Sportul, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 1070-1099)

1970-11-21 / nr. 1090

PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Astăzi (ora 18), la Patinoarul artificial ROMÂNI­A - POLONIA UN MECI DE HOCHEI ANIMAT DE TRADIŢII ŞI AMBIŢII Sezonul hoch static internaţional se deschide în Canitala cu o partidă de mare atracţie , ROMÂNIA — POLONIA. Oaspeţii constituie o forţă recunoscută in lumea cresei şi a pucului, aflîndu-se per­manent, de mulţi ani, în zona liderilor grupei mascu­line secunde a acestui sport, concurind cu o dată în eşa­lonul de elită al campiona­tului lumii. De bună seamă, o echipă care a jucat în tur­nee alături de formaţiile U­­­niunii Sovietice, Canadei, Suediei, Cehoslovaciei deţine nu numai temeritate, dar şi clasă ! — Au existat voci care s-au împotrivit ideii ca reprezen­tativa noastră să debuteze in noul sezon în compania unui partener de asemenea forţă. Conducerea tehnică a echipei s-a orientat, insă, de la în­ceput, spre adversari dificili, spre confruntări capabile să ne dea o imagine reală a valorii şi posibilităţilor noas­tre, măsurate la scările exi­genţei internaţionale. Motiv pentru care vom vedea evo­­luînd, luna viitoare, la Bucu­reşti, Suedia şi Selecţionata secundă a Cehoslovaciei, e­chipe care nu au nevoie de recomandare. In ciuda condiţiilor mate­riale precare, pe care le-a a­­vut ani şi ani, a bazei de masă restrînse, ceea ce a anu­lat practic posibilitatea selec­ţiei, echipa de hochei a Ro­mâniei a repurtat succese no­tabile, iar în compania Po­loniei a evoluat totdeauna de la egal la egal, reușind sco­ruri strînse. Astfel : în 1967, la Viena, 3—3 (1—0, 1—1, 1—2), în 1968, la București, 4—3 (2—0,­ 2—0, 0—3) și 3—3 (1—2, 2—0, 0—1), în 1969, la IjOaz, 4—5 (1—1,. 2—3, (1—1), la Ljubljana,­2—4 (1— 0, 0—2, 1—2). . ' ■ : . Bilanțul ar fi, deci, din 1967 încoace : • ROMANIA 5 12 2 16—18 POLONIA 5 2 2 1 18—16 Partida de astăzi ar putea restabili egalitatea. Ambele echipe s-au antre­nat ieri dimineaţă la pati­noar, seara fiind afectată u­­nui program de destindere. Jucătorii noştri vor face as­tăzi dimineaţă doar o uşoa­ră încălzire pe... gheaţă. Partida, programată de la ora 18, va fi condusă de un cuplu de arbitri cehoslovaci Henry­k Basciuga. Paulf şi Varga în luptă pentru puc la antrenam­enTiiT­­ăe feri dimineaţă al echipei române Foto I TH. MAGARSCHI NOI MAEŞTRI AI SPORTULUI Ieri după amiază, la se­diul Federaţiei Române de Patinaj a avut loc o so­lemnitate cu caracter deo­sebit. Primii doi patinatori ai ţării, campionii naţio­nali BEATRICE HUŞTIU şi GHEORGHE FAZEKAŞ au primit inalta distincţie de maestru al sportului. Diplomele şi insignele care certifică o înaltă califica­re sportivă au fost înmî­­nate tinerilor patinatori de către președintele F.R.P., tov. Teodor Bărbulescu. S SCUTIRI­­ DE... SĂNĂTATE! I­ esizam, Intr-o suită de materiale trecute, peri­colul social pe care-l prezintă scutirile de... sa- 1 notate — cum au fost numite acele hîrtii me-­­ nite să scoată tinerii din atelierele sănătăţii — şi reclamam numărul excesiv de mare al acestora. I Remarcam, totodată, că practica scutirilor medicale se­­ intîlneşte, de regulă, în clasele mari — atunci cînd ce­rinţele şcolii se înmulţesc şi cînd elevii caută ieşire din­­ criza de timp prin sacrificarea orelor afectate cultivării­­ trupului — şi apreciam ca acordarea lor neselectivă este o greşeală imensă pentru că, obişnuinţa o dată instalată,­­ ea se va perpetua şi în anii de studenţie. lată, insa, că ultimele sondaje, departe de a ne aduce elemente reconfortante, ne prezintă o situaţie şi mai alar- r mantă. Este vorba de acea „mutaţie" — cum a numit-o­­ colectivul Dispensarului pentru sportivi din Cluj, care a sesizat fenomenul , survenită recent în şcoli, unde soli- I citările de scutiri medicale