Sportul, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 1039-1069)

1970-10-25 / nr. 1063

Proletari din toate ţari­le, uniţi-va ! ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT ANUL XXVI­I NR. 1063 (6497) 4 PAGINI 30 BANI Duminica 25 octombrie 1970 Azi, în divizia A la fotbal în cadrul etapei a VIII-a, care va avea loc astăzi, se vor disputa următoarele meciuri : Bucureşti : RAPID — PROGRESUL şi DINAMO BUCUREŞTI — STEAUA (Sta­dionul „23 August“,­­de la ora 13); Arad: U.T.A. — C.F.R. TIMIŞOARA; Iaşi: POLITEHNICA—UNIV. CRAIOVA; Ploieşti: PETROLUL — STEAGUL ROŞU ; Cluj : C.F.R. CLUJ — „U“ CLUJ ; Petroşani: JIUL — F. C. ARGEŞ; Constanta: FARUL — SPORT CLUB BACĂU. CLASAMENTUL Destindere intre două me­ciuri, cu care prilej jucătorii echipei Steaua (în fotografie) ar putea lua lecţii... de pre­cizie la fotbal.­­ In holul Căminu­lui C.F.R., rapi­­diştii răsfoiesc zia­rele și revistele apărute ieri. 1. Dinamo Buc. 7 4 2 1 11— 7 10 2. U.T.A. 7 4 1 2 7— 4 9 3. Univ. Craiova 7 4 1 2 6— 6 9 4. Steaua 7 3 2 2 43—10 8 5. Politehnica 7 3 2 2 13—11 8 6. Steagul roşu 7 3 2 2 4— 3 8 7. Rapid 7 2 4 1 4— 3 8 8. Farul 7 3 2 2 11—12 8 9. Petrolul 7 3 2 2 8—10 8 10. „U" Cluj 7 3 1 3 10— 8 7 11. Sport Club Bacău 7 3 0 4 14—10 6 12. Progresul 7 2 2 3 6— 8 6 13. F. C. Argeș 7 1 3 3 9-11 5 14. Jiul 7 2 1 4 5— 9 5 15. C.F.R. Cluj 7 2 1 4 7—12 5 16. C.F.R. Timișoara 7 1 0 6 4— 8 2 „ULTIMA ORĂ A CUPLAJULUI Vremea, principal adversar al lui Năsturescu Regim sever de odihnă, la „Progresul” • Dinamoviştii şi-au Instalat „cartierul general” la Snagov# Biliardul, distracţia favorită a steliştilor • • Căminul C.F.R. — obiş­nuita gazdă de sfîrşit de săp­­tămînă a Rapidului. Am a­­juns aici tocmai cînd se terminase şedinţa de analiză a meciului cu Universitatea Craiova. Concluziile ? In an­samblu, pozitive. In hol, dis­cuţiile trecuseră deja la par­tida de azi. Rapidiştii sunt optimişti, dar îşi dau seama că formaţia „bancarilor“ este un adversar care le va da de furcă, îl surprindem pe Năsturescu privind absent pe geam. 11 indispune, desi­gur, timpul. ,,Vremea poate fi al doilea adversar — ne spune el. Dar, şi cei de la Progresul pot acuza acelaşi lucru !“ Ieri după-amiază, era pro­gramat un film. La ce cine­matograf ? La unul la care s-ar fi găsit bilete... Azi dimineaţă — ultimele sfaturi, adică şedinţa teh­nică de pregătire a meciului. La ora 11,30, autobuzul îi aşteaptă în faţa Căminului. • Antrenorii Victor Stăn­­culescu şi Alexandru Caricaş, împreună cu elevii lor şi-au stabilit cartierul general la... hotelul „Cişmigiu“. De vi­neri după-amiază, programul a cuprins activităţi recreative cu scopul recuperării poten­ţialului fizic şi... psihic al jucătorilor. Sîmbătă diminea­ţa — o singură „rubrică“ — odihnă obligatorie, iar după­­amiază tot lotul a vizionat filmul „De şapte ori şapte“. „ Dinamoviştii bucureşteni sunt, de joi seara, oaspeţii vi­lei „Pace trainică“ din Sna­­gov, în împrejurimile căreia Geo RAEŢCHI ETAPA JUDEŢEANĂ A „OLIMPIADEI SATELOR” ACEŞTI TINERI MINUNAU PITEŞTI, 24 (prin telefon, de la trimisul nostru). Nimeni n-ar fi crezut că pe o vreme cu totul neprielnică — o ploaie rece, care de vineri dimineaţă nu s-a oprit măcar o clipă — etapa judeţeană a „Olimpiadei satelor“ se va mai putea des­făşura. Dar, reprezentanţii celor 30 000 de tineri şi tinere, care au concurat în fazele premer­gătoare finalei, au fost de o punctualitate aproape incredi­bilă. La ora 11 . 400 dintre cei mai buni sportivi erau prezenţi pe stadionul de atle­tism „Argeş", aşteptând intre­­cerile.