navigăm greu“. Sugerăm prof. Popescu alte două soluţii : prima, folosirea fondurilor obţinute de asociaţia sportivă a şcolii cu ocazia cursurilor de iniţiere în înot (n.n. bazinele de la Obor fiind proprietatea acestei unităţi de învăţămînt) şi, apoi, o mai bună chibzuire a inventarului existent. „Da, într adevăr, ne răspunde el, ar fi deocamdată singurele rezolvări imediate pentru a completa zestrea magaziei sportive a şcolii, obligată să răspundă solicitărilor a peste 3 560 de elevi...“ La Şcoala sportivă 3, tovarăşa Adriana Wojcekowski, secretar şef, este mai încrezătoare : „Cu excepţia unui număr de 15 biciclete noi şi ele pe cale de achiziţionare, magazia sportivă a şcolii va fi capabilă să acopere toate nevoile. Vom căuta să ne gospodărim cît mai bine pentru a nu fi nevoiţi să solicităm suplimentări de fonduri...“ Este un punct de vedere asupra căruia ar fi bine să reflecteze mai mult şi ceilalţi gospodari ai şcolilor ! Tiberiu STAMA Pag. a 2-a Meci International la Gura Humorului In cel de-al doilea meci din cadrul turneului ce l-a întreprins în România, echipa BGS Post Berlin (R.D. Germană) a întîlnit, la Gura Humorului, formaţia divizionară B, Minerul Broşteni. Gazdele au terminat în avantaj: 46—0 (28—0). (D. BOLOHAN — corespondent) ..CUPA ȘCOLARUL" Sîmbătă se va disputa în sala Constructorul (șos. Ian- cului nr. 130) o reuniune pugilistică dotată cu „Cupa Școlarul“. Vor participa boxeri de la Steaua, Dinamo, C.S.S., Olimpia, Constructorul, Gloria, Electromagnetica. Gala va începe la ora 18. ixmrm&JL'1 •11 ■' ■ REZULTATELE DIN DIVIZIA B Iată rezultatele înregistrate în campionatul republican de handbal, masculin şi feminin etapa a II-a. MASCULIN seria I : Ştiinţa Bacău—Belon Săvineşti 14— 22 (5—8) ; Tractorul Braşov—Agronomia Iaşi 29—18 (17—11) ; Medicina Tg. Mureş— A.S.A. Tg. Mureş 9—16 (5—7) ; Ind. sîrmei Buzău— Chimia Făgăraş 14—16 (6—8) ; Rafinăria Teleajen—Trotuşul Gh. Gheorghiu-Dej 18—13 (10—9) ; seria a II-a : Tehnometal Timişoara—C.S.M. Reşiţa 17—18 (9—13); Universitatea Craiova—Timişul Lugoj 18—11 (10—5); A.S.A. Sibiu—Metalul Copşa Mică 21—14 (10—5), Minaur BaiaMare—Textila Cisnădie 15— 11 (9—7), Gloria Arad— Independenţa Sibiu 18—16 (10—7), FEMININ, seria I : Ştiinţa Bacău—Spartac Ploieşti 9—12 (5—8), Comerţul Constanţa— Chimia Buzău 6—11 (4—6), Constructorul Bucureşti—Rapid 7—17 (3—10), Universitatea Iaşi—Progresul 16—15 (6—5), Voinţa Rădăuţi—Voinţa Bucureşti 4—7 (1—4) ; seria a ll-a : Universitatea II Timişoara—Oltul Sf. Gheorghe 16—9 (6—6), Chinţia Făgăraş—Constructorul Baia Mare 10—6 (4—4), Dermagant Tg. Mureş—Sparta Mediaş 6—10 (3—1), Jiul Petroşani— Chimia Victoria 14—9 (8—4), Universitatea Cluj—Voinţa Sighişoara 17—12 (9—4). ★ între 15 şi 21 septembrie va avea loc, la Madrid, Congresul Federaţiei Internaţionale de Handbal, manifestare importantă în cadrul căreia se vor discuta interesante propuneri legate de combaterea jocului dur, precum şi unele chestiuni referitoare la calendarul internaţional. In această direcţie vom semnala faptul că cu acest prilej se va stabili şi data de disputare a campionatului mondial feminin. La lucrările Congresului, federaţia noastră va fi reprezentată de conf. univ. Ioan Kunst-Ghermănescu, secretar CNEFS, membru al Comisiei Tehnice a FIH şi de prof. Lucian Grigorescu, secretar general al federaţiei române. 