Sportul, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 1070-1099)
1970-11-21 / nr. 1090
PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Astăzi (ora 18), la Patinoarul artificial ROMÂNIA - POLONIA UN MECI DE HOCHEI ANIMAT DE TRADIŢII ŞI AMBIŢII Sezonul hoch static internaţional se deschide în Canitala cu o partidă de mare atracţie , ROMÂNIA — POLONIA. Oaspeţii constituie o forţă recunoscută in lumea cresei şi a pucului, aflîndu-se permanent, de mulţi ani, în zona liderilor grupei masculine secunde a acestui sport, concurind cu o dată în eşalonul de elită al campionatului lumii. De bună seamă, o echipă care a jucat în turnee alături de formaţiile Uniunii Sovietice, Canadei, Suediei, Cehoslovaciei deţine nu numai temeritate, dar şi clasă ! — Au existat voci care s-au împotrivit ideii ca reprezentativa noastră să debuteze in noul sezon în compania unui partener de asemenea forţă. Conducerea tehnică a echipei s-a orientat, insă, de la început, spre adversari dificili, spre confruntări capabile să ne dea o imagine reală a valorii şi posibilităţilor noastre, măsurate la scările exigenţei internaţionale. Motiv pentru care vom vedea evoluînd, luna viitoare, la Bucureşti, Suedia şi Selecţionata secundă a Cehoslovaciei, echipe care nu au nevoie de recomandare. In ciuda condiţiilor materiale precare, pe care le-a avut ani şi ani, a bazei de masă restrînse, ceea ce a anulat practic posibilitatea selecţiei, echipa de hochei a României a repurtat succese notabile, iar în compania Poloniei a evoluat totdeauna de la egal la egal, reușind scoruri strînse. Astfel : în 1967, la Viena, 3—3 (1—0, 1—1, 1—2), în 1968, la București, 4—3 (2—0, 2—0, 0—3) și 3—3 (1—2, 2—0, 0—1), în 1969, la IjOaz, 4—5 (1—1,. 2—3, (1—1), la Ljubljana,2—4 (1— 0, 0—2, 1—2). . ' ■ : . Bilanțul ar fi, deci, din 1967 încoace : • ROMANIA 5 12 2 16—18 POLONIA 5 2 2 1 18—16 Partida de astăzi ar putea restabili egalitatea. Ambele echipe s-au antrenat ieri dimineaţă la patinoar, seara fiind afectată unui program de destindere. Jucătorii noştri vor face astăzi dimineaţă doar o uşoară încălzire pe... gheaţă. Partida, programată de la ora 18, va fi condusă de un cuplu de arbitri cehoslovaci Henryk Basciuga. Paulf şi Varga în luptă pentru puc la antrenamenTiiTăe feri dimineaţă al echipei române Foto I TH. MAGARSCHI NOI MAEŞTRI AI SPORTULUI Ieri după amiază, la sediul Federaţiei Române de Patinaj a avut loc o solemnitate cu caracter deosebit. Primii doi patinatori ai ţării, campionii naţionali BEATRICE HUŞTIU şi GHEORGHE FAZEKAŞ au primit inalta distincţie de maestru al sportului. Diplomele şi insignele care certifică o înaltă calificare sportivă au fost înmînate tinerilor patinatori de către președintele F.R.P., tov. Teodor Bărbulescu. S SCUTIRI DE... SĂNĂTATE! I esizam, Intr-o suită de materiale trecute, pericolul social pe care-l prezintă scutirile de... sa- 1 notate — cum au fost numite acele hîrtii me- nite să scoată tinerii din atelierele sănătăţii — şi reclamam numărul excesiv de mare al acestora. I Remarcam, totodată, că practica scutirilor medicale se intîlneşte, de regulă, în clasele mari — atunci cînd cerinţele şcolii se înmulţesc şi cînd elevii caută ieşire din criza de timp prin sacrificarea orelor afectate cultivării trupului — şi apreciam ca acordarea lor neselectivă este o greşeală imensă pentru că, obişnuinţa o dată instalată, ea se va perpetua şi în anii de studenţie. lată, insa, că ultimele sondaje, departe de a ne aduce elemente reconfortante, ne prezintă o situaţie şi mai alar- r mantă. Este vorba de acea „mutaţie" — cum a numit-o colectivul Dispensarului pentru sportivi din Cluj, care a sesizat fenomenul , survenită recent în şcoli, unde soli- I citările de scutiri medicale au