Sportul, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 1009-1038)

1970-09-16 / nr. 1024

Primul partener de verifi­care a lotului naţional pentru turneul cu Franţa a fost şi ultimul, echipa Steaua. Me­ciul, desfăşurat la Snagov, cu porţile închise, a răspuns în-­ tr-o bună măsură obiective­lor urmărite de antrenorii coordonatori : omogenizarea compartimentelor, mişcarea în teren, corectarea unor greşeli de tehnică individuală. A apărut evident că, între primul meci-test, de acum o săptămînă şi acesta, care a fost al treilea,­ comportarea selecţionabililor s-a îmbunătă­ţit simţitor la toate capitolele amintite mai sus. Acum, in­tr-adevăr, se poate vorbi mai mult de o ECHIPĂ. De aici izvorăşte şi sentimentul că XV-le care urmează să plece joi în Franţa promite să a­­bordeze, în condiţii mult mai favorabile, cele trei jocuri de la Berg en Bresse, Aurillac şi Toulon. Ultimul meci-test a limpe­zit definitiv problema liniei de treisferturi, vederile an­trenorilor îndreptîndu-se că­tre formula Durbac (Marines­­cu) — Suciu, Leşan, Budică, Teleaşcă. Ca mijlocaş, duo­ul Mateescu — Giugiuc se im­pune printr-o mai bună cir­culaţie a baloanelor şi o mai promptă legătură între pache­tul de înaintaşi şi treisferturi. Fapt firesc , ambii activează în aceeaşi echipă. Ceva mai greu sunt de tras concluziile pentru liniile de înaintare, unde apar două formula cu calităţi distincte Veluda — Atanasiu şi Şer­­ban — Postolache. în rest, pentru liniile I şi a III-a an­trenorii urmează să mai re­flecteze, fixîndu-le în func­ţie şi de componenţa forma­ţiilor adverse. Obligatoriu în­să, vor trebui preferaţi jucă­torii cu o mare viteză da de­plasare, a­u absolut necesar în jocurile cu echipele fran­ceze, recunoscute îndeobşte pentru extraordinara lor mo­bilitate. Scorul a fost net favorabil, şi de data aceasta, selecţio­­nabililor : 46—3 (31—0). A condus foarte bine Gh. Jun­can. In ultimul antrenament-test LOTUL REPREZENTATIV-STEAUA 46-( Bl-0) BOTOŞANI. Elevii şcolii generale nr. 6 din cartierul „Nicolae Iorga“ au primit un frumos cadou pentru noul an şcolar, o frumoasă sală de sport. Lucrarea a fost exe­cutată, în bună parte, prin muncă patriotică, la care au participat elevii, numeroşi părinţi şi corpul didactic. Astfel, din bugetul şcolii s-au cheltuit pentru sală doar 10 000 lei, deşi valoarea ei ajunge la 200 000 lei. O con­tribuţie deosebită au avut la realizarea acestei noi amena­jări sportive prof. Al. Spolai — directorul şcolii, profesorul de educaţie fizică L. Cova­­ciuc şi preşedintele comitetu­lui de părinţi, H. Păsui. (TH. UNGUREANU—coresp.) SIBIU. Recent, a luat fi­inţă în oraşul nostru prima secţie de judo, pe lingă asociaţia sportivă Voinţa. Primii judoka sibieni sunt antrenaţi de profesorul de educaţie fizică N. Bucur. Concomitent, a început să funcţioneze pe lingă Şcoala sportivă „Şoimii“ un centru de iniţiere pentru tinerii care vor să practice sportul în chimano“. (I. IONESCU(co­resp.) TIRGOVIŞTE. Colegiul ar­bitrilor de fotbal din judeţul Dîmboviţa, în pas cu exigen­ţele regulamentului de joc, a trecut la reverificarea cunoş­tinţelor teoretice ale cavaleri­lor fluierului. S-au remarcat la reexaminare următorii ar­bitri : I. Stoian, M. Badea, V. Bîldan, G. Marinescu, I. Tă­­nase, St. Moisescu, I. Zam­fir, M. Matei şi M. Stănescu. (M. AVANU—corespondent). LUGOJ. Asociaţia sportivă Vulturii—textila are o bogată pepinieră fotbalistică. Cei doi instructori voluntari, C. Iovan şi N. Ciurescu, care se ocupă de pregătirea copiilor şi ju­niorilor, au format