Sportul, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 1130-1158)
1971-01-13 / nr. 1140
.... Laureaţii anului sportiv 1970 Numărul 4-VALERIA BUFANU La desemnarea Valeriei Bufanu pe locul patru in clasamentul celor mai buni sportial români ai anului trecut, cititorii ziarului „Sportul“ au avut, desigur, în vedere suita de succese cu care atleta a încheiat sezonul competiţional 1970, numeroasele recorduri pe care ea le-a înregistrat cu diferite prilejuri, contribuţia ei la punctajul general al echipei reprezentative feminine. Intr-adevăr, ca să pornim de la acest ultim criteriu de apreciere, se cuvine să consemnăm că anul trecut Valeria Bufanu a determinat, în bună măsură, schimbarea raportului de forţe în întîlnirea de la Piteşti dintre formaţiile României şi Poloniei. Cu acel prilej rapidista a totalizat 15,5 din cele 72 puncte ale echipei, obţinind victorii aplaudate la 100 m, 200 m şi 100 mg. Dar toate aceste izbinzi aparţin de acum... trecutului şi Valeria Bufanu este cea dinţii care ştie că o „carte de vizită“ oricit de ornată ar fi nu valorează mai nimic atunci cină este vorba de alte şi alte concursuri. De aceea, la mai multe săptămîni ea a pornit la o serioasă pregătire fizică generală, avînd ca obiective pentru acest an, completarea actualului palmares de succese cu noi victorii in campionatele ţării, la Jocurile Balcanice şi la diferitele concursuri internaţionale la care va participa, cu îmbunătăţirea, intre altele, a recordului mondial al probei de 200 m garduri şi cu o medalie la campionatele europene din august, de la Helsinki. De prisos să mai spunem că 1971 reprezintă pentru Valeria Bufanu un an de maximă importanţă, dată fiind apropierea lui imediată de ediţia jubiliară, a XX-a, a Jocurilor Olimpice de vară. Şi aşa cum se pregăteşte, cu ambiţia care o caracterizează, suntem convinşi că în decursul acestui sezon Valeria Bufanu va oferi multe ocazii să se vorbească laudativ despre victoriile şi de recordurile ei. Romeo VILARA • S-a născut la Bacău, la 7 octombrie 1846 • înălţime 170 cm, greutate 59 kg. • Face parte din clubul Rapid București • A început să practice atletismul în anul 1960 la Bacău, sub îndrumarea antrenorului Ion Butnaru. • In prezent este antrenată de profesoara Eveline Tudorache • Evoluţia performanţelor sale ____________100 m 290 m 100 mg zoo mg lungime pentatlon • De-a lungul anilor a cîştigat numeroase titluri de campioană republicană la junioare şi la senioare, a stabilit mai multe recorduri republicane, a participat la zeci de concursuri internaţionale. Anul trecut, de pildă, a fost campioană a ţării la 100 m, 100 mg şi pentatlon şi a corectat de 11 ori recordurile naţionale la 5 probe, între care 4 olimpice. • In prezent, deţine următoarele recorduri : 200 m — 23,5 s (egalat), 100 mg — 12,9 s, 200 mg —25,9 s, pentatlon — 4 820 p şi în sală : 50 mg — 7,2 s şi 60 mg — 8,4 s. Face parte, de asemenea, din echipa care a realizat recordul republican de 45.8 s la 4x100 m. 1960 — ■ 12,1« — — — 1961 12,7 — 12,2* — 5,23 — 1962 12,7 — 11,7* — 5,35 — 1962 12,9 26,9 11,6* — 5,21 — 1969 13,0 — 11,5« — 5,20 — 1965 — — 9,6» — »,« — 1966 — — 11,9* — — — 1967 — — 10,3» — 5,51 — 1968 — 21,5 10,6* — 5,99 — 1969 12,2 — 13,5 27,3 6,11 — 1970 11,6 23,5 12,9 25,9 6,35 4836 ♦) — rezultate Înregistrate pe 80 mg. NU SE ClSTIGĂ O MEDALIE ClT Al BATE DIN PALME!... (Urmare din pag. 1) căruia au trecut atîţia campioni ai patrulaterului, îmi spune că