­­ „Olimpiada satelor“, acţiune cu adevărat de masă, a produs un reviriment nebănuit printre sportivii şi activiştii sportivi din judeţul Argeş. Deoarece fiecare comună trebuia să fie gazda unor întreceri, s-a declanşat o campanie susţinută de amena­jare de baze sportive. In toate cele 94 de comune au apărut, cu contribuţia şi prin munca patriotică a localnicilor, 76 de baze sportive noi. Dacă se va scrie o istorie a mişcării spor­tive săteşti din judeţul Argeş, din paginile ei nu vor trebui să lipsească — printre altele — numele lui Gheorghe Mareş, primarul comunei Recea, a pro­fesorilor Marin Olaru, Adrian Stere sau Ilie Ene, care — după orele lor de­ program —, mun­ceau pentru amenajarea acestor terenuri. Pe astfel de temelii s-a putut înfiripa o activitate sportivă care — cu această populară competiţie — şi-a luat zborul cu propriile-i aripi. Ion GAVRILESCU In ultimii 119 ani, mag­naţii australieni, care nu-şi pot tămădui altfel spleenul, au cheltuit pes­te 27 milioane dolari pentru singura plăcere de a participa la cursa de yachturi „America­ Cup“. Construcţia unui vas pentru această foar­­te snobă competiţia costă 150 000 de dolari. Atiţia bani nu au fost cheltuiţi niciodată pentru a crea noi Herb Elliott, noi Dawn Fraser. Contestaţia e îndreptăţită: cheltuiţi banii pentru sportul ma­selor, nu pentru uriaşele ambarcaţiuni cu vele servind intereselor îngus­te ! Nu o spunem noi, ci ziarul „The Herald“ din Melbourne. ViCtOR BANCIUKttCU BASCHETBALISTELE DE LA RAPID ŞI POLITEHNICA ÎNVINGĂTOARE FĂRĂ EMOŢII 11—4 în min. 6, 15—6 în min. 9, 24—11 în min. 15, atît a indicat tabela de mar­caj în repriza I a meciului de baschet dintre RAPID şi A.S.A. CLUJ, desfăşurat asea­ră în sala Ciuleşti, în cadrul etapei a Il-a a diviziei femi­nine A. Se părea că rapidis­­tele vor repurta o victorie la un scor record, ceea ce ar fi fost o surpriză faţă de valoarea lotului prezentat de A.S.A. Dar, din min. 15 an­trenorul clujean Nicolae Mar­tin a indicat aplicarea pre­singului temporar cu retra­gerea în zonă, ceea ce a de-Eva Ferecz (cu mingea) a fost pînă în momentul acciden­tării, jucătoarea de bază a Rapidului, reglat vizibil angrenajul for­maţiei bucureştene. De fapt, de aici a început disputa pro­­priu-zisă care, deşi presărată cu multe greşeli de tehnică şi ratări, a plăcut prin spec­taculozitatea fazelor. A.S.A. a refăcut din handicap, evo­­luînd la un nivel care îi dă speranţe în obţinerea u­­nor viitoare succese, iar Ra­pid, deşi lipsită de aportul Evei Ferencz (accidentată, după 20 de minute de com­portare excelentă), a păstrat în­ permanenţă un avans de­stul de solid. Scor final: 55—44 (32—25). Partida vedetă a cuplajului a pus faţă în faţă echipele bucureştene POLITEHNICA şi VOINŢA. In primele 20 de minute am asistat la un a­­devărat „festival“ al ratări­lor, unele din situaţii incre­dibile, în care un aport deo­sebit l-au avut şi o serie de sportive cu vechi state de ser­viciu în prima divizie a ţării. De altfel şi scorul primei re­prize este elocvent şi ne scuteşte de alte aprecieri: 21—9 pentru studente. In par­tea a doua a meciului ambele echipe şi-au luat rolurile mai în serios şi au arătat, to­tuşi, că sunt formaţii cu pre­tenţii în baschetul nostru. Victoria a revenit, pe merit, Politehnicii la scorul de 45— 29 (21—9). DE ZIUAFORŢELOR ARMATE PE STADION, El. MILITĂRII••• A­­zi e ziua militarilor patri­ei. „Ziua Armatei“, cum mai intim, mai cald, mai aproape de inimile noastre ne-am obişnuit să-i spunem. Moment emoţionant, plin de semnificaţii, prilej de trecere in revistă a succeselor dobîndite pe cimpul de instrucţie, în sala de pre­gătire teoretică şi politică. Dar, de haina militară se leagă, şi amintirea clipelor petrecute pe terenul de