din puz­deria de viitori fotbalişti care vin zilnic pe frumosul stadion lugojean patru echipe, dintre care una participă în campionatul republican al juniorilor şi şcolarilor. De aici s-au ridicat cîţiva fotba­lişti, care azi sunt componenţi ai unor formaţii fruntaşe, ca de pildă: Mehedinţi (C.F.R. Timişoara) şi Zaharia (U.T.A.) Tot la centrul de copii au în­văţat alfabetul fotbalului I. Frantz, M. Bechem­, I. Mu­­raru și I. Kiss, azi jucători ai divizionarei C­­ulturii­­textila Lugoj. (G. OLARU— coresp.) I MAGAZIILE SPORTIVE ALE ŞCOLILOR (Urmare din pag. 1) Bogdan şi D. Alecu, oglindită în rezultatele bune obţinute la campionatele şcolare, se izbesc de lipsa de material sportiv , nu există decît un aparat de sărit şi o borna. Voleibaliştii, handbaliştii, fot­baliştii sau atleţii sunt la fel de vitregiţi ca şi gimnaşti. In magazia sportivă a şcolii numărul tricourilor nu depă­şeşte cifra de 15 !... Geo RAEŢCHI NECAZURI CLUJENE... Primul popas dintr-un raid clujean a fost făcut la Li­ceul „Mihail Eminescu“, uni­tate şcolară invidiată de către omonimele ei pentru bogatul perimetru sportiv de care beneficiază, pentru posibili­tăţile ce le are, de a-şi des­făşura activitatea pe orice fel de vreme. Cît priveşte maga­zia sportivă, să-l rugăm pe prof. Mircea Vinasi să ne-o... prezinte ! „Fără a fi îndes­tulătoare şi în cea mai bună stare, materialele aflate în magazia noastră sportivă a­­coperă, în mare, necesităţile şcolii. Mă gîndesc, mai intii, la echipele participante în campionatele de calificare. Va mai trebuie să achiziţionăm ceva mingi şi pantofi de tenis, probabil din fondurile asociaţiei sportive...“ Ca să treci în revistă in­ventarul Liceului „Nicolae Bălcescu“ nu-ţi trebuie decit 5 minute. Este, într-adevăr, timpul ideal pentru a înregis­tra cele 20 de mingi, 20 de tricouri, plasa de volei, bloc­­starturile (3) şi greutăţile (4). Evident, foarte sărac inventar pentru un liceu cu 1 300 de elevi. In 4 ani s-a ajuns la 3 scadenţe, s-au dat la re­formă materiale şi echipa­ment sportiv în cantităţi in­dustriale, s-ar putea spune. In acelaşi interval însă n-au fost înregistrate decît 10 mingi şi 10 tricouri“... La Şcoala sportivă din Cluj, unele necazuri. Ni le prezintă cîţiva dintre profe­sorii din secţia de gimnastică ! „Paralelele sunt uzate la ,ma­ximum, demodate. N-avem decît o trambulină şi o bară doar cu numele. Ne lipseşte pîsla pentru covor, care şi aşa nu are dimensiunea regu­lamentară. Ducem lipsă, de asemenea, de papuci pentru copii peste 10 ani. La soli­citările noastre repetate ni s-a răspuns să ne descurcăm cum putem. Dar cum, cînd liceul pe lingă care funcţio­năm — Ady Şincai — nu are fonduri şi nu manifestă nici interes pentru asemenea rezolvări ! ?“ Iată o întrebare ce aş­teaptă un răspuns urgent. Fiindcă la mijloc sunt nu mai puţin de 150 de micuţi gim­­naşti... Nuşa DEMIAN LICEUL AGRICOL DIN TG. MULLEŞ — UN EXEMPLU DE URMAT Şi în noul an şcolar elevii Liceului nr. 2 din Tg. Mureş au la dispoziţie condiţii op­time pentru desfăşurarea ac­tivităţii sportive­­ pe lîngă terenuri şi săli corespunză­toare, o bogată zestre de ma­terial şi echipament sportiv , aproape 150 de mingi pentru jocuri, treninguri, un set com­plet pentru schi şi sporturi de iarnă, corturi şi saltele pneu­matice etc. Totul în valoare de aproape 200 000 lei. O situaţie asemănătătoare există şi la Liceul agricol, mai ales în cazul gimnasticii (a­­parate pentru sărituri, tram­buline, paralele şi bîrne, cal cu minere) şi fotbalului, se pare­ disciplinele cele mai