4 sponful -1 VICTIMELE DEZINTERESULUI „Cupa speranţelor“, competiţie rezervată şcolarilor pină la 15 ani, angrenează de la un an la altul, tot mai multe echipe, ceea ce denotă că cină are o largă audienţă în rîndurile copiilor. Viabilitatea competiţiei a fost demonstrată din nou cu prilejul recentei finale pe ţară, desfăşurată pe stadionul Tineretului din Capitală, unde micii ainari, posesori ai elementelor de tehnică şi tactică, au oferit meciuri agreabile. Toate ar fi fost bune şi la locul lor dacă conducerile şcolilor ar fi sprijinit cu mai multă înţelegere echipele in vederea finalei de la Bucureşti. Cu toate că regulamentul precizează clar că materialul de joc pentru copii trebuie să aibă dimensiuni reduse, majoritatea şcolilor şi-au trimis echipele la faza finală cu bastoane şi mingi de seniori. Curios, la această competiţie, deschisă pionierilor, nu a existat nici o minge... pionierească. De asemenea unele echipe au făcut notă discordantă in privinţa ţinutei, jucătorii lor purtînd tricouri deteriorate, uneori de culori diferite, unii cu pantofi de tenis, alţii fără. Şi încă ceva: echipele şcolilor generale din comunele Drăgăneşti (jud. Ol) şi Lipniţa (jud. Constanţa), cu veleităţi la primele locuri In clasament, au sosit dai multă intîrziere in Capitală şi au pierdut prin neprezentare partidei din prima reuniune, ele fiind victimele dezinteresului celor care se ocupă de destinul lor. Tr. IOANIȚESCU INTERNAŢIONALELE, O FRUMOASĂ TRADIŢIE A ATLETISMULUI ROMÂNESC Campionatele Internaţionale, desfăşurate sîmbătă şi duminică pe Republicii, constituie un nou pas făcut pe calea afirmării tradiţiei atletismului românesc. Este vorba de tradiţia unor competiţii de amploare, care reunesc sportivi din numeroase ţări, de pe diferite continente, cu mai multă sau mai puţină experienţă a marilor întreceri. Internaţionalele — aflate acum în drum spre ediţia a XX-a — aduc un dublu beneficiu : în primul rînd mişcării atletice din România care, anual, dispune de o competiţie stimulatorie, devenită obiectiv atît pentru consacraţi, cit şi pentru tinerii atleţi ce bat la porţile afirmării şi, în al doilea rînd, pentru atletismul internaţional al cărui calendar de mari manifestaţii este îmbogăţit cu această reuniune de anvergură. Desfăşurarea cu regularitate a Internaţionalelor României reprezintă pentru lumea atletismului o garanţie a seriozităţii organizatorilor, a interesului continuu ce există în ţara noastră pentru acest sport al sporturilor. Ediţia a XIX-a a angajat în întreceri puţine nume mari. Deşi organizatorii au făcut eforturi demne de laudă, deşi s-a purtat o îndelungată corespondenţă cu diferiţi performeri, o seamă dintre aceştia, deşi au acceptat iniţial şi au confirmat apoi, au renunţat la participare în ultimul moment. Cei cîţiva atleţi de mina întîi care s-au prezentat pe RepubliciiMontez, Cobran, Morales — Cuba, Wolferman, Latzel — R. F. a Germaniei. Fromm — R. D. Germană, Dufresng, Sarteur — Franţa, Hubacher — Elveţia, Fejer — Ungaria S-at au dat culoare competiţiei, au făcut ca unele probe să cunoască dispute indîrjite, soldate cu performanţe valoroase şi modificări în lista recordurilor Internaţionalelor. Dar, cel mai important lucru este acela că la invitaţiile transmise de F.R.A. au răspuns pozitiv 15 foruri atletice naţionale. Desigur, cele 9 recorduri naţionale (13,4 