are în pregătire — ajutat de colegii săi, Crîsnic, Bătrin şi Pavel — cele două loturi de lupte, libere şi greco-romane, vreo 70 de sportivi, împărţiţi în două grupe - ■ de antrenament: „consacraţii“ si „speranţele“... - r* H povestesc fntîmplarea de ■'la teleferic, şi surprinderea Tnîfie^remarcă darul să-l a— Aşa-i in fiecare zi! De jos, dăm startul, ca la cros, şi fiecare o apucă pe undeştie. Totul e să ajungă sus în timpul cel mai scurt. Acolo ii aşteaptă tricouri uscate, un ceai, o baie cu... zăpadă şi o cursă înapoi! In aceeaşi zi după-amiază, la sală-Intr-un colţ, cîţivă luptători mai tineri — Buţilă, mi se spune, Szabó, Păun — fac exerciţii cu haltere, exerciţii „modelate, din poziţie de întrecere, în efort anaerob", cum îmi şopteşte doctorul Nicolae Ploieşteanu. In faţa mea, Martinescu lucrează la manechin, adică " Se repede la bietul om din plastic şi-l culcă cu umerii ijÎ i&ttfr'va/i nemijlos, a nmticu 5 secunde! — şi se năpusteşte din nou asupra lui, şi figura se repetă, se repetă parcă la infinit. Chipul luptătorului e încordat. Muşchii lui stau să pleznească. Sudoarea dă pieptului un luciu aparte, metalic, iar manechiul — mulat de marimea unui om obişnuit — pare în miinile lui o biată păpuşă, inofensivă şi stingheră. Din cînd în cînd, mai ales la exerciţiile cu partener, intervin antrenorii, dau sfaturi, corectează... — Pentru ce vă pregătiţi? — întreb, şi maestrul Corneanu mă lămureşte. — în septembrie anul acesta, exact cu un an înaintea Jocurilor Olimpice, au loc campionatele mondiale din Bulgaria, unde intenţionăm să prezentăm echipe complete, la ,libere“ şi la „greco-romane“. . Se aude un fluier. Antrenamentul — oficial — s-a sfîrşit. Vreo douăzeci de luptători părăsesc sala, alţii cam tot atîţia — zăbovesc deasupra, saltelelor, pentru a mai executa un „tur de cap“... . II întreb pe antrenorul Corneanu ce speră de la Jocurile Olimpice, şi-mi răspunde că „Berceanu are şanse aproape sigure să cîştige men alin cţa cur“ — — Şi ceilalţi? — Rani şi Martinescu „merg“ şi ei spre prima treaptă a podiumului, iar Iorga, Albu şi Cortian au posibilităţi să aducă puncte preţioase pentru echipa României. — In ceea ce priveşte „nota val“... Zîmbeşte, termenul nu i se pare prea fericit: un luptător are nevoie de multă experienţă, la lupte nu se cotiga o medalie cît ai bate din palme. — Ei bine, Ion Păun, Mihai Nicolae sau Marin Dumitru, toţi de la „greco■romanevor ameninţa serios poziţiile „senatorilor“, putînd fiecare dintre ei să ne reprezinte ţara la Jocurile Olimpice. Sala e goală. Ieşim. Cei patru antrenori ai lotului merg unul Ungă altul... Trag cu urechea... ■— Ce bine-ar fi să ningă! Tăcere. Apoi: — Da. Băieţii ar munci mai mult să ajungă sus. Acum nu-i cine ştie ce mare lucru... Ce bine-ar fi să ninrgă! ...Comentariile mi se par de prisos. „Morişca" luptătorilor , antrenorul Ion Corneanu, în mijloc, şi sportivii, într-o alergare parcă fără sfirşit... EXAMENE DE AVANSARE A ANTRENORILOR Sectorul de pregătire şi perfecţionare a cadrelor,, din Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, aduce la cunoştinţa celor interesaţi datele cînd vor avea loc examenele pentru avansarea antrenorilor . v . 