au devenit, acum, mult mai­­ frecvente la clasele mici (în special a IX-a), elevii sim­ţind, probabil, că este mult mai uşor să-ţi reînnoieşti, de­­ la an la an, o scutire eliberată la începutul unui ciclu­­ de învăţămînt decit să capeţi una într-o perioadă cînd­­ motivele invocate devin cam bătătoare la ochi. Ierarhia apelată pentru obţinerea unei astfel de „bule" * e cunoscută, prima ei treaptă fiind familia. Avînd falsa ■ impresie că oferă copilului un surplus de timp, ea între­prinde tot felul de demersuri pentru a-și smulge odrasla • din sala de sport, tentative care — în mare parte — ■ reușesc pentru că medicul de circă a uitat de princi­piile armoniei (la un spirit elevat un trup cultivat) și ale 1 I echilibrului (contrabalansarea efortului fizic cu cel inte- ■ lectual) pe care trebuie să le servească, oferind cu lar­­gheță— mai ales unde intervine și relaţia — scutiri de... 1 sănătate pe perioade interminabile. Acolo unde circui- ■ tul nu se închide la el (continuîndu-se cu un dispensar pentru sportivi) medicul de circă indică, în lipsa unor­­ motive reale, un diagnostic dificil, imposibil de verificat ■ la un simplu examen clinic, şi care trebuie crezut graţie­­ eticii profesionale. . lată deci copii care, prin scutiri medicale oferite cadou, de la vîrsta de 12-14 ani, sunt condamnaţi la sedenta­rism. Asemenea scutiri... fals medicale, ne-au amintit, tot­odată, de statistica întocmită de dispensarul muncito­resc din Cluj ce relevă că numărul concediilor medicale­­ datorate „incapacităţii temporare de muncă* este­­— pa­radoxal — infinit mai mare în rîndul personalului tehnic şi ingineresc tînăr, decît la cel matur. Este vorba, incon-­­ testabil, de acea lipsă de rezistenţă la efortul solicitat­­ de producţie, efort fizic pentru care absolvenţii n-au fost pregătiţi, o cauză, constituind-o, desigur, _şi__ absenţa spor­­i­tului din viaţa unei mari părţi a studenţimii. A acelui tineret, în special, care — din primele cicluri ale şcolii — a fost lăsat departe de arenă, care n-a­u putut descoperi, din cauze subiective, deliciile sportului.­­ Fiţi, deci, mai generoşi cu tinereţea şi sănătatea lor şi nu mai parafaţi scutiri fără motive ! ! Nuşa DEMIAN ^ CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ANUL XXVI — Nr. 1090 (6524) 4 PAGINI 30 BANI Sîmbata 21 noiembrie 1970 V. CH. Fotbaliştii de la F. C. Curitiba întorc vizita jucătorilor români­ ­­Oaspeţii au sosit ieri în Capitala şi vor juca marţi cu Rapid pe stadionul Republicii la ora 14.30 Ne vizitează ţara o nouă e­­chipă de fotbal din Brazilia. La scurt timp după Bangu, vi­neri, la ora 13,25, după o călă­torie de cîteva ore cu avionul de Paris, a poposit la Bucu­reşti FA­. CURITIBA. Un nume cunoscut iubitorilor fotbalului din ţara noastră, care, desigur, îşi amintesc că în ultimul tur­neu efectuat în Brazilia, Lotul naţional al României a jucat cu această formaţie, pe care tri­colorii au întrecut-o destul de greu doar cu 2—1. Aşadar, ju­cătorii brazilieni — care au făcut atunci o primire excelen­tă fotbaliştilor români — întorc vizita sportivilor noştri. De data aceasta, F.C. Curitiba va întîlni marţi, la Bucureşti, pe Rapid. Oaspeţii, pe care i-am văzut ieri la aeroport, şi apoi la Ho­telul Ambasador, unde vor fi găzduiţi pe toată durata şede­rii, tort tri Gápííalíi, deplasează o delegaţie numeroasă, de a­­proape 30 de persoane, printre care şi doi ziarişti. Lotul bra­zilian este condus de dl. EVAN­­GELINO COSTA NEVES — pre­şedintele clubului şi de vicepreşedinţii lui F. C. Curitiba, dl. Antonio Car­los Xavier şi dr. Aramys Bertholdi. Cit priveşte antre­norul, el nu este decit cele­brul MAURO, fundaşul central al naţionalei Braziliei de la campionatul mondial din Chile, 1962. Dar să prezentăm lotul de jucători, pe care antrenorul ii C. ALEXE