devenit, acum, mult mai frecvente la clasele mici (în special a IX-a), elevii simţind, probabil, că este mult mai uşor să-ţi reînnoieşti, de la an la an, o scutire eliberată la începutul unui ciclu de învăţămînt decit să capeţi una într-o perioadă cînd motivele invocate devin cam bătătoare la ochi. Ierarhia apelată pentru obţinerea unei astfel de „bule" * e cunoscută, prima ei treaptă fiind familia. Avînd falsa ■ impresie că oferă copilului un surplus de timp, ea întreprinde tot felul de demersuri pentru a-și smulge odrasla • din sala de sport, tentative care — în mare parte — ■ reușesc pentru că medicul de circă a uitat de principiile armoniei (la un spirit elevat un trup cultivat) și ale 1 I echilibrului (contrabalansarea efortului fizic cu cel inte- ■ lectual) pe care trebuie să le servească, oferind cu largheță— mai ales unde intervine și relaţia — scutiri de... 1 sănătate pe perioade interminabile. Acolo unde circui- ■ tul nu se închide la el (continuîndu-se cu un dispensar pentru sportivi) medicul de circă indică, în lipsa unor motive reale, un diagnostic dificil, imposibil de verificat ■ la un simplu examen clinic, şi care trebuie crezut graţie eticii profesionale. . lată deci copii care, prin scutiri medicale oferite cadou, de la vîrsta de 12-14 ani, sunt condamnaţi la sedentarism. Asemenea scutiri... fals medicale, ne-au amintit, totodată, de statistica întocmită de dispensarul muncitoresc din Cluj ce relevă că numărul concediilor medicale datorate „incapacităţii temporare de muncă* este— paradoxal — infinit mai mare în rîndul personalului tehnic şi ingineresc tînăr, decît la cel matur. Este vorba, incon- testabil, de acea lipsă de rezistenţă la efortul solicitat de producţie, efort fizic pentru care absolvenţii n-au fost pregătiţi, o cauză, constituind-o, desigur, _şi__ absenţa sporitului din viaţa unei mari părţi a studenţimii. A acelui tineret, în special, care — din primele cicluri ale şcolii — a fost lăsat departe de arenă, care n-au putut descoperi, din cauze subiective, deliciile sportului. Fiţi, deci, mai generoşi cu tinereţea şi sănătatea lor şi nu mai parafaţi scutiri fără motive ! ! Nuşa DEMIAN ^ CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ANUL XXVI — Nr. 1090 (6524) 4 PAGINI 30 BANI Sîmbata 21 noiembrie 1970 V. CH. Fotbaliştii de la F. C. Curitiba întorc vizita jucătorilor români Oaspeţii au sosit ieri în Capitala şi vor juca marţi cu Rapid pe stadionul Republicii la ora 14.30 Ne vizitează ţara o nouă echipă de fotbal din Brazilia. La scurt timp după Bangu, vineri, la ora 13,25, după o călătorie de cîteva ore cu avionul de Paris, a poposit la Bucureşti FA. CURITIBA. Un nume cunoscut iubitorilor fotbalului din ţara noastră, care, desigur, îşi amintesc că în ultimul turneu efectuat în Brazilia, Lotul naţional al României a jucat cu această formaţie, pe care tricolorii au întrecut-o destul de greu doar cu 2—1. Aşadar, jucătorii brazilieni — care au făcut atunci o primire excelentă fotbaliştilor români — întorc vizita sportivilor noştri. De data aceasta, F.C. Curitiba va întîlni marţi, la Bucureşti, pe Rapid. Oaspeţii, pe care i-am văzut ieri la aeroport, şi apoi la Hotelul Ambasador, unde vor fi găzduiţi pe toată durata şederii, tort tri Gápííalíi, deplasează o delegaţie numeroasă, de aproape 30 de persoane, printre care şi doi ziarişti. Lotul brazilian este condus de dl. EVANGELINO COSTA NEVES — preşedintele clubului şi de vicepreşedinţii lui F. C. Curitiba, dl. Antonio Carlos Xavier şi dr. Aramys Bertholdi. Cit priveşte antrenorul, el nu este decit celebrul MAURO, fundaşul central al naţionalei Braziliei de la campionatul mondial din Chile, 1962. Dar să prezentăm lotul de jucători, pe care antrenorul ii C. ALEXE Turneul efectuat de