în­drăgite aici. Ghete, tricouri, pantofi de tenis şi treninguri, precum şi o serie întreagă de accesorii necesare sportului, toate frumos orînduite , iată o excelentă carte de vizită pen­tru gospodarii acestui liceu şi, în acelaşi timp, pentru prof. A. Balint, (fost fotbalist !) care — în timpul său liber — ajută împreună cu elevii la buna întreţinere a materialelor şi echipamentului, se îngrijesc de terenurile de sport. Un e­­xemplu, într-adevăr, de urmat! Mina gospodarilor lipseşte, în schimb, la Liceul „Unirea“. Magazie sportivă săracă, mingi insuficiente. Şi la fel de puţine tricouri, cu excepţia celor de gimnastică. Ce se va întîmpla, dacă nu se va în­cerca o ieşire dintr-o aseme­nea situaţie este uşor de ima­ginat. Au cuvîntul conducerea liceului şi membrii consiliu­lui asociaţiei... I. PAUŞ, coresp. principal GOSPODARI Şl „GOSPODARI" îndată ce păşeşti pe poarta Liceului nr. 1 „N. Bălcescu“ din Craiova îţi dai seama că aici găseşti buni gospodari. Curtea şcolii s-a transformat intr-un adevărat parc sportiv, în care au „răsărit“ terenuri de baschet, volei, handbal, o cochetă tribună. Magazia de echipament sportiv se poate compara şi ea cu o farmacie. Ordinea, curăţenia şi pricepe­rea magazinerului Valeriu Niţă au făcut aici casă bună. Numeros şi voluminos, echi­pamentul depăşeşte valoarea de 250 000 de lei. Poţi găsi sortimente pentru toate ramu­­rile sportive. Schiurile îşi au locul lor, la fel ca şi restul echipamentului de iarnă. Cele aproximativ 300 de tricouri sunt sortate pe culori, purtînd în dreptul fiecărui set o eti­chetă , număr de bucăţi, dis­ciplină, vîrsta pentru care sunt destinate. Din magazia a­­cestei şcoli au purtat echipa­ment, s-au pregătit şi au ob­ţinut perfor­manţe, foştii elevi Argentina Menis, Virginia Bonei şi alţii. „Cine doreşte să vadă o magazie-model să vină la noi“ — ne spunea, cu deosebită satisfacţie, şeful contabil al liceului, Mihai Gunescu. Cu totul altfel se prezintă situaţia la Liceul „T.Arghezi“. Şcoala construită recent (2—3 ani), are o sală de gimnastică nouă, un administrator nou (Sandu George), dar și o ma­gazie în care zace un strat gros de praf peste echipamen­tul în valoare de aproximativ 200 000 de lei. Pe tricourile albe, pe șorturile albe — ma­joritatea îmbrăcate o singură dată sau de loc — s-a întipă­rit o dungă neagră. Numerele sunt scrise neglijent, tricourile sunt pline de unsoare şi zgură. Să nu mai vorbim de cele 15 perechi de ghete de fotbal — rupte şi scorojite — aruncate unele peste altele, ce au că­pătat înfăţişarea unor... bărci. Şi iată, a început şcoala... Şt. GURGUI — coresp. prin­cipal. UN PRILEJ DE REFLECŢII Cite o scurtă haltă şi în trei dintre şcolile sportive ale Capitalei... „Magazia sportivă ? Inven­tarul pe care-l adăposteşte este excelent!“ Sunt cuvintele cu care ne întîmpină vesel prof. N. Oţeleanu, director-ad­junct al Şcolii sportive nr. 1. „Dacă doriţi să notaţi , numai anul acesta au fost inventa­riate 300 de treninguri, 50 pe­rechi palete de tenis de masă, 100 mingi de baschet, volei şi handbal, 100 perechi de pan­tofi pentru încălzire. Mai aş­teptăm să fie onorate reparti­ţiile de costume pentru scrimă şi cîteva biciclete. Sperăm să ne descurcăm bine în noul an şcolar, să răspundem în mod corespunzător solici­tărilor celor aproape 1 700 de elevi cîţi sunt cuprinşi în ate­lierele acestui mic laborator de performanţă“. «­ Aşadar, o şcoală care pro­mite să nu întîmpine dificul­tăţi în materie de echipament şi materiale sportive. „Eu sunt destul de sceptic în privinţa