1. Examenele vor avea loc în anul 1971, în perioada 1—13 martie, după cum urmează : • 1—6 martie pentru antrenorii de atletism, box, călărie, ciclism, fotbal, gimnastică, handbal, lupte, nataţie, caiapcanoe, canotaj, rugby, scrimă, tenis de cimp, tir şi patinaj. V • 8—13 martie pentru antrenorii de alpinismturism, aviaţie sportivă, baschet, haltere, hochei, moto, oină, popice, şah, schi, bob, volei, tenis de masă, judo şi modelism. Ele se vor desfăşura la Institutul pentru Educaţie Fizica şi Sport din Bucureşti, str. Maior Ene nr. 12. Dosarele cu actele necesare pentru înscrierea la examene vor fi înaintatefederaţiilor pînă la 16 ianuarie 1971. 2. Examenele pentru calificarea ca antrenor a absolvenților institutelor de învățămînt suferior, indiferent de specialitate, vor avea loc in perioada 12—14 aprilie în centrele ce vor fi anunțate ulterior. Dosarele cu acte, pentru înscrierea la examene, vor fi inaintruite Sectorului pregătirea şi perfecţionarea cadrelor din cadrul C.N.E.F.S. pină la 1 martie 1971. Instrucţiuni detaliate cu privire la organizarea şi desfăşurarea examenelor de avansare şi calificare a antrenorilor au fost trimise C.J.E.F.S.-urilor, unde cei interesaţi le pot consulta. s portál LA FIECARE SFÎRŞIT DE SĂPTĂMÎNĂ, ÎN EXCURSIE Bucurîndu-se de unele facilităţi privind transportul pe calea ferată (cu permise) şi cu autobuzul propriu, muncitorii uzinelor de utilaj chimic şi reparaţii material rulant pleacă la fiecare sfîrşit de săptămînă în excursii. Drumeţiile, dorinţa de destindere după o săptămînă de muncă intensă, au intrat de mulţi ani în tradiţia membrilor asociaţiei sportive Griviţa Roşie, asociaţie care tutelează — pe linie de sport — ambele uzine. Excursiile la munte, la mare sau la pădurile din vecinătatea Capitalei au atins în anul 1970 o cifră remarcabilă. 44. Organizate prin intermediul O.N.T. şi Comisiei de turism a Consiliului municipal al sindicatelor (care asigură reducerea cu 50 la sută a transportului), acţiunile turistice se bucură de o participare tot mai largă (2244 de salariaţi, anul trecut), ele fiind totodată prilejuri de a participa la diferite întreceri sportive ad-hoc. Foarte apreciate sunt, de pildă, concursurile de orientare turistică la Brăneşti, Snagov, cele de schi şi săniuş, la Predeal şi Poiana Braşov, materialele sportive (mingi, schiuri, săniuţe) fiind puse la dispoziţie de asociaţie. Toate aceste acţiuni sunt conduse de secţia de turism a asociaţiei griviţene, secţie veche ca şi cea de rugby — ne spune secretarul acesteia, tov. Ion Gheorghe. Dar, de organizarea excursiilor se ocupă temeinic şi comisia de turism de pe lîngă Comitetul U.T.C. Este o concurenţă în sensul bun al cuvîntului, între organizaţia de tineret şi asociaţia sportivă „Intre activităţile noastre, de educare a tineretului, e de părere tov. Pîrvu Chiriţă, secretarul Comitetului U.T.C. de la Uzina mecanică de material rulant, excursiile, drumeţiile, predomină. Uteciştii noştri au vizitat în 1970 Uzina de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti, uzinele de tractoare Braşov, Hidrocentrala de pe Argeş, nelipsite fiind din itinerariul nostru localităţile Buşteni, Sinaia şi Predeal. Din fondurile organizaţiei şi din valorificarea fierului vechi, ne-am procurat numeroase materiale şi echipament sportiv, pentru că — trebuie ştiut — absolut toate acţiunile turistice constituie excelente prilejuri de a practica sportul, bineînţeles fără pretenţii de performanţă". Şi la Uzina de utilaj chimic, apreciază tov. Nicolae Tihan, secretarul Comitetului U.T.C., acţiunile turistice sunt foarte căutate de tineri. Cu excepţia lunilor octombrie şi noiembrie, în toate celelalte am organizat excursii pentru tineri la