Sportul, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 1130-1158)

1971-01-13 / nr. 1140

.... Laureaţii anului sportiv 1970 Numărul 4-VALERIA BUFANU L­a desemnarea Valeriei Bufanu pe locul patru in clasamentul celor mai buni sportial­ români ai anului trecut, cititorii ziaru­lui „Sportul“ au avut, desi­gur, în vedere suita de suc­cese cu­ care atleta a înche­iat sezonul competiţional 1970, numeroasele recorduri pe care ea le-a înregistrat cu diferite prilejuri, contri­buţia ei la punctajul general al echipei reprezentative fe­minine. Intr-adevăr, ca să pornim de la acest ultim cri­teriu de apreciere, se cuvine să consemnăm că anul tre­cut Valeria Bufanu a deter­minat, în bună măsură, schimbarea raportului de forţe în întîlnirea de la Pi­teşti dintre formaţiile­ Ro­mâniei şi Poloniei. Cu acel prilej rapidista a totalizat 15,5 din cele 72 puncte ale echipei, obţinind victorii aplaudate la 100 m, 200 m şi 100 mg. Dar toate aceste izbinzi aparţin de acum... trecutului şi Valeria Bufanu este cea dinţii care ştie că o „carte de vizită“ oricit de ornată ar fi nu valorează mai ni­mic atunci cină este vorba de alte şi alte concursuri. De aceea, la mai multe săptă­­mîni ea a pornit la o serioa­să pregătire fizică generală, avînd ca obiective pentru acest an, completarea actua­lului palmares de succese cu noi victorii in campiona­tele ţării, la Jocurile Balca­nice­­ şi la diferitele concur­suri internaţionale la care va participa, cu îmbunătă­ţirea, intre altele, a recordu­lui mondial al probei de 200 m garduri şi cu o meda­lie la campionatele europene din august, de la Helsinki. De prisos să mai spunem că 1971 reprezintă pentru Va­leria Bufanu un an de maxi­mă importanţă, dată fiind apropierea lui imediată de ediţia jubiliară, a XX-a, a Jocurilor Olimpice de vară. Şi aşa cum se pregăteşte, cu ambiţia care­ o caracteri­zează, suntem­ convinşi că în decursul acestui sezon Vale­ria Bufanu va oferi multe o­­cazii să se vorbească lauda­tiv despre victoriile şi de recordurile ei. Romeo VILARA • S-a născut la Bacău, la 7 octombrie 1846 • înălţime 170 cm, greutate 59 kg. • Face parte din clubul Rapid București • A început să practice atletismul în anul 1960 la Bacău, sub îndrumarea antrenorului Ion Butnaru. • In prezent este antrenată de profesoara Eveline Tudorache • Evoluţia performanţelor sale­­ ____________100 m 290 m 100 mg zoo mg lungime pentatlon • De-a lungul anilor a cîştigat numeroase titluri de campioană republicană la junioare şi la senioare, a stabilit mai multe recorduri republicane, a parti­cipat la zeci de concursuri internaţionale. Anul trecut, de pildă, a fost campioană a ţării la 100 m, 100 mg şi pentatlon şi a corectat de 11 ori recordurile naţionale la 5 probe, între care 4 olimpice. • In prezent, deţine următoarele recorduri : 200 m — 23,5 s (egalat), 100 mg — 12,9 s, 200 mg —25,9 s, pentatlon — 4 820 p şi în sală : 50 mg — 7,2 s şi 60 mg — 8,4 s. Face parte, de asemenea, din echipa care a realizat recordul republican de 45.8 s la 4x100 m. 1960 — ■ 12,1« — — — 1961 12,7 — 12,2* — 5,23 — 1962 12,7 — 11,7* — 5,35 — 1962 12,9 26,9 11,6* — 5,21 — 1969 13,0 — 11,5« — 5,20 — 1965 — — 9,6» — »,« — 1966 — — 11,9* — — — 1967 — — 10,3» — 5,51 — 1968 — 21,5 10,6* — 5,99 — 1969 12,2 — 13,5 27,3 6,11 — 1970 11,6 23,5 12,9 25,9 6,35 4836 ♦) — rezultate Înregistrate pe 80 mg. NU SE ClSTIGĂ O MEDALIE ClT Al BATE DIN PALME!... (Urmare din pag. 1) căruia au trecut atîţia cam­pioni ai patrulaterului, îmi spune că are în pregătire — ajutat de colegii săi, Crîsnic, Bătrin şi Pavel — cele două loturi de lupte, libere şi gre­­co-romane, vreo 70 de spor­tivi, împărţiţi în două grupe - ■ de antrenament: „consacraţii“ s­i „speranţele“... - r* H povestesc fntîmplarea de ■'la teleferic, şi surprinderea Tnîfie^re­marcă darul să-l a­— Aşa-i in fiecare zi! De