modului cum vom rezolva problema echipamen­tului sportiv îndeosebi“ îşi manifestă încă, din startul discuţiei amărăciunea prof. Constantin Popescu, directorul Şcolii sportive nr. 2. Şi con­tinuă pe acelaşi ton : „Am avut, poate, cea mai îndestu­lătoare magazie sportivă din cire există la nivelul şcoli­lor şi chiar al cluburilor. Dar, cu timpul, obiectele de in­ventar — nefiind împrospă­tate ciclic, în cantităţi pe mă­sura cerinţelor — s-au uzat şi, în mare parte, au ieşit din circulaţie. Aşa se face că în ultimii ani la antrenamente elevii folosesc echipament propriu, şcoala asigurîndu-le cele necesare doar la meciuri. Şi totuşi, chiar şi cu această soluţie intervenită volens-no­­lens, navigăm greu“. Sugerăm prof. Popescu alte două soluţii : prima, folosirea fondurilor obţinute de asoci­aţia sportivă a şcolii cu oca­zia cursurilor de iniţiere în înot (n.n. bazinele de la Obor fiind proprietatea acestei uni­tăţi de învăţăm­înt) şi, apoi, o mai bună chibzuire a in­ventarului existent. „Da, într adevăr, ne răs­punde el, ar fi deocamdată singurele rezolvări imediate pentru a completa zestrea ma­gaziei sportive a şcolii, obli­gată să răspundă solicitărilor a peste 3 560 de elevi...“ La Şcoala sportivă 3, tova­răşa Adriana Wojcekowski, secretar şef, este mai încre­zătoare : „Cu excepţia unui număr de 15 biciclete noi şi ele pe cale de achiziţionare, magazia sportivă a şcolii va fi capabilă să acopere toate nevoile. Vom căuta să ne gos­podărim cît mai bine pentru a nu fi nevoiţi să solicităm suplimentări de fonduri...“ Este­­ un punct de vedere asupra căruia ar fi bine să reflecteze mai­ mult şi ceilalţi gospodari ai şcolilor ! Tiberiu ST­AMA Pag. a 2-a Meci International­­ la Gura Humorului In cel de-al doilea meci din cadrul turneului ce l-a întreprins în România, echipa BGS Post Berlin (R.D. Germană) a întîlnit, la Gura Humorului, formaţia di­vizionară B, Minerul Broşteni. Gazdele au terminat în avantaj: 46—0 (28—0). (D. BOLOHAN — corespondent) ..CUPA ȘCOLARUL" Sîmbătă se va disputa în sala Constructorul (șos. Ian-­ cului nr. 130) o reuniune pu­­gilistică dotată cu „Cupa Șco­larul“. Vor participa boxeri de la Steaua, Dinamo, C.S.S., Olimpia, Constructorul, Glo­ria, Electromagnetica. Gala va începe la ora 18. ixmrm&JL'1 •11 ■' ■ REZULTATELE DIN DIVIZIA B Iată rezultatele înregistrate în campionatul republican de handbal, masculin şi feminin etapa a II-a. MASCULIN seria I : Şti­inţa Bacău—Belon Săvineşti 14— 22 (5—8) ; Tractorul Bra­şov—Agr­onomia Iaşi 29—18 (17—11) ; Medicina Tg. Mu­reş— A.S.A. Tg. Mureş 9—16­­ (5—7) ; Ind. sîrmei Buzău— Chimia Făgăraş 14—16 (6—8) ; Rafinăria Teleajen—Trotuşul Gh. Gheorghiu-Dej 18—13 (10—9) ; seria a II-a : Tehno­­metal Timişoara—C.S.M. Re­şiţa 17—18 (9—13); Universi­tatea Craiova—Timişul Lu­goj 18—11 (10—5); A.S.A. Si­biu—Metalul Copşa Mică 21—14 (10—5), Minaur Baia­­Mare—Textila Cisnădie 15— 11 (9—7), Gloria Arad— Independenţa Sibiu 18—16 (10—7), FEMININ, seria I : Ştiinţa Bacău—Spartac Ploieşti 9—12 (5—8), Comerţul Constanţa— Chimia Buzău 6—11 (4—6), Constructorul Bucureşti—Ra­pid 7—17 (3—10), Universita­tea Iaşi—Progresul 16—15 (6—5), Voinţa Rădăuţi—Vo­inţa Bucureşti 4—7 (1—4) ; seria a ll-a : Universitatea II Timişoara—Oltul Sf. Gheor­­ghe 16—9 (6—6), Chinţia Fă­găraş—Constructorul Baia Mare 10—6 (4—4), Dermagant Tg. Mureş—Sparta Mediaş 6—10 (3—1), Jiul Petroşani— Chimia Victoria 14—9 (8—4), Universitatea Cluj—Voinţa Sighişoara 17—12 (9—4). ★ între 15 şi 21 septembrie va avea loc, la Madrid, Con­gresul Federaţiei