s la 100 m ). — Valeria Bufanu ; 10,3 s la 100 m — egalat — Gh. Zamfirescu ; 85,72 m la suliţă — Klaus Wolfermann, R. F. a Germaniei ; 13,0 şi 13,7 s la 110 mg. — Juan Morales, Cuba ; 2:09.7 la 800 m — Aurelia Penton, Cuba ; 48,0 s şi 47,3 s la 400 m — Reza Entezari, Iran; 53,8 s la 400 mg. — Abolgasem Miry, Iran) constituie un prim indiciu al valorii competiţiei. Dar, în afara lor, alte cifre vin să confirme nivelul bun al competiţiei. Este vorba de 10,1 s la 100 m — realizat de Pablo Montez (Cuba), 1:47,6 la 800 m — obţinut de Dieter Fromm (R. D. Germană), 19,20 m la greutate — performanţă înregistrată de Dieter Protius (R. D. Germană), 61,66 m la disc — aruncare realizată de Geza Fejer (Ungaria), 6,45 m la lungime — Viorica Viscopoleanu şi 58,44 m la disc — Lia Manoliu. Vorbind despre Internaţionale ne exprimam părerea că ele constituie — în primul rînd — un beneficiu pentru atletismul românesc, pentru sportivii noştri. In bună parte aşa a şi fost. Dar, nu putem omite faptul că de la startul acestei importante competiţii au lipsit o serie de performeri români. Pentru Mariana Goth, crainicul concursului a dat o explicaţie, cunoscută de altfel (era accidentată). Despre Darvaş am aflat de la antrenorul federal Gh. Zîmbreşteanu că este, de asemenea, accidentat. Dar nimeni nu s-a grăbit (poate nici n-au existat motive) să scuze absenţa lui Ciochină, Puiu, Jurcă, Suciu, a Virginiei Bonei sau a Elsabetei Baciu. Pentru ei, Internaţionalele n-au constituit un obiectiv ? Şi dacă această mare competiţie a fost şi un mijloc de selecţie şi verificare, cum se explică atunci faptul că în formaţiile pentru patrulaterul masculin şi triunghiularul feminin ce se vor desfăşura vineri şi sîmbătă pe Republicii apar Ciochină, Puiu, Bonei, Baciu ? Ori chestiunea cu selecţia la Internaţionale a fost o glumă (nereuşită), ori cei ce au alcătuit echipa dovedesc neseriozitate. Altă alternativă nu există. In ceea ce priveşte organizarea un singur lucru a distonat cu eforturile făcute pentru o prezentare la nivelul prestigiului întrecerilor. La 400 m şi 800 m fete şi 800 m băieţi au fost acceptaţi la start cite 10 concurenţi (şi chiar mai mulţi), ajungîndu-se din această cauză la bizara soluţie de a obliga cite doi concurenţi să alerge pe acelaşi culoar. Cînd a existat timp pentru a se programa cite două finale (la probele de sprint şi garduri), nu înţelegem de ce nu au putut fi acceptate serii la cele 3 probe, astfel încît toată lumea să concureze în condiţii optime. In sfîrşit, cea de a XlX-a ediţie a Internaţionalelor a scos din nou în evidenţă situaţia precară în care se află unele probe. Astfel, la aruncări (disc, greutate, suliţă — băieţi, greutate şi suliţă — fete), probele de fond şi demifond, lungime băieţi, rezultatele sunt departe de nivelul mediu internaţional. Este de datoria federaţiei, a cluburilor şi a antrenorilor să-şi unească eforturile pentru o activitate de perspectivă care să scoată din anonimat aceste probe. Hristache NAUM Adrian VASILIU G. Fejer, unul dintre cei mai buni discoboli ai continentului, ciştigător cu 61,66 m la Internaţionale. Foto : A. NEAGU DE LA „CERCURILE OLIMPICE LA RECORDUL NATIONAL! Acum 5—6 ani, pe listele de tineri încărcaţi de talent, pe care antrenorul federal Gh. Zîmbreşteanu le ţine întotdeauna cu griji, apăruse un nume nou: CSABA DUSA. In dreptul