Piriul Rece, Predeal, Costineşti, Gîrbova etc., întrecerile de schi, săniuţe, înot fiind îndrăgite de utecişti. Intenţionăm să dăm un impuls şi mai mare excursiilor, în 1971, deoarece organizaţia noastră îşi va cumpăra un autobuz, cu care vom putea merge pe traseele pe care le vom stabili noi“- ^ . •\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\VANTRAMAMENTUL TELECRONICARULUI Ce face un telecronicar sportiv — iarna, cînd telesportul li dă pacea albă și confortabilă a citorva sărituri cu schiurile de pe trambulină ? E frumos, liniștitor, foarte estetic, dar prea-î artă pentru artă, chiar dacă transmisiile sînt excelente — mai ales aceea din Austria — chiar dacă Epuran ne aduce competența sa in comentarii, încrîncenarea luptei e văzută prea de sus, prea de departe, fiindcă nu se poate altfel. Spectacolul e prea individual, zborul are poezia lui, dar îi lipseşte proza şi de aceea nu aţîţă, nu captează şi a doua zi, trecînd prin băcănii, tutungerii şi simigerii, la o bere, nu auzi şi nu vezi oameni luîndu-se de piept sau de cap pentru Jiri Raska şi norvegianul acela fantastic. E adevărat că nici nu avem cultură hivernală. N-o să ne omorîm pentru „care-i mai bun : Başa sau Florescu ?" Specialistul „luceafărului" în sport, suplinitor a! nu ştiu cîtelea, căci cu suplinitorii ăştia e precum cu faraonii— dar şi el om de talent, nici vorbă, fiindcă nici un scriitor sportiv la noi nu e lipsit de talent, orice s-ar spune — mă întreba mai zilele trecute semi în glumă, semi serios, că cum vine în hochei „duritate inutilă" și „degajare interzisă". Glumele au și ele fondul lor, o bază — altfel nu le faci. Nimeni nu va face bancuri în România pe tema ofsaidului sau cornerului. Astea-s elemente de bază în cultura noastră şi noi avem respect faţă de cultura noastră... Tot aşa, apropo de glume, săptămîna trecută, atit de agreabilul cronicar Valeriu Mironescu, acest Eliott Ness al fotbalului nostru, se încrunta — fără ură, desigur — că de ce în fanteziile mele de sfîrşit de an l-am numit antrenorul naţionalei de fotbal şi nu al naţionalei de handbal în 7 ? Păi ce fantezie ar fi să fii antrenorul naţionalei de handbal ? Asta ar fi realism din ăl mai gros ! Visul unei nopţi de iarnă e să fii în locul lui Angelo ! Aia aiureală, aia sinucidere, aia fantezie la gura sobei... Şi atunci, ce face telecronicarul — sătul de glume şi mai ales de ironii — căci nenorocirea ironiilor constă în aceea că nu pot fi explicitate şi riscă a fi înţelese mereu brom-I vrvi. —— _J-----î--— spun, la care voi răspunde în curînd, care mă întorc pe o parte şi pe alta, ca pe grătar, pentru câ „m-am luat" de Ţopescu. Formidabil de adorat e omul acesta în ţară. Atît de adorat încît nimeni nu vrea să facă deosebirea între o ironietandră și o înjurătură grosolană, ceea ce subsemnatul n-a prac- ticat niciodată și nu va practica...). Atunci, telecronicaru! face gimnastică de dimineaţă : fondări, flexiuni, alergări pe loc, poate răsare busuioc...! Adică, se antrenează pentru marele sezon de stat în fotoliu. Numără genuflexiunile, ascultă bătăile inimii — căci mai ales de inimă va avea nevoie, îşi ia şi tensiunea. Face şi testul Cooper (deşi eu personal nu ştiu ce-i aia...). în timpul mişcărilor, cît bate mătănii’ labe, _ îşi face_ _ şi critica şi autocritica, ales autocritica: de ce nu a scris nimic despre retrospectiva lui Ţopescu pe anul 70? de ce nu şi-a spus părerea despre portretul lui Dinu, realizat de Tiberiu