Internaţio­nale de Handbal, manifestare importantă în cadrul căreia se vor discuta interesante propuneri legate de combate­rea jocului dur, precum şi unele chestiuni referitoare la calendarul internaţional. In această direcţie vom semnala faptul că cu acest prilej se va stabili şi data de dispu­tare a campionatului mondial feminin. La lucrările Congre­sului, federaţia noastră va fi reprezentată de conf. univ. Ioan Kunst-Ghermănescu, secretar CNEFS, membru al Comisiei Tehnice a FIH şi de prof. Lucian Grigorescu, se­cretar general al federaţiei române. 4 sponful -1 VICTIMELE DEZINTERESULUI „Cupa speranţelor“, com­petiţie rezervată şcolarilor pină la 15 ani, angrenează de la un an la altul, tot mai multe echipe, ceea ce denotă că cină are o largă audienţă în rîndurile copiilor. Viabili­tatea competiţiei a fost de­monstrată din nou cu prilejul recentei finale pe ţară, des­făşurată pe stadionul Tinere­tului din Capitală, unde micii ainari, posesori ai elemente­lor de tehnică şi tactică, au oferit meciuri agreabile. Toate ar fi fost bune şi la locul lor dacă conducerile şco­lilor ar fi sprijinit cu mai multă înţelegere echipele in vederea finalei de la Bucu­reşti. Cu toate că regulamen­tul precizează clar că mate­rialul de joc pentru copii tre­buie să aibă dimensiuni re­duse, majoritatea şcolilor şi-au trimis echipele la faza finală cu bastoane şi mingi de seniori. Curios, la această competiţie, deschisă pionieri­lor, nu a existat nici o min­ge... pionierească. De aseme­nea unele echipe au făcut notă discordantă in privinţa ţinutei, jucătorii lor purtînd tricouri deteriorate, uneori de culori diferite, unii cu pantofi de tenis, alţii fără. Şi încă ceva: echipele şcolilor gene­rale din comunele Drăgăneşti (jud. Ol) şi Lipniţa (jud. Constanţa), cu veleităţi la pri­mele locuri In clasament, au sosit dai multă intîrziere in Capitală şi au pierdut prin neprezentare partidei­ din prima reuniune, ele fiind vic­timele dezinteresului celor care se ocupă de destinul lor. Tr. IOANIȚESCU INTERNAŢIONALELE, O FRUMOASĂ TRADIŢIE A ATLETISMULUI ROMÂNESC Campionatele Internaţiona­le, desfăşurate sîmbătă şi du­minică pe Republicii, consti­tuie un nou pas făcut pe calea afirmării tradiţiei atle­tismului românesc. Este vor­ba de tradiţia unor compe­tiţii de amploare, care reu­nesc sportivi din numeroase ţări, de pe diferite continen­te, cu mai multă sau mai puţină experienţă a marilor întreceri. Internaţionalele — aflate acum în drum spre e­­diţia a XX-a — aduc un dublu beneficiu : în primul rînd mişcării atletice din Ro­mânia care, anual, dispune de o competiţie stimulatorie, devenită obiectiv atît pentru consacraţi, cit şi pentru tinerii atleţi ce bat la porţile afir­mării şi, în al doilea rînd, pentru atletismul internaţio­nal al cărui calendar de mari manifestaţii este îmbogăţit cu această reuniune de an­vergură. Desfăşurarea cu regularitate a Internaţionale­lor României reprezintă pen­tru lumea atletismului o ga­ranţie a seriozităţii organi­zatorilor, a interesului con­tinuu ce există în ţara noas­tră pentru acest sport al sporturilor. Ediţia a XIX-a a angajat în întreceri puţine nume mari. Deşi organizatorii au făcut eforturi demne de laudă, deşi s-a purtat o în­delungată corespondenţă cu diferiţi performeri, o seamă dintre aceştia, deşi au accep­tat iniţial şi au confirmat apoi, au renunţat la parti­cipare în ultimul moment. Cei cîţiva atleţi de mina în­­tîi care s-au prezentat pe Republicii­­Montez, Cobran, Morales — Cuba, Wolferman, Latzel — R. F. a Germaniei. Fromm — R. D. Germană, Dufresng, Sarteur — Franţa, Hubacher — Elveţia, Fejer — Ungaria S-at au dat culoare competiţiei, au făcut ca unele probe să cunoască dispute indîrjite, soldate cu perfor­manţe valoroase şi modificări în lista recordurilor Interna­ţionalelor. Dar, cel mai im­portant lucru este acela că la invitaţiile transmise de F.R.A. au răspuns pozitiv 15 foruri atletice naţionale. Desigur, cele 9 recorduri naţionale (13,4 s la 100 m ). — Valeria Bufanu ; 10,3 s la 100 m — egalat — Gh. Zam­­firescu ; 85,72 m la suliţă — Klaus Wolfermann, R. F. a Germaniei ; 13,0 şi 13,7 s la 110 mg. — Juan Morales, Cuba ; 2:09.7 la 800 m — Aurelia Penton, Cuba ; 48,0 s şi 47,3 s la 400 m — Reza Entezari, Iran; 53,8 s la 400 mg. — Abolgasem Miry, Iran) constituie un prim in­diciu al valorii competiţiei. Dar, în afara lor, alte cifre vin să confirme nivelul bun al competiţiei. Este vorba de 10,1 s la 100 m — realizat de Pablo Montez (Cuba), 1:47,6 la 800 m — obţinut de Dieter Fromm (R. D. Germană), 19,20 m la greutate — per­formanţă înregistrată de Dieter Protius (R. D. Ger­mană), 61,66 m la disc — a­runcare realizată de Geza Fejer (Ungaria), 6,45 m la lungime — Viorica Viscopo­­leanu şi 58,44 m la disc — Lia Manoliu. Vorbind despre Internaţio­nale ne exprimam părerea că ele constituie — în primul rînd — un beneficiu pentru atletismul românesc, pentru sportivii noştri. In bună parte aşa a şi fost. Dar, nu putem omite faptul că de la startul acestei importante competiţii au lipsit o serie de performeri români. Pentru Mariana Goth, crainicul concursului a dat o explica­ţie, cunoscută de altfel (era accidentată). Despre Darvaş am aflat de la antrenorul fe­deral Gh. Zîmbreşteanu că este, de asemenea, accidentat. Dar nimeni nu s-a grăbit (poate nici n-au existat mo­tive) să scuze absenţa lui Ciochină, Puiu, Jurcă, Suciu, a Virginiei Bonei sau a El­­sabetei Baciu. Pentru ei, In­ternaţionalele n-au constituit un obiectiv ? Şi dacă această mare competiţie a fost şi un mijloc de selecţie şi verifi­care, cum se explică atunci faptul că în formaţiile pentru patrulaterul masculin şi tri­unghiularul feminin ce se vor desfăşura vineri şi sîm­bătă pe Republicii apar Cio­chină, Puiu, Bonei, Baciu ? Ori chestiunea cu selecţia la Internaţionale a fost o glu­mă (nereuşită), ori cei ce au alcătuit echipa dovedesc ne­seriozitate. Altă alternativă nu există. In ceea ce priveşte organi­zarea un singur lucru a dis­tonat cu eforturile făcute pentru o prezentare la nive­lul prestigiului întrecerilor. La 400 m şi 800 m fete şi 800 m băieţi au fost acceptaţi la start cite 10 concurenţi (şi chiar mai mulţi), ajungîn­­du-se din această cauză la bizara soluţie de a obliga cite doi concurenţi să alerge pe acelaşi culoar. Cînd a existat timp pentru a se pro­grama cite două finale (la probele de sprint şi garduri), nu înţelegem de ce nu au putut fi acceptate serii la cele 3 probe, astfel încît toată lumea să concureze în con­diţii optime. In sfîrşit, cea de a XlX-a ediţie a Internaţionalelor a scos din nou în evidenţă si­tuaţia precară în care se află unele probe. Astfel, la arun­cări (disc, greutate, suliţă — băieţi, greutate şi suliţă — fete), probele de fond şi demifond, lungime băieţi, re­zultatele sunt departe de ni­velul mediu internaţional. Este de datoria federaţiei, a cluburilor şi a antrenorilor să-şi unească eforturile pen­tru o activitate de perspec­tivă care să scoată din ano­nimat aceste probe. Hristache NAUM Adrian VASILIU G. Fejer, unul dintre cei mai buni discoboli ai