F. C. Curitiba in Europa şi Africa a fost pina acum deosebit de fructuos pentru fotbaliştii brazilieni, pină la sosirea in Bucureşti, ei au evoluat in Iugoslavia şi Franţa, unde au obţinut următoarele rezultate : IN IUGOSLAVIA : 1—1 Cu Radnicki Sport Beograd, 2—2 cu Vojvodina Novisad. IN FRANŢA : 3—0 cu Angouleme, 2—1 cu Angers şi 1—1 cu Nancy. Deci, două victorii, 3 meciuri egale, nici o înfringere. După evoluţia In România, F. C. Curitiba îşi va continua turneul în Libia şi Algeria. C continuare în pag. a 3-a Otopeni. Aeroportul Internaţional are noi oaspeţi: fotbaliştii de la F. C. Curitiba. Iată-i pe jucătorii din ţara lidele pozînd la cîteva minute după sosire Foto ! V. BAGEAC ! De aproape un an, in mai multe comune ale judeţului Argeş s-a declanşat o campanie susţinută de atragere a tineretului în practicarea exerciţiilor fizice şi de amenajare a unor baze sportive simple. Promotorii acestor acţiuni sunt consiliile populare, care au pus la dispoziţie suprafeţele de teren necesare, au mobilizat locuitorii la muncă patriotică şi au alocat importante sume de bani. Detalii despre această valoroasă acţiune am aflat chiar de la primarii a trei comune. PETRE AVRAMESCU — Domneşti : „Şcoala din comuna noastră desfăşoară o bogată activitate sportivă, in care sunt atraşi absolut toţi elevii. Nu mă refer, evident, la orele de educaţie fizică, ci la numeroasele competiţii intre clase şi intre şcoala din Domneşti şi şcoli din comune învecinate. Se resimţea, insă, de mult nevoia găsirii unor posibilităţi adecvate pentru ca şi ceilalţi tineri — membri ai C.A.P., mecanizatori, funcţionari — să fie atraşi in practicarea sportului. Cu sprijinul organizaţiei de partid, al comitetului nostru executiv, ne-am început munca prin amenajarea unor terenuri. Stadionul de fotbal a fost completat cu terenuri de handbal, velei, portic de gimnastică şi sector de atletism. Tot aici au amplasat două mese de tenis, confecţionate din beton. Nu cu mult timp in urmă sa inaugurat■ un club sportiv al tineretului, care funcţionează chiar in clădirea consiliului popular. In 1971 vom oferi tinerilor — lucrările fiind de-acum începute — o sald de sport de dimensiuni 28x15 m şi un bazin de 33x15 m. Precizez că tot ceea ce am amenajat şi urmează să amenajăm s-a făcut cu muncă şi cu bani din resurse locale şi din fondurile consiliului popular".1 u • t GHEORGHE MILOŞ — Rucăr : „Cu ocazia întrecerii de anul trecut, avînd ca obiectiv buna gospodărire şi înfrumuseţarea comunelor, noi am primit un premiu din partea consiliului popular judeţean. O parte din suma primită, 20 000 de lei, am alocat-o dezvoltării bazei materiale a sportului. S-a procurat echipament pentru echipa de fotbal, a fost dotat căminul cultural cu materiale sportive. Se lucrează intens, in aceste zile, la terminarea sălii de sport și tot acum facem ultimele pregătiri pentru ca ștrandul comunal să devină, pe timpul iernii, patinoar cu toate anexele necesare“. ION MITREA _ Albeşti de Argeş : „îndrăgesc mult sportul, dar mai ales îmi dau foarte bine seama de binefacerile lui. De aceea am hotărit in comitetul executiv, încă de anul trecut, să creăm tinerilor condiţii de practicare a exerciţiilor fizice. Am început — cum le-a fost dorinţa — prin amenajarea terenului de fotbal. Acesta va fi gata in prima lună din primăvara anului viitor. A veniţi apoi, rîndul popicăriei. Acum vrem să facem acelaşi lucru şi in satele aparţinătoare comunei, la Brăteşti a şi fost terminată popicăria“. Iată, aşadar, că acolo unde există iniţiativă şi din partea consiliilor populare locale, educaţiei fizice şi sportului li se pot asigura condiţii foarte bune de dezvoltare. Ion GAVRILESCU • ACOLO UNDE CONSILIILE POPULARE SPRIJINĂ DIRECT SPORTUL Domneşti, a luat fiinţa clubul tineretului # Bucur, un curind se va inaugura sala de sport # Albeşti de Argeş: teren de fotbal amenajat din fondurile consiliului popular în „Trofeul Carpaţi" la handbal masculin MECIUL ROMÂNIA A - IUGOSLAVIA DOMINA PROGRAMUL DE AZI CLUJ 20 (prin telex). — După trei zile de aprige dispute, iată şi o zi de pauză în desfăşurarea „Trofeului Carpaţi" la handbal masculin. Prilej de odihnă şi recreare pentru sportivi, de noi investigaţii şi meditaţii pentru ziarişti. Sîmbăta, din nou în Sala sporturilor, din nou partide electrizante, cu un „cap de afiş" demn de cel mai mare interes : România ş — Iugoslavia. Mai întîi, însă, opinii şi reflecţii culese în ziua de odihnă... Cu toată opoziţia apărătorilor echipei Ungariei, Gruia şutează la poartă, sub atentele priviri ale lui Gaţu şi Marinescu, infiltraţi şi eiin dispozitivul apărării adverse Foto : Dragoş NEAGU VINERI, ZI DE ODIHNA SI DESTINDERE Ziua de vineri a fost destinată odihnei. Dimineaţa, handbaliştii din R. D. Germană au făcut un tur al oraşului. După-amiază, selecţionata Ungariei a vizitat şi ea Clujul, după care a vizionat un film Handbaliştii sovietici au efectuat după-amiază un uşor antrenament de destindere Sportivii din Iugoslavia s-au îndreptat spre împrejurimile Clujului, la Feleac şi Făget, iar reprezentanţii noştri s-au împărţit în două tabere : cei care au fost folosiţi mai puţin au făcut un antrenament la sală, iar ceilalţi au avut — în sfîrşit — cîteva ore libere. ★ « Roland Gunesch accidentat in meciul cu Ungaria (fractura unei coaste) nu va mai putea juca in ultimele două meciuri, cele cu Iugoslavia și R. D. Germană. Voinţa Braşov - Rapid — cea mai importantă partidă a etapei divizionare de baschet Intîlnîrile feminine susţin programul etapei de azi şi mîine a campionatelor naţionale de baschet. Intr-adevăr, patru din cele cinci meciuri sunt deschise oricărui rezultat, singura favorită certă fiind Politehnica în partida cu Mureşul Tg. Mureş. Cealaltă pretendentă la titlu, Rapid, are o misiune mult mai dificilă la Braşov, unde va juca, mîine dimineaţă, cu redutabila formaţie a antrenorului Gh. Roşu, Voinţa.. De altfel, chiar antrenorul feroviar Sigismund Ferencz apreciază ca foarte grea această întrecere, după cum reiese şi din declaraţia sa : „La Braşov am avut întotdeauna probleme grele. Echipa antrenată de prof. Roşu este bine pregătită şi, mai cu seamă, foarte ambiţioasă. Sunt convins că va fi un meci echilibrat, spectaculos şi de bună valoare tehnică, în care se vor înscrie multe coşuri. Fetele noastre s-au pregătit cu multă seriozitate şi se vor strădui să învingă pentru a se menţine in disputa pentru primul joc. Mai trebuie să precizez că pentru Rapid, jocul cu Voinţa constituie o foarte utilă verificare înaintea derby-ului de săptămîna viitoare, în care va întilni pe Politehnica“. Cu modestia care-l caracterizează, prof. Ferencz nu a amintit de o indisponibilitate care grevează serios potenţialul echipei sale, şi anume aceea a maestrei emerite a sportului Eva Ferencz, încă nerefăcută după accidentul suferit nu de mult Celelalte întîlniri, pe care le considerăm echilibrate, sunt Constructorul — Crişul Oradea, Voinţa Bucureşti — A.S.A. Cluj şi I.E.F.S. — Sănătatea Satu Mare. La băieţi, studenţii de la I.E.F.S. vor căuta să se reabiliteze în faţa suporterilor după eşecul suferit în etapa trecută în faţa Universităţii Timişoara, dar pentru aceasta vor trebui să evolueze foarte bine în faţa Politehnicii Bucureşti. In rest se vor disputa jocurile I.C.H.F. — Politehnica Cluj, Rapid—Steaua, Politehnica Galaţi — Farul şi Universitatea Timișoara — Politehnica Brașov. Partida Dinamo — Universitatea Cluj a fost amânată. F.R. Box a cerut aminarea meciului România — Polonia Ieri, Federaţia română de box a trimis forului polonez de specialitate o scrisoare în care solicită aminarea meciului amical România—Polonia, care urma să se dispute în perioada 16—21 decembrie, la Opole. In motivarea cererii sale, F.R. Box se referă la faptul că la recentele finale ale campionatelor naţionale şapte pugilişti vizaţi să îmbrace tricoul reprezentativ au suferit accidentări care necesită tratamente medicale. De asemenea, se ştie că C. Ciucă şi I. Monea au pierdut prin k.o. la turneul de la Berlin. In această situație, firește că antrenorii nu mai pot alcătui o echipă reprezentativă corespunzătoare pentru meciul ce urma să aibă loc la Opole. £1111111111111 iiiiiiihiu;;^ FINALA CAMPIONATULUI DE CICLOCROS Campionatul republican de ciclocros a ajuns în faza finală : mîine vor avea loc, pe traseul din jurul complexului sportiv Metalul de la Pantelimon, ultimele întreceri ale competiţiei, la care participă cei mai buni alergători din ţară. In program figurează trei probe : juniori mici — 10 km ; juniori mari — 16 km ; seniori — 24 km. Primul start se va da la ora 9,30. ANTRACT Moment de respiro, binevenit vineri în această extrem de disputată întrecere handbalistică dotată cu „Trofeul Carpaţi“. Un răgaz competiţional — poate scurt, de numai 24 de ore — dar care vine la timp, deoarece oferă tuturor, dar mai ales actorilor principali, jucătorilor prilejul de a se relaxa, de a recupera ceva, atit cit se poate, din energiile risipite cu dărnicie în primele trei zile ale întrecerii. Totodată, o bună ocazie pentru comentatori de a răsfoi carnetele de notiţe şi de a se opri mai mult asupra unor lucruri consemnate uneori doar fugar în cronicile cotidiene. Este astfel de subliniat, ca un element nou, tendinţa de finalizare cu precădere din zonele mai „limpezi" ale semicercului, adică dincolo de distanţa obişnuită a celor 9 metri. Se caută, deci, cu insistenţă jucători înalţi, cu o remarcabilă forţă de şut, cărora jocul pivoţilor şi al extremelor să le faciliteze doar crearea culoarelor de aruncare la poartă. Poate că pentru spectatori, in special pentru cei neavizaţi, acest lucru să însemne o satisfacţie de ordin estetic, deoarece plusul de goluri sau... ratări ridică, la fel ca în orice alt joc sportiv, gradul de tensiune al disputei. In schimb, dispariţia luptei dinamice, specifice handbalului, pe semicercul de la 6 metri, determină aproape firesc apariţia unui oarecare şablon în succesiunea acţiu- nilor ofensive, pe care — din fericire — o atenuează doar echilibrul valoric din-tre combatante. Am discutat în acest sens cu antrenorii prezenţi la Cluj şi fiecare a fost in parte de acord ca spectaculozitatea jocului este diminuată din cauza obsesiei fructificării sigure a fiecărei acţiuni ofensive. Toţi tehnicienii au invocat ca argument principal satisfacerea cerinţelor, tot mai exigente, ale reprezentării onorabile pe plan internaţional. Ei au declarat că aşa este moda acum, indiferent dacă este vorba de handbal, fotbal sau (Continuare în pag. a 4-a) m Tommy Lawton a fost £ £ unul din simbolurile ne- £ 3 alterate ale fotbalului 3 3 britanic. In 1939, la •£ 3 Bucureşti, i-am admirat £ 3 jocul de cap, tempera- £ £ mental, pofta de mişcare, £ 3 condiţia fizică, străluci- g 3 ta tehnică, eleganţa îm- • ■« binată cu forţa. Centrul £ S înaintaş al echipei Chel- £ £ sea şi al reprezentativei £ 3 engleze şi-a creat faima, 3 3 dar nu şi-a făurit o me- — 3 serie.Veşti recente ni-1 ara- £ £ tă pe Tommy Lawton, la £ £ doar 52 de ani, lipsit de 3 3 mijloace, trăind din ex- “■ 3 pediente, pentru că nu £ ■ are nici o profesie. El £ S a crezut — ca şi mulţi 3 £ alţii — că fotbalul este 5 5 doar o meserie. Şi s-a 3 3 înşelat. 3 Victor BANCIUIESCU £ lLllllllllllllllllllllllllllll?