numelui său mai scria: elev la o şcoală din Tg. Secuiesc, inall (1,90 m!), suplu şi inzestrat cu o detentă deosebită. Prin eforturile conjugate ale federaţiei şi ale forurilor şcolare locale, elevul Csaba Dósa a fost îndrumat spre liceul cu program de educaţie fizică din Tg. Mureş şi dat în grija antrenorului Zoltán Szabó. Aşa a început munca, aşa a inceput lupta cu forţa de atracţie. In felul acesta a pornit pe calea afirmării o nouă speranţă a atletismului românesc. Primele lui succese au confirmat previziunile. Cel mai bun la săritura in înălţime din tinăra Sa generaţie, Csaba Dósa s-a impus mai întii in populara competiţie, deschisă elevilor. „Cercurile olimpice“ şi şi-a ciştigat dreptul (alături de Cornelia Popescu — deci, iată roadele unei întreceri de masă a elevilor:) de a concura la J.O. din Mexic. Acolo, tinărul timid de 17 ani, care era atunci Csaba Dósa, a ratat calificarea in finale, realizind numai modesta cifră de 2,02 m. Anul trecut, insă, la Stockholm, in luna august, el a probat calităţile sale, realizind un nou record de juniori al ţării, In momentul cind a trecut peste Ştacheta ridicată la 2,13 m. Şi acum, la Paris, iată-l inscriindu-şi, in palmaresul său — aflat, fireşte, ahin la primele file — o performanţă pufin obişnuită, 2,16 m, cu care corectează recordul de seniori (In aer liber) al ţării, stabilind, totodată, un nou şi valoros record de juniori. In virsti de 19 ani (s-a născut la 30 ianuarie 1951, in corn. Călugăreni, jud. Mureş), Csaba Dósa are in faţa sa posibilitatea realizării unei strălucite cariere sportive. Antrenorul federal Gh. Zîmbreşteanu ne spunea că ultimul rezultat al utecistului Csaba Dósa este cu atit mai meritoriu, cu cit in ultimii ani munca de cizelare a talentului său a fost impietată de o persistentă întindere a ligamentelor genunchiului. Acest lucru nu l-a oprit, insă, să-şi înzecească eforturile la antrenamente, după cum intensa activitate sportivă nu l-a împiedicat să-şi termine cu succes studiile liceale şi să se numere azi printre Studenţii Institutului pedagogic din Tg. Mureş. Ce l-ar putea reţine atunci pe drumul definitivei sale consacrări ? Să sperăm că nimic. .. — e. a. — VINERI ŞI SÂMBĂTĂ PE REPUBLICII (Urmare din pag. 1) Setter, Pusztai ; 800 m — Kulcsai, Ligetkuti ; 1 500 m — Budovan, Zsilak ; 100 m g — Kiss, K. Balogh ; înălţime — Komka, Zink ; lungime — Forisek, Toth ; greutate — Bodnar, Veres ; disc — Kleiber, Abahazi ; suliţă — Vidos, Rudas. Echipa masculină a ELVEŢIEI : 100 m — Brunner Pusterla ; 300 m — Retodiezi, Brunner ; 400 m — Beiner, Rothenbuehler ; 800 m — Pelli, Henggeler ; 1 500 m — Grueter, Dolder ; 5 000 m —' Zimmermann, Wirth ; 10 000 m — Moser, Kaiser ; 110 m g Ringli, Riedo ; 400 m g — Wirz, Hofer ; 3 000 m obstacole — Menet, Feldman ; înălţime — Bretscher, Wieser ; lungime — Zuellig, Bernhard; triplusalt — Lardi, Born ; prăjină — Wiss, Witt-mer ; greutate — Hubacher, Egger; disc — Hubacher, Frauchiger ; suliţă — von Wartburg, Reber; ciocan — Ammann, H. Rothenbuehler. Dintre atleţii şi atletele prezentate astăzi se remarcă o serie de performeri. La fete, sprintera G. Balogh — 11,4 s pe 100 m şi 23,3 pe 200 m, Komka — 1,84 m la înălţime, Kleiber — 58,43 la disc şi suliţaşele Vidos şi Rudas (campioană olimpică la Ciudad de Mexico) — capabile de aruncări în jurul a 60 m. La băieţi, Mecser — 