Vătășescu ? de ce nu a scris despre Năstase, în viziunea lui Schefer ? Nu cumva pentru că i-au plăcut ? Nu cumva s-a dezobișnuit să scrie despre ce-i place ? Nu cumva a căzut pe panta negativismului ? Și dacă da, care e rădăcina, tovarășe ? Aici, oricîte flexiuni fac, nu găsesc răspuns. Niciodată n-am fost tare la capitolul „rădăcini . Chiar şi la dentist, am făcut pe dracu-n patru să-mi salvez rădăcinile Dar cea mai cumplită întrebare rămîne aceasta : cum de l-am omis pe Mocanu, cina am scris că Petrolul e pe un loc fruntaş, fiindcă nu dă oameni în naţională . Unde mi-a fost capul ? Mocanu e om de uitat . Bat mătănii la sol şi un gînd obscur mă face să cred că Mocanu şi suporterii lui vor interpreta aceste mişcări de gimnastică drept temenele pentru o tardivă iertare... Iar săptămînă viitoare — dacă nu va fi nimic din cele promise, ca de pilda reluarea marelui film a© dragoste R.F.G. - Italia — plec şi eu cu voia redactorului-şef în turneu peste hotarele Bucureştiului — la Sinaia sau la Paris, văd eu, la Chitila, unde mă decid. Ce, eu nu sunt om ? belphegor Mai mm 11 iii Cei mai buni 5 pugilişti amatori europeni ai anului 1970 In anul care a trecut au fost consemnate numeroase şi importante confruntări pugilistice internaţionale, ca de pildă, turneul din Olanda, cel de ,la Berlin, Dinamoviada, Balcaniada, campionatele naţionale ale diferitelor ţări, campionatele europene de tineret de la Miskolc şi alte competiţii care au constituit criteriile de alcătuire a clasamentului celor mai buni 5 pugilişti europeni, de la categoria semimuscă la categoria grea. Este interesant de arătat că, spre deosebire de ultimii 10 ani, în clasamentele întocmite de noi, ca şi în cele întocmite de presa străină, la diferite categorii, figurează numele a 10 pugilişti (mai mulţi ca niciodată) de pe meleagurile patriei noastre. Pentru prima oară apar în aceste clasamente numele lui G. Pometcu, Aurel Mihai, P. Nedelcea şi A. Iliescu. Felicitări ! Ne bucură că semimuscă Aurel Mihai se află pe primul loc în Europa, la fel ca şi C. Cuţov, campionul european al semiuşorilor, care a trecut cu succes la cate uşoară. L-am preferat pe C. Cuţov, redutabilului Kuler, deoarece campionul nostru nu a pierdut nici un meci de la J.O. 1908 încoace, în timp ce Kuler nu a avut nici o activitate, anunţînd la un moment dat că se retrage din activitatea competiţională. Fără îndoială, ca urmare a insuccesului din cadrul turneului de la Berlin, reprezentantul nostru V. Silberman a pierdut locul doi la ..semimijlocie“, în dauna tenacelui maghiar L. Kajdi. Ciucă, deşi a pierdut accidental la Berlin, se menţine în clasament, avînd, ca şi I Monea, circumstanţe atenuante. Nu l-am inclus în clasamentul primilor ,..“ pe campionul european A. Dumitrescu, preferîndu-l pe G. Pometcu, care are meritul de a fi cîştigat turneul de la Berlin şi de a-l fi învins nu numai pe polonezul Golonska, ci şi pe Schultze (R.D. Germană), o menţiune pentru combativul nostru I. Covaci, care cu mari sacrificii, şi-a menţinut poziţia în componenţa categoriei. Greul sovietic Saroian, care l-a învins pe Alexe, a primit votul celui mai bun boxer „plus 81 kg“ din Europa. Alexe, un declin de formă, nu s-a putut menţine lider, mai ales că a pierdut şi în faţa lui Pandov. 70 boxeri români printre ei! cat. semimuscă 1. AUHEL (România) 2 Gedo (Ungaria) 2. Semionov (URSS) 4. Rozek (Polonia) 5. Weinhold (R.D.GA cat. muscă 1. ZAPOROJEŢ (U.R.S S.) 2. CIUCA (România* 3. Khaloufi (Franţa) 4. Skrzypczak (Polonia) 5. Freistadt (R.F.G ) cat. cocoş 1. BADARI (Ungaria) 2. Melnikov (U.R.S.S.