jos,­ dăm startul, ca la cros, şi fiecare o apucă pe unde­­ştie. Totul e să ajungă sus în timpul cel mai scurt. A­­colo ii aşteaptă tricouri us­cate, un ceai, o baie cu... ză­padă şi o cursă înapoi! In aceeaşi zi după-amiază, la sală-Intr-un colţ, cîţivă luptă­tori mai tineri — Buţilă, mi se spune, Szabó, Păun — fac exerciţii cu haltere, exerciţii „modelate, din poziţie de în­trecere, în efort anaerob", cum îmi şopteşte doctorul Ni­­colae Ploieşteanu. In faţa mea, Martinescu lucrează la manechin, adică " Se repede la bietul om din plastic şi-l culcă cu umerii ijÎ i&ttfr'va/i nemijlos, a nmticu 5 secunde! — şi se năpusteş­te din nou asupra lui, şi fi­gura se repetă, se­ repetă parcă la infinit. Chipul luptătorului e încor­dat. Muşchii lui stau să plez­nească. Sudoarea dă pieptu­lui un luciu aparte, metalic, iar manechiul — mulat de marimea unui om obişnuit — pare­ în miinile lui o biată păpuşă, inofensivă şi stin­­gh­eră. Din cînd în cînd, mai ales la exerciţiile cu partener, in­tervin antrenorii, dau sfaturi, corectează... — Pentru ce vă pregătiţi? — întreb, şi maestrul Cor­neanu mă lămureşte. — în septembrie anul a­­cesta, exact cu un an înain­­tea Jocurilor Olimpice, au loc campionatele mondiale din Bulgaria, unde inten­ţionăm să prezentăm echi­pe complete, la ,libere“ şi la „greco-romane“. . Se aude un fluier. Antre­namentul — oficial — s-a sfîrşit. Vreo douăzeci de luptători părăsesc sala, alţii cam tot atîţia — zăbovesc deasupra, saltelelor, pentru a mai executa un „tur de cap“... . II întreb pe antrenorul Cor­­neanu ce speră de la Jocu­rile Olimpice, şi-mi răspunde că „Berceanu are şanse a­­proape sigure să cîştige me­n­ alin cţa cur“ — — Şi ceilalţi? — Rani şi Martinescu „merg“­ şi ei spre prima treaptă a podiumului, iar Iorga, Albu şi Cortian au po­sibilităţi să aducă puncte pre­ţioase pentru echipa Româ­niei. — In ce­ea ce priveşte „nota val“... Zîmbeşte, termenul nu i s­e pare prea fericit: un luptă­tor are nevoie de multă ex­perienţă, la lupte nu se co­tiga o medalie cît ai bate din palme. — Ei bine, Ion Păun, Mi­­hai Nicolae sau Marin Du­mitru, toţi de la „greco­­■romanevor ameninţa serios poziţiile „senatorilor“, putînd fiecare dintre ei să ne re­prezinte ţara la Jocurile O­­limpice. Sala e goală. Ieşim. Cei patru antrenori ai lotului merg unul Ungă altul... Trag cu urechea... ■— Ce bine-ar fi să ningă! Tăcere. Apoi: — Da. Băieţii ar munci mai mult să ajungă sus. A­­cum nu-i cine ştie ce mare lucru... Ce bine-ar fi să ninrgă! ...Comentariile mi se par de prisos.­­ „Morişca" luptătorilor , antrenorul Ion Corneanu, în mijloc, şi sportivii, într-o a­­lergare parcă fără sfirşit... EXAMENE DE AVANSARE A ANTRENORILOR Sectorul de pregătire şi perfecţionare a cadrelor,, din Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, aduce la cunoştinţa celor interesaţi datele cînd vor avea loc examenele pentru avansarea antre­norilor . v . 1. Examenele vor avea loc în anul 1971, în pe­rioada 1—13 martie, după cum urmează : • 1—6 martie pentru antrenorii de atletism, box, călărie, ciclism, fot­bal,­­ gimnastică, handbal, lupte, nataţie, caiapcanoe, canotaj, rugby, scrimă, tenis de cimp, tir şi pa­tinaj.­­ V • 8—13 martie pentru antrenorii de alpinism­­turism, aviaţie sportivă, baschet, haltere, hochei, moto, oină, popice, şah, schi, bob, volei, tenis de masă, judo şi­­ modelism. Ele se vor desfăşura la Institutul pentru Educaţie Fizica şi Sport din Bucu­reşti, str. Maior Ene nr. 12. Dosarele cu actele ne­cesare pentru înscrierea la examene vor fi înaintate­­federaţiilor pînă la 16 ianuarie 1971. 2. Examenele pentru ca­lificarea ca antrenor a absolvenților institutelor de învățămînt su­fe­rior, indiferent de specialitate, vor avea loc in perioada 12—14 aprilie în centrele ce vor fi anunțate ulteri­or. Dosarele cu acte, pentru înscrierea la exa­