28:32,0 pe 10 000 m, Kelemen şi Major — creditaţi în acest an cu 2,20 m la înălţime, fostul campion european la aruncarea greutăţii — Varjú, Tégla şi Feher — aruncători de disc cu performanţe peste 63 m, suliţaşii Nemeth (medalie de aur la Universiada de la Torino) şi Csik (medalie de argint la aceeaşi competiţie) şi fostul recordman mondial la aruncarea ciocanului, Zsivorzski — din echipa Ungariei, Pusterla — 10,2 pe 100 m, Wirz — 51,0 pe 400 m g şi Hofer — 50,9 pe 400 m g, Menet 8:39,9 la 3 000 m obstacole, Hubacher — 19,34 m la greutate, von Wartburg — 80,34 m la suliţă, MAMAIA, 15 (prin telefon, de la corespondentul nostru). Pe lacul Siutghiol au început întrecerile din cadrul campionatelor naţionale de yahting — clasele SNIPE F. D., STAR şi FINN. Participă un număr de 58 echipaje reprezentînd cluburile şi asociaţiile sportive Electrica şi C.N.U. Bucureşti, Electrica, Ştiinţa şi 1PROFIL Constanţa, Marina Mangalia. Primele trei regate s-au disputat pe o vreme frumoasă, dar nu favorabilă concursurilor de yahting (vînt da tăria 2). Clasamentul după consumarea primelor trei manşe : FINN : Nicolae Opreanu (C.N.U.) 0 p . F. D. : Cantemir Bărbulescu—Florin Panaitescu (C.N.U.) 0 p ; SNIPE : Dorel Popovici—Bogdan Mărăcine (Electrica Buc.) 0 p ; STAR: Mircea Dumitriu—Nicolae Iliescu (C.N.U.) 0 p. Intrecerile_ continuă. N. ENACHE C. S. U. Construcţii —Dinamo 13-11! In etapa a II a campionatului republican pe echipe, C.S.U. Construcţii a reuşit să facă un pas mare către titlul de campioană învingînd puternica formaţie Dinamo Bucureşti cu 13—11. Punctele decisive ale studenţilor au fost aduse de Gh. Boaghe (care l-a învins cu 6—4, 6—8, 6— 3 pe S. Dron şi cu 6—4, 7— 5 pe V. Marcu), I. Sântei care a dispus cu 6—4, 6—1 de S. Dron şi cu 6—1, 6—1 de V. Marcu), şi Agnata Kun (care a ciştigat în faţa campioanei României Iudith Dibar, cu 4—6, 6—2, 0—2, iar în faţa Marianei Ciogolea cu 6—2, 0—0). Steaua, jucînd la Cluj, a ciştigat, cum era de aşteptat, meciul cu studenţii de la Politehnica cu 14—10. Iată cîteva rezultate : Mărmureanu — Boldor 0—3, 6—1, Popovici — Boldor 6—0, 6—2, Valeria Balaj — Lucia Tănăsescu 6—2, 6—1. ★ BRAŞOV, 15 (prin telefon). — In faţa echipei bucureştene Progresul, Steagul roşu din localitate a obţinut o victorie cu 12—11, care îi sporeşte şansele de a rămîne în divizie. Dintre meciurile disputate semnalăm surprizele obţinute de Iosif Kerekes, care l-a învins pe Sever Mureşan şi Traian Marcu care a cîştigat întâlnirea cu campionul de juniori al României, Dan Nemeş. Iată cîteva rezultate : G. Bosch—S. Mureşan 1—6, 7—5, 3—6, I. Kerekes—P. Dumitrescu 6—2, 6—0. • Televizorul ^Venus* este un receptor multicanal cu diagonala ecranului de 47 cm., prezentat Intr-o frumoasă casetă furniruită. • Numărul de reglaje este redus, datorită stabilităţii mari In funcţionare. • Strălucirea Imaginii permite vizionarea programelor şi In Încăperi luminate. • Sistemul de construcţie, cablajele imprimate şi şasiul rabatabil asigură o Întreţinere uşoară. • Un difuzor permanent dinamic permite o reproducere de bună calitate a sunetului. Preţul televizorului „VENUS“ este de 3400 Iei cu posibilităţi de plată in 12—13 rate liniare, cu un aconto de SIC—680 lei. ■»■■■■■»’lini mu fim . 1 ... 1—— A TNCEPUT CAMPIONATUL DIVIZIEI A DE FOTBAL ! CU UN TELEVIZOR „VENUS" VEȚI FI ÎNTOTDEAUNA PE FAZĂ !