sport. Da, pentru că întrecerea de pe dreptunghiul de handbal sau volei, de la groapa de sărituri sau de pe pista de alergări face parte integrantă din pregătirea militară, ca mij­loc eficient de Întărire a orga­nismului, de mărire a capacită­ţii fizice şi de petrecere instruc­tivă a timpului liber. Azi, spor­tul a pătruns adine in viaţa osta­şilor, le este un prieten stator­nic, de care mulţi, la Înapoierea pe meleagurile natale, nu se vor mai despărţi. ...Zi de toamnă. E o zi splen­didă, cu un cer neobişnuit de albastru, cu mult soare. Peste locurile in care ne aflăm s-a aşternut o linişte deplină, nefi­rească pentru cel neavizat. In unitatea din care face parte o­­fiţerul M. Nicolae, programul de pregătire ce desfăşoară din plin, şi după cum aveam să ne con- Reportajul nostru vingem, cu o precizie matemati­că. Totu­şi, e linişte. Doar undeva departe, apara­tele merse, In limbajul lor si­­labic „ti-ta-ta" sau „ti-ti-ta“, tri­mit In eter noi ordine, se ra­portează Îndeplinirea misiunii, sau, pur şi simplu, spun că mi­litarii noştri se pregătesc cu sîr­­guinţă, desluşind tainele armei. De data aceasta e vorba de SPORT. In zori de zi, cînd soa­rele n-apucă încă să-şi trimită pe cer primele suliţe, începe programul celor 30 de minute de gimnastică de înviorare. Atunci, corpuri zvelte şi bronzate, in exerciţii ritmice, se destind, muş­chii vibrează ca nişte resoarte. „La noi, ne spunea secretarul consiliului politic, locotenent­­colonel V. Ion, e vorba de o armă tehnică. Exerciţiile de în­viorare completează lipsa de miş­care, creează o bună dispoziţie de lucru­. Dar sportul din viaţa unităţii nu se rezumă doar la înviorare. Nu. De două ori pe săptămină, timp de câte 96 de minute, au loc întreceri la volei, handbal, fotbal, atletism şi gimnastică. Gazde ale pasionatelor întreceri sunt terenurile acestea cu zgură roşie, înconjurate de garduri şi stîlpi alb-albaştri, toate pur­­tînd amprenta bunei gospodăriri, a unei îngrijiri ce poate fi oricînd exemplu in materie. Iată terenul de fotbal, pe care se întrec şi echipele de oină, terenurile de volei, de handbal şi tenis. Pista de atletism mai poartă incă urmele pantofilor purtaţi de cei ce s-au întrecut in probele de 100, 400, 1 500 şi 3 000 metri. După Constantin ALEXE (Continuare în pag. a Sa) în derbyul campionatului masculin de handbal STEAUA-DINAMO BUCUREŞTI 5-5 (4-3). UN REZULTAT ECHITABIL Să fie, oare, amatorii de handbal din Capitală aşa de nenorocoşi ? Se pare că da. Cînd au prilejul să urmărească un meci frumos, n-au loc în tribune (Steaua — Universita­tea), cînd au loc în tribune şi partida se anunţă pasionantă, vremea se aşază de-a curmezi­şul, iar spectacolul este în bună Stadion : Dinamo; teren : greu, alunecos, îmbibat cu apă ; timp : ploaie, frig ; au marcat : Marinescu (min. 2), Dan Marin (min. 3), Nica (min. 5), Goran (min. 13), Gruia (min. 16), Dan Marin (min. 17, din 7 m), Gruia (min. 27), Lieu (min. 51), Bir­­tolom (min. 52, din 7 m), Dan Marin (min. 60, din 7 m) , au fost eliminaţi pentru cîte două minute : Bota (în min. 33) şi Birtolom (în min. 58). Au arbitrat foarte bine : PANDELE CIHLIGEANU (Bucureşti) şi CONSTANTIN CAPATINA (Buzău). Au ju­cat echipele : STEAUA : DINCA — Goran, Birtolom, Coasă, GRUIA (din min. 58 Speck), MARINESCU, GAŢU , DINAMO, PENU — LICU, Cezar Nica, BOTA, Preotu (din min. 27 Dinca), Dan Ma­rin, Moldovan, măsură ratat. Aşa s-au întâm­plat lucrurile, ieri, la mult aşteptatul derby Steaua — Di­namo București. O ploaie mă­runtă și un teren pe care exe­cutarea unui dribling cerea un curaj deosebit au transformat acest meci într-o dispută fără atribute spectaculare, ce a deve­nit