Turneul efectuat de F. C. Curitiba in Europa şi Africa a fost pina acum deosebit de fructuos pentru fotbaliştii brazilieni, pină la sosirea in Bucureşti, ei au evoluat in Iugoslavia şi Franţa, unde au obţinut următoarele rezultate : IN IUGOSLAVIA : 1—1 Cu Radnicki Sport Beograd, 2—2 cu Vojvodina Novisad. IN FRANŢA : 3—0 cu Angouleme, 2—1 cu Angers şi 1—1 cu­ Nancy. Deci, două victorii, 3 meciuri egale, nici o înfringere. După evoluţia In România, F. C. Curitiba îşi va continua tur­neul în Libia şi Algeria. C continuare în pag. a 3-a­ Otopeni. Aeroportul Internaţional are noi oaspeţi: fotbaliştii de la F. C. Curitiba. Iată-i pe jucătorii din ţara lid­­ele pozînd la cîteva minute după sosire Foto ! V. BAGE­AC ! De aproape un an, in mai multe comune ale judeţului Ar­geş s-a declanşat o campanie susţinută de atragere a tinere­tului în practicarea exerciţiilor fizice şi de amenajare a unor baze sportive simple. Promotorii acestor acţiuni sunt consiliile populare, care au pus la dis­poziţie suprafeţele de teren ne­cesare, au mobilizat locuitorii la muncă patriotică şi au alocat importante sume de bani. Detalii despre această valoroa­să acţiune am aflat chiar de la primarii a trei comune. PETRE AVRAMESCU — Dom­neşti : „Şcoala din comuna noas­tră desfăşoară o bogată activita­te sportivă, in care sunt atraşi absolut toţi elevii. Nu mă refer, evident, la orele de educaţie fi­zică, ci la numeroasele compe­tiţii intre clase şi intre şcoala din Domneşti şi şcoli din comu­ne învecinate. Se resimţea, insă, de mult nevoia găsirii unor po­sibilităţi adecvate pentru ca şi ceilalţi tineri — membri ai C.A.P., mecanizatori, funcţionari — să fie atraşi in practicarea sportu­lui. Cu sprijinul organizaţiei de partid, al comitetului nostru exe­cutiv, ne-am început munca prin amenajarea unor terenuri. Sta­dionul de fotbal a fost completat cu terenuri de handbal, velei, portic de gimnastică şi sector de atletism. Tot aici au­ amplasat două mese de tenis, confecţiona­­te din beton. Nu cu mult timp in urmă s­a inaugurat■ un club sportiv al tineretului, care func­ţionează chiar in clădirea­­ con­siliului popular. In 1971 vom­ o­­feri tinerilor — lucrările fiind de-acum începute — o sald de sport de­ dimensiuni 28x15­ m şi un bazin de 33x15 m. Precizez că tot ceea ce am amenajat şi ur­mează să amenajăm s-a făcut cu muncă şi cu bani din resurse locale şi din fondurile consiliului popular".1 u • t GHEORGHE MILOŞ — Rucăr : „Cu ocazia întrecerii de anul trecut, avînd ca obiectiv buna gospodărire şi înfrumuseţarea co­munelor, noi am primit un pre­miu din partea consiliului popu­lar judeţean. O parte din suma primită, 20 000 de lei, am alocat-o dezvoltării bazei materiale a sportului. S-a procurat echipa­ment pentru echipa de fotbal, a fost dotat căminul cultural cu materiale sportive. Se lucrează intens, in aceste zile, la termi­narea sălii de sport și tot acum facem ultimele pregătiri pentru ca ștrandul comunal să devină, pe timpul iernii, patinoar cu toa­te anexele necesare“. ION MITREA _ Albeşti de Ar­geş : „îndrăgesc mult sportul, dar mai ales îmi dau foarte bine seama de binefacerile lui. De a­­ceea am hotărit in comitetul executiv, încă de anul trecut, să creăm tinerilor condiţii de prac­ticare a exerciţiilor fizice. Am început — cum le-a fost dorinţa — prin amenajarea terenului de fotbal. Acesta va fi gata in pri­ma lună din primăvara anului viitor. A veniţi apoi, rîndul po­­picăriei. Acum vrem să facem acelaşi lucru şi in satele apar­ţinătoare comunei, la Brăteşti a şi fost terminată popicăria“. Iată, aşadar, că acolo unde e­­xistă iniţiativă şi din partea con­siliilor populare locale, educaţiei fizice şi sportului li se pot asi­gura condiţii foarte bune de dezvoltare. Ion GAVRILESCU • ACOLO UNDE CONSILIILE POPULARE SPRIJINĂ DIRECT