continentului, ciştigător cu 61,66 m la Internaţionale. Foto : A. NEAGU DE LA „CERCURILE OLIMPICE LA RECORDUL NATIONAL! Ac­um 5—6 ani, pe lis­tele de tineri încărcaţi de talent, pe care antrenorul federal Gh. Zîmbreşteanu le ţine întotdeauna cu gri­ji, apăruse un nume nou: CSABA DUSA. In dreptul numelui său mai scria: elev la o şcoală din Tg. Secu­iesc, inall (1,90 m!), suplu şi inzestrat cu o detentă deosebită. Prin eforturile conjugate ale federaţiei şi ale forurilor şcolare locale, elevul Csaba Dósa a fost îndrumat spre liceul cu program de educaţie fizică din Tg. Mureş şi dat în grija antrenorului Zoltán Szabó. Aşa a început mun­ca, aşa a inceput lupta cu forţa de atracţie. In felul acesta a pornit pe calea afirmării o nouă speranţă a atletismului românesc. Primele lui succese au confirmat previziunile. Cel mai bun la săritura in înăl­ţime din tinăra Sa genera­ţie, Csaba Dósa s-a impus mai întii in populara com­petiţie, deschisă elevilor. „Cercurile olimpice“ şi şi-a ciştigat dreptul (alături de Cornelia Popescu — deci, iată roadele unei în­treceri de masă a elevilor:­) de a concura la J.O. din Mexic. Acolo, tinărul timid de 17 ani, care era atunci Csaba Dósa, a ratat cali­­ficarea in finale, realizind numai modesta cifră de 2,02 m. Anul trecut, insă, la Stockholm, in luna august, el a probat calităţile sale, realizind un nou record de juniori al ţării, In momen­tul cind a trecut peste Şta­cheta ridicată la 2,13 m. Şi acum, la Paris, iată-l inscriindu-şi, in palmaresul său — aflat, fireşte, ahin la primele file — o per­formanţă pufin obişnuită, 2,16 m, cu care corectează recordul de seniori (In aer liber) al ţării, stabilind, totodată, un nou şi valoros record de juniori. In virsti de 19 ani (s-a născut la 30 ianuarie 1951, in corn. Călugăreni, jud. Mureş), Csaba Dósa are in faţa sa posibilitatea reali­zării unei strălucite cariere sportive. Antrenorul fede­ral Gh. Zîmbreşteanu ne spunea că ultimul rezultat al utecistului Csaba Dósa este cu atit mai meritoriu, cu cit in ultimii ani mun­ca de cizelare a talentu­lui său a fost impietată de o persistentă întindere a ligamentelor genunchiului. Acest lucru nu l-a oprit, insă, să-şi înzecească efor­turile la antrenamente, după cum intensa activi­tate sportivă nu l-a împie­dicat să-şi termine cu suc­­ces studiile liceale şi să se numere azi printre Stu­denţii Institutului pedagogic din Tg. Mureş. Ce l-ar pu­tea reţine atunci pe dru­mul definitivei sale consa­crări ? Să sperăm că ni­mic. .. — e. a. — VINERI ŞI SÂMBĂTĂ PE REPUBLICII (Urmare din pag. 1) Setter, Pusztai ; 800 m — Kulcsai, Ligetkuti ; 1 500 m — Budovan, Zsilak ; 100 m g — Kiss, K. Balogh ; înălţime — Komka, Zink ; lungime — Forisek, Toth ; greutate — Bodnar, Veres ; disc — Kleiber, Abahazi ; suliţă — Vidos, Rudas. Echipa masculină a ELVE­ŢIEI : 100 m — Brunner Pusterla ; 300 m — Retodiezi, Brun­ner ; 400 m — Beiner, Rothenbuehler ; 800 m — Pelli, Henggeler ; 1 500 m — Grueter, Dolder ; 5 000 m —' Zimmermann, Wirth ; 10 000 m — Moser, Kaiser ; 110 m g Ringli, Riedo ; 400 m g — Wirz, Hofer ; 3 000 m obsta­cole — Menet, Feldman ; înălţime — Bretscher, Wieser ; lungime — Zuellig, Bernhard; triplusalt — Lardi, Born ; prăjină — Wiss, Witt-mer ; greutate — Hubacher, Egger; disc — Hubacher, Frauchi­­ger ; suliţă — von Wartburg, Reber; ciocan — Ammann, H. Rothenbuehler. Dintre atleţii şi atletele prezentate astăzi se remarcă o serie de performeri. La fete, sprintera G. Balogh — 11,4 s pe 100 m şi 23,3 pe 200 m, Komka — 1,84 m la înălţime, Kleiber — 58,43 la