palpitantă abia în ultimele minute, cînd Steaua părea să oprinteze clar spre victorie, iar Dinamo făcea eforturi lăudabile s-o ajungă. Remiza consemnată in cele din urmă pe foaia de arbitraj o considerăm echitabilă. Steaua s-a apărat corect, având în această direcţie marele merit de a fi ştiut să blocheze aproa­pe toate şuturile pornite spre poarta lui Dincă. In atac, hand­baliştii acestei echipe au mi­zat, însă, prea mult pe Gruia, care şi-a făcuta­ datoria, însă de unul singur nu­ putea în­toarce decisiv soarta partidei in favoarea formaţiei sale. Birto­lom, nesigur pe terenul alune­cos, nu a avut de această dată aportul aşteptat, iar jucătorii de semicerc şi­ de pe extreme n-au fost folosiţi aproape de loc (Marinescu a înscris doar un singur gol — primul ! — din poziţie clară de pivot). Dinamoviştii au început par­tida cu o apărare avansată 4-12, cu intenţia evidentă de a anihila pe cei doi principali realizatori de la Steaua (Gruia şi Birtolom). Ei au primit re­pede un gol de pe semicerc şi apoi au renunţat la supraveghe­rea strictă a lui Birtolom, rea­­lizînd astfel o apărare mai bine închegată în apropierea zonei de la 7 m. în atac, jucătorii de la Dinamo au fost mai slabi decit adversarii lor. Şu­turile lui Nica au întîlnit cu regularitate blocajul advers şi exprimarea în ofensivă a deve­nit extrem de grea, motiv pen­tru care, la un moment dat, balanţa victoriei îi aclina serios in favoarea echipei Steaua. E­­forturile lui Licu şi Bota au suplinit, însă, în final, această carenţă, echilibrînd situaţia. Aşa că, un meci egal echita-A. CALIN H. NAUM (Continuare în pag. a 3-a, la rubrică) Dan Marin s-a desprins din ...noroi şi încearcă să arunce la poartă dar Gruia blochează Foto­­ N. DRAGOŞ Dr. I. Stănescu, secretar general al Comisiei medicale A.I.B.A. Congresul Asociaţiei In­ternaţionale de box amator, ţinut recent la Paris, l-a ales pe dr. Ionel Stănescu în funcţia de secretar general al Comisiei medicale. Aseară a sosit în Capita­lă J.A.V. Castle, vicepreşe­dinte al AIBA, care va a­­sista la desfăşurarea cam­pionatelor naţionale de box. Cu acelaşi avion a venit şi arbitrul iranian Petros Na­­zarbekian, invitat de F.R. Box să oficieze la finalele campionatelor. CUM SE CONTUREAZĂ PROFILUL SPORTIV AL BUCUREŞTIULUI DE MIlNE Dezvoltarea edilitar-urbanis­­tică a Capitalei, intr-o perspec­tivă raportată nu numai la următorul plan cincinal, ci prelungită îndrăzneţ spre sfir­­şitul acestui mileniu, formează tema expoziţiei „Sistematizarea municipiului Bucureşti“, deschi­să în holul Institutului de Ar­hitectură. Urbanişti, arhitecţi, construc­tori şi alţi specialişti au elabo­rat, pe baza indicaţiilor condu­cerii de partid şi de stat, o schiţă de sistematizare, cuprin­­zind coordonatele procesului de dezvoltare multilaterală a Bucureştiului în următorii ani Vizitatorii expoziţiei — şi afluenţa lor denotă interesul cetăţenilor Capitalei pentru vi­itorul urbei în care trăiesc şi muncesc — pot lua cunoştinţă de soluţiile propuse de autorii schiţei de sistematizare — ade­seori în mai multe variante — pentru organizarea zonelor de locuit, amplasarea noilor obiec­tive industriale, înzestrarea cu edificii social-culturale, moder­nizarea reţelei stradale şi dez­voltarea transportului în co­mun, echiparea tehnico-edilita­­ră şi, de asemenea, pentru con­strucţiile şi amenajările nece­sare activităţii sportive, de re­creare, de agrement. DE LA TERENURILE DE JOC PENTRU COPII, LA MAREA SALA DE SPORT Am reţinut, în primul rînd, că autorii schiţei au prevăzut spaţii pentru terenurile de joacă ale copiilor şi bazele sportive de cartier în toate zonele oraşu­lui. Astfel, In