* 3. Cosentino (Franţa) 4. Kokoszka (Polonia) 5. POMETCU (România) cat. pană 1. SOKOLOV (U R.S.S.) 2. Richardson (Angliai 3. NEDELCEA (România) 4. J. Kovács (Ungaria) 5. Prochon (Polonia) cat. semiușoară 1. HROMOV (U.R.S.S.) 2. Orbán (Ungaria) 3. Tatar (Turcia) 4. Hess (R F.G.) 5. ILIESCU (România) cat. ușoară 1. CUTOV (România) 2. Kulej (Polonia* 3. V. Frolov (U.R.S.S.) 4. Vujin (Iugoslavia) 5. Beyer (R.D.G.) cat. semimijlocie 1. MAIER (R.F.G.) 2. Kajdi (Ungaria* 3. SILBERMAN (România) 4. Wolke (R.D.G.) 5. Abdrahmanov (U.R.S.S.) cat. mijlocie mică 1. TREGUBOV (U.R.S.S.) 2. Kottysch (R.F.G.) 3. Belici (Iugoslavia) 4. I. COVACI (România) 5. Stachurski (Polonia) cat. mijlocie 1. BRAUSKE (R.D.G.) 2. Juskavicius (U.R.S.S.* 3. Parlov (Iugoslavia) 4. Lemesev (U.R.S.S.) 5. Hebel (Polonia) cat. semigrea 1. KARATASEV (U.R.S.S.) 2. MONEA (România) 3. Fabich (Polonia) 4. Schlegel (R.D.G.) 5. Faechinetti (Italia) cat. grea 1. SAROIAN (U.R.S.S.) 2. ALEXE (România) 3. Pandov (Bulgaria) 4. VukusiCi (Iugoslavia) 5. B. Anders (R.D.G.) SIMBĂTĂ VA FI INAUGURAT SEZONUL COMPETIŢIILOR DE SALĂ Activitatea competiţională de sală a atleţilor bucureşteni va fi inaugurată la sfârşitul acestei săptămîni cind este Programată etapa municipală a campionatelor de juniori. întrecerile vor avea loc sîmbătă şi duminică în sala de la „23 August". • BOGAT PROGRAM DE CONCURSURI Iată acum calendarul competiţiilor programate in această sală.: • 16—17 ianuarie, campionatele de juniori I şi III (faza municipală) • 23—24 ianuarie, campionatele juniorilor II (faza municipală) • 30—31 ianuarie, concurs studenţesc • 6—7 februarie, concurs pentru seniori şi juniori I • 13—14 februarie, campionatele republicane de seniori • 20—21 februarie, concurs organizat de Rapid • 27—28 februarie, concursul internaţional dotat cu Cupa de cristal • 6—7 martie, concurs organizat de Clubul sportiv şcolar • 13—14 martie, concursul dotat cu Cupa semicentenarului (etapa I) • 20—21 martie, concursul dotat cu Cupa semicentenarului (etapa a II-a) • 27—28 martie concurs universitar, • CROSUL LA ORDINEA ZILEI In acest an va fi acordată în Capitală o atenţie deosebită competiţiilor pe teren variat. Comisia de specialitate C.M.E.F.S. a recomandat cluburilor să organizeze fiecare cel puţin un concurs de cros în decursul acestui an. Săptăminile următoare vom putea asista la crosurile organizate de Progresul Rapid, Dinamo şi Metalul şi care vor constitui ocazii preţioase de pregătire a alergătorilor români in vederea „Crosului Balcanic“. • O DIVIZIE DE JUNIORI ÎN CAPITALĂ Comisia de atletism a municipiului Bucureşti Iniţiază pentru sezonul concursurilor in aer liber o divizie a echipelor de juniori, la care vor lua parte formaţiile : C.S. Şcolar. S.S.A. N. Constructorul, Viitorul, Lic. 33 cu program de educaţie fizică. Progresul, Cutezătorii şi Energia. In prezent, se lucrează la definitivarea regulamentului acestei competiţii extrem de importante pentru atletismul bucureştean La 17 februarie, va începe in Capitală un curs pentru formarea de noi arbitri. In acelaşi timp, vor fi organizate mai multe lectorate pentru ridicarea nivelului profesional al celor peste 100 de antrenori care funcţionează în cadrul secţiilor de atletism ale cluburilor şi asociaţiilor sportive • ANUL ATLETISMULUI ŞCOLAR Preocuparea cea mai