disc şi suliţaşele Vidos şi Rudas (campioană olimpică la Ciudad de Mexico) — capa­bile de aruncări în jurul a 60 m. La băieţi, Mecser — 28:32,0 pe 10 000 m, Kelemen şi Major — creditaţi în acest an cu 2,20 m la înălţime, fostul campion european la aruncarea greutăţii — Varjú, Tégla şi Feher — aruncători de disc cu performanţe peste 63 m, suliţaşii Nemeth (me­dalie de aur la Universiada de la Torino) şi Csik (medalie de argint la aceeaşi compe­tiţie) şi fostul recordman mondial la aruncarea cioca­nului, Zsivorzski — din e­­chipa Ungariei, Pusterla — 10,2 pe 100 m, Wirz — 51,0 pe 400 m g şi Hofer — 50,9 pe 400 m g, Menet 8:39,9 la 3 000 m obstacole, Huba­cher — 19,34 m la greutate, von Wartburg — 80,34 m la suliţă, MAMAIA, 15 (prin telefon, de la corespondentul nostru). Pe lacul Siutghiol au înce­put întrecerile din cadrul campionatelor naţionale de yahting — clasele SNIPE F. D., STAR şi FINN. Par­ticipă un număr de 58 echi­paje reprezentînd cluburile şi asociaţiile sportive Elec­trica şi C.N.U. Bucureşti, Electrica, Ştiinţa şi 1PROFIL Constanţa, Marina Mangalia. Primele trei regate s-au dis­putat pe o vreme frumoasă, dar nu favorabilă concursu­rilor de yahting (vînt da tăria 2). Clasamentul după consu­marea primelor trei manşe : FINN : Nicolae Opreanu (C.N.U.) 0 p . F. D. : Cante­­mir Bărbulescu—Florin Pa­­naitescu (C.N.U.) 0 p ; SNIPE : Dorel Popovici—Bog­dan Mărăcine (Electrica Buc.) 0 p ; STAR: Mircea Dumi­­triu—Nicolae Iliescu (C.N.U.) 0 p. Intrecerile_ continuă. N. ENACHE C. S. U. Construcţii —Dinamo 13-11! In etapa a II a campiona­tului republican pe echipe, C.S.U. Construcţii a reuşit să facă un pas mare către titlul de campioană învingînd pu­ternica formaţie Dinamo Bucureşti cu 13—11. Punctele decisive ale studenţilor au fost aduse de Gh. Boaghe (care l-a învins cu 6—4, 6—8, 6— 3 pe S. Dron şi cu 6—4, 7— 5 pe V. Marcu), I. Sântei care a dispus cu 6—4, 6—1 de S. Dron şi cu 6—1, 6—1 de V. Marcu), şi Agnata Kun (care a ciştigat în faţa cam­pioanei României Iudith Dibar, cu 4—6, 6—2, 0—2, iar în faţa Marianei Ciogolea cu 6—2, 0—0). Steaua, jucînd la Cluj, a ciştigat, cum era de aşteptat, meciul cu studenţii de la Politehnica cu 14—10. Iată cîteva rezultate : Mărmu­­reanu — Boldor 0—3, 6—1, Popovici — Boldor 6—0, 6—2, Valeria Balaj — Lucia Tănă­­sescu 6—2, 6—1. ★ BRAŞOV, 15 (prin telefon). — In faţa echipei bucureş­­tene Progresul, Steagul roşu din localitate a obţinut o vic­torie cu 12—11, care îi sporeşte şansele de a rămîne în divizie. Dintre meciurile disputate semnalăm surprizele obţinute de Iosif Kerekes, care l-a în­vins pe Sever Mureşan şi Traian Marcu care a cîşti­­gat întâlnirea cu campionul de juniori al României, Dan Nemeş. Iată cîteva rezultate : G. Bosch—S. Mureşan 1—6, 7—5, 3—6, I. Kerekes—P. Dumitrescu 6—2, 6—0. • Televizorul ^Venus*­ este un receptor multicanal cu diagonala ecranului de 47 cm., prezentat Intr-o frumoasă casetă furni­ruită. • Numărul de reglaje este redus, datorită stabilităţii mari In funcţionare. • Strălucirea Imaginii permite vizionarea programelor şi In În­căperi luminate. • Sistemul de construcţie, cablajele imprimate şi şasiul raba­tabil asigură o Întreţinere uşoară. • Un difuzor permanent dinamic permite o reproducere de bună calitate a sunetului. Preţul televizorului „VENUS“ este de 3400 Iei cu posibilităţi de plată in 12—13 rate liniare, cu un aconto de SIC—680 lei. ■»■■■■■»’lini mu fim . 1 ... 1—— A TNCEPUT CAMPIONATUL DIVIZIEI A DE FOT­BAL ! CU UN TELEVIZOR „VENUS" VEȚI FI ÎN­TOTDEAUNA PE FAZĂ !

Next