cartierul Titan care va avea, In final, o popu­laţie de circa 220 000 locuitori , vor fi afectate 36 ha pentru terenurile de joacă şi sport. Suprafeţe importante vor fi destinate jocurilor copiilor şi sportului în cartierul Ferentari (6 ha pentru baze sportive şi 42 ha pentru terenurile de joa­că). In zona ansamblului Co­­lentina care va totaliza circa 40 000 locuitori, suprafaţa re­zervată terenurilor de joacă şi sport atinge 6 ha. Sebastian BONIFACIU (Continuare in pag. 1­9 a) — O vizită la expoziţia „Sistematizarea municipiului Bucureşti“ Semicentenarul clubului „Medicina” Adunare festivă la I.M.F. Bucureşti Astăzi, la orele 11, în am­fiteatru­ mare al Facultăţii de Medicină generală din Bucureşti, Bd. Dr. Petru Groza nr. 8, are loc aduna­rea festivă închinată sărbă­toririi semicentenarului clu­bului sportiv „MEDICINA“. In cadrul festivităţii, foş­tilor sportivi şi activişti ai clubului li se vor conferi insigne, diplome de onoare şi medalii jubiliare. Totoda­tă, diferite institute de însă­­mint superior şi foruri spor­tive şi studenţeşti vor tri­mite salutul lor adunării, cu ocazia acestui importam eveniment. SĂ RELANSĂM TRADIŢIILE!­ îfiva iubitori de sport din Arad deplîn­­geau,­­ într-o scrisoare recent adresată ziarului, stingerea treptată a pasiunii şi interesului pentru şah în oraşul de pe Mureş, acela care scotea la iveală, cu mulți ani în urmă, un campion de anver­­g­ura lui Ivan Hanic. Se vorbea cu nostalgie în acele rînduri de o tulburătoare sinceritate despre tradiţii care dispar.­­ Fenomenul nu se limitează, din păcate, numai la şah, şi aceasta îi conferă gravitate, îndeamnă la meditaţii, dar presupune — mai cu seamă — măsuri. Investigînd mai în profunzime actuala așezare pe plan national a ramurilor de sport, constatăm restrîn­­gerea treptată a răspîndirii ei geografice, concentrarea­­principalelor forțe în Capitală, ceea ce anulează stimulentul, concurenta sănătoasă, disputa de la egal la egal, absolut indispensabile mersului înainte, osifică iniţiativele, predispune la automulţumire şi somnolenţă. Astăzi, în vreo zece discipline, bătălia pentru întîie­­tate se reduce la duelurile dintre reprezentanţii clubu­rilor Steaua şi Dinamo. Reşiţa, Hunedoara, Baia Mare au depus armele pe saltelele de lupte ; Brăila trăieşte cu amintirile marilor isprăvi săvîrşite de boxerii săi cu mulți ani în urmă ; Satu Mare se consolează cu faptul că majoritatea scrimerilor din loturile nationale şi-au pus acolo, întîia oară, o mască pe fată . Ciucul îşi nu­mără hocheiştii care strălucesc in alte echipe. Unde sunt marii atleţi ai Clujului şi ai Timişoarei ? Fenomenul este, de bună seamă, complex, reflectînd urmările unei mentalităţi vechi, aceea a centralizării cu orice preţ, care a operat vreme îndelungată în diferite domenii de activitate şi căreia sportul nu putea, în mod normal, să i se sustragă. Acu­m, însă, etapa este depăşită. În ţara noastră se urmăreşte statornic ridicarea la nivelul progresului şi bunăstării a întregului teritoriu românesc, dirijîndu-se în acest sens eforturile spirituale şi materiale ale na­ţiunii. Activitățile de sport, vizînd deopotrivă recreaţia şi performanţa, dispun de toate condiţiile pentru a urma acest caracter centrifug, logic şi logic. Planul de investiţii sportive pe perioada 1971—1975 urmăreşte materializarea ideii de a ridica pretutindeni plafonul dotărilor materiale. Acestui gînd trebuie să i se răspundă cu muncă şi pasiune. Relansînd tradiţiile locale pe fundamente noi şi trainice, vom relansa, fără îndoială, sportul românesc în ansamblul lui I­­ Valeriu CHIOSE .­C mm mmm mmm mmm mmm mmm mmm mmm mmm mmm mm.

Next