de seamă a comisiei municipale de atletism este legată de marea acţiune organizată de U.T.C. şi Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor — anul atletismului şcolar. La startul diferitelor concursuri vor fi prezenţi elevi şi eleve din peste 200 de şcoli generale, 60 de licee şi 30 de şcoli profesionale. « CROS Şl MARS LA HERCULANE * In vacanţa şcolară s-au aflat la o tabără de pregătire la Herculane atleţii de la A.C. Roman, C.S. Şcolar Bucureşti, C.F.R. Timişoara şi alţii din judeţele Caraş-Severin, Dolj, Galaţi. La încheierea taberei au fost organizate competiţii de cros şi marş,care au arătat un stadiu mulţumitor de pregătire a celor mai mulţi dintre concurenţi. Cîteva rezultate : MARŞ: juniori I 6 km: C. Raşcu (CAR) ; juniori II 5 km : Şt. Alexa (CAR) ; juniori III 3 km: G. Mușat (CSS) ; CROS : junioare II 600 m : C. Bucătaru (CAR) ; junioare III 500 m : L. Cosma (CAR) ; juniori I 1800 m : M. Băncilă (CSS) ; juniori II 1600 m : C. Brică (CAR) ; juniori III :Al. loan (CSS) Se cercetează timpul de reacţie la stimuli luminoşi şi auditivi, simpl şi complecşi. Subiectul cercetării: Constantin Ciucă Foto : N. DRAGOŞ V\\\\\\\\#W 8, 9, 10... out! • Iji sala sporturilor de la Fioreasca, pe podiumul de onoare al laureaţilor, am aplaudat şi prezenţa a doi profesori de pugilat şi a unui ex-campion la categoria grea. La sfîrşitul carierei lor, înaintea pensionării, li s-a decernat titlul de antrenor emerit bucureşteanului Marcu Spakow, antrenorul care i-a făcut campioni europeni pe Gh. Negrea şi pe N. Gîju, şi popularului „om de colţ“* din Cimpulung-Muscel, cristicii Panaitescu, care pe acele meleaguri a aruncat cu folos sămînţa boxului. în sfîrşit, l-am revăzut şi pe greul Vasile Mariuţan, astăzi antrenor al juniorilor dinamovişti, care merita şi el titlul de maestru emerit al sportului. Să ne aducem aminte : în 1957, la Praga, cînd avea 21 de ani, Mariuţan se califica în finală, iar la sfîrşitul carierei sale, l-a învins înainte de limită pe italianul Mario Baruzzi, campion european la Roma, în prezent profesionist cu 29 de victorii și nici o infrîngere . • Ne-a scris antrenorul echipei de tineret a Finlandei, Jorma Limmonen, fostul adversar a lui C. Gheorghiu (pană) la J.O. de la Roma. După ce ne-a felicitat cu ocazia noului an. Limmonen ne-a rugat să anunţăm că oricînd o echipă muncitorească din România. Metalul, Voinţa, etc. poate întîlni o formaţie finlandeză. „îmi plac boxerii români, pe care-i apreciez ca unii dintre cei mai valoroşi din lume — ne-a scris Limmonen — şi dorim să să avem meciuri cu ei“. „ Se mhi gdesc şi boxeri care... intră în grevă chiar în timpul meciului! Recent, în cadrul unei gale care a avut loc în Berlinul Occidental, greul Charly Graf a rămas în colţul său şi a refuzat să continue partida cu Keita din Guineea. Motivul ? Scuzîndu-şi gestul, Graf a declarat la microfon că a semnat un contract pentru 4 reprize și nu pentru 6 cum doreau organizatorii. Acum, cazul urmează să fie elucidat la masa verde. pou| OCHIALBI Nr. 1141 (6575) CAMPIONATUL JUNIORILOR La 15 februarie se va da startul în campionatul republican de box al juniorilor. F.tapa .1 se va încheia la 21. februarie, faza judeţeană se va disputa intre 1 şi 8 mar*v Zonei« l’Orev*a 1,0c în localităţile Oradea, Craiova, Iaşi, Buzău, între 21 şi 28 martie. Finala campionatelor este programată la Cluj, între 19 și 25 aprilie, și se va disputa pe categorii de vîrstă : juniori mici .*