SPORTUL Domneşti, a luat fiinţa clubul tineretului # Bucur, un curind se va inaugura sala de sport # Albeşti de Argeş: teren de fotbal amenajat din fondurile consiliului popular în „Trofeul Carpaţi" la handbal masculin MECIUL ROMÂNIA A - IUGOSLAVIA DOMINA PROGRAMUL DE AZI CLUJ 20 (prin telex). — După trei zile de aprige dispute, iată şi o zi de pauză în desfăşurarea „Trofeului Carpaţi" la handbal masculin. Prilej de odihnă şi recreare pentru sportivi, de noi investigaţii şi meditaţii pentru ziarişti. Sîmbăta, din nou în Sala sporturilor, din nou partide electrizante, cu un „cap de afiş" demn de cel mai mare interes : România ş — Iugoslavia. Mai întîi, însă, opinii şi reflecţii culese în ziua de odihnă... Cu toată opoziţia apărătorilor echipei Ungariei,­ Gruia şutează la poartă, sub atentele priviri ale lui Gaţu şi Marinescu, infiltraţi şi ei­in dispozitivul apărării adverse Foto : Dragoş NEAGU VINERI, ZI DE ODIHNA SI DESTINDERE Ziua de vineri a fost des­tinată odihnei. Dimineaţa, handbaliştii din R. D. Ger­mană au făcut un tur al oraşului. După-amiază, selecţionata Ungariei a vi­zitat şi ea Clujul, după care a vizionat un film Handbaliştii sovietici au e­­fectuat după-amiază un uşor antrenament de destindere Sportivii din Iugoslavia s-au îndreptat spre împrejurimile Clujului, la Feleac şi Făget, iar reprezentanţii noştri s-au împărţit în două tabere : cei care au fost folosiţi mai pu­ţin au făcut un antrenament la sală, iar ceilalţi au avut — în sfîrşit — cîteva ore li­bere. ★ « Roland Gunesch accidentat in meciul cu Ungaria (frac­tura unei coaste) nu va mai putea juca in ultimele două meciuri, cele cu Iugoslavia și R. D. Germană. Voinţa Braşov - R­apid — cea mai importantă partidă a etapei divizionare de baschet Intîlnîrile feminine susţin programul etapei de azi şi mîine a campionatelor naţio­nale de baschet. Intr-adevăr, patru din cele cinci meciuri sunt deschise oricărui rezultat, singura favorită certă fiind Politehnica în partida cu Mu­reşul Tg. Mureş. Cealaltă pre­tendentă la titlu, Rapid, are o misiune mult mai dificilă la Braşov, unde va juca, mîine dimineaţă, cu redutabi­la formaţie a antrenorului Gh. Roşu, Voinţa.. De altfel, chiar antrenorul feroviar Si­gismund Ferencz apreciază ca foarte grea această întrecere, după cum reiese şi din decla­raţia sa : „La Braşov am avut întotdeauna probleme grele. Echipa antrenată de prof. Roşu este bine pregătită şi, mai cu seamă, foarte ambi­ţioasă. Sunt convins că va fi un meci echilibrat, spectacu­los şi de bună valoare tehni­că, în care se vor înscrie multe coşuri. Fetele noastre s-au pregătit cu multă serio­zitate şi se vor strădui să învingă pentru a se menţine in disputa pentru primul joc. Mai trebuie să precizez că pentru Rapid, jocul cu Voinţa constituie o foarte utilă veri­ficare înaintea derby-ului de săptămîna viitoare, în care va întilni pe Politehnica“. Cu modestia care-l caracterizea­ză, prof. Ferencz nu a amin­tit de o indisponibilitate care grevează serios potenţialul echipei sale, şi anume aceea a maestrei emerite a sportu­lui Eva Ferencz, încă nerefă­cută după accidentul suferit nu de mult Celelalte întîl­­niri, pe care le considerăm echilibrate, sunt Constructorul — Crişul Oradea, Voinţa Bucureşti — A.S.A. Cluj şi I.E.F.S. — Sănătatea Satu Mare. La băieţi, studenţii de la I.E.F.S. vor căuta să se reabi­liteze în faţa suporterilor după eşecul suferit în etapa trecută în faţa Universităţii Timişoara, dar pentru aceasta vor trebui să evolueze foarte bine în faţa Politehnicii Bucureşti. In rest se vor dis­puta jocurile I.C.H.F. — Po­litehnica Cluj, Rapid—Steaua, Politehnica Galaţi — Farul şi Universitatea Timișoara — Politehnica Brașov. Partida Dinamo — Universitatea Cluj a fost amânată. F.R. Box a cerut aminarea meciului România — Polonia Ieri, Federaţia­­ română de box a trimis forului polonez de specialitate o scrisoare în care solicită aminarea meciu­lui amical România—Polonia, care urma să se dispute în perioada 16—21 decembrie, la Opole. In motivarea cererii sale, F.R. Box se referă la faptul că la recentele finale ale campionatelor naţionale şapte pugilişti vizaţi să îm­brace tricoul reprezentativ au suferit accidentări care nece­sită tratamente medicale. De asemenea, se ştie că C. Ciucă şi I. Monea au pierdut prin k.o. la turneul de la Berlin. In această situație, firește că antrenorii nu mai pot alcătui o echipă reprezentativă cores­punzătoare pentru meciul ce urma să aibă loc la Opole. £1111111111111 iiiiiiihiu;;^ FINALA CAMPIONATULUI DE CICLOCROS Campionatul republican de ciclocros a ajuns în faza fina­lă : mîine vor avea loc, pe traseul din jurul complexului sportiv Metalul de la Pante­­limon, ultimele întreceri ale competiţiei, la care participă cei mai buni alergători din ţară. In program figurează trei probe : juniori mici — 10 km ; juniori mari — 16 km ; seniori — 24 km. Primul start se va da la ora 9,30. ANTRACT Moment de respiro, bine­venit vineri în această extrem de disputată întrecere hand­balistică dotată cu „Trofeul Carpaţi“. Un răgaz compe­­tiţional — poate scurt, de nu­mai 24 de ore —­ dar care vine la timp, deoarece oferă tuturor, dar mai ales acto­rilor principali, jucătorilor prilejul de a se relaxa, de a recupera ceva, atit cit se poate, din energiile risipite cu dărnicie în primele trei zile ale întrecerii. Totodată, o bună ocazie pentru comentatori de a răs­foi carnetele de notiţe şi de a se opri mai mult asupra unor lucruri consemnate une­ori doar fugar în cronicile cotidiene. Este astfel de subliniat, ca­­ un element nou, tendinţa de­­ finalizare cu precădere din­­ zonele mai „limpezi" ale se­micercului, adică dincolo de distanţa obişnuită a celor 9 metri. Se caută, deci, cu in­sistenţă jucători înalţi, cu o remarcabilă forţă de şut, cărora jocul pivoţilor şi al extremelor să le faciliteze doar crearea culoarelor de a­­runcare la poartă. Poate că pentru spectatori, in spe­cial pentru cei neavizaţi, a­­cest lucru să însemne o sa­tisfacţie de ordin estetic, deoarece plusul de goluri sau... ratări ridică, la fel ca în orice alt joc sportiv, gra­dul de tensiune al disputei. In schimb, dispariţia luptei dinamice, specifice handba­lului, pe semicercul de la 6 metri, determină aproape fi­resc apariţia unui oarecare şablon în succesiunea ac­ţiu-­­ nilor ofensive, pe care — din fericire — o atenuează­­ doar echilibrul valoric din-­­­tre combatante. Am discutat în acest sens cu antrenorii­­ prezenţi la Cluj şi fiecare a fost in parte de acord ca spectaculozitatea jocului este diminuată din cauza obsesiei fructificării sigure a fiecărei acţiuni ofensive. Toţi tehni­cienii au invocat ca argu­ment principal satisfacerea cerinţelor, tot mai exigente, ale reprezentării onorabile pe plan internaţional. Ei au declarat că aşa este moda acum, indiferent dacă este vorba de handbal, fotbal sau (Continuare în pag. a 4-a) m Tommy Lawton a fost £ £ unul din simbolurile ne- £ 3 alterate ale fotbalului 3 3 britanic. In 1939, la •£ 3 Bucureşti, i-am admirat £ 3 jocul de cap, tempera- £ £ mental, pofta de mişcare, £ 3 condiţia fizică, străluci- g 3 ta tehnică, eleganţa îm- • ■« binată cu forţa. Centrul £ S înaintaş al echipei Chel- £ £ sea şi al reprezentativei £ 3 engleze şi-a creat faima, 3 3 dar nu şi-a făurit o me- — 3 serie.­­Veşti recente ni-1 ara- £ £ tă pe Tommy Lawton, la £ £ doar 52 de ani, lipsit de 3 3 mijloace, trăind din ex- “■ 3 pediente, pentru că nu £ ■ are nici o profesie. El £ S a crezut — ca şi mulţi 3 £ alţii — că fotbalul este 5 5 doar o meserie. Şi s-a 3 3 înşelat. 3 Victor BANCIUI­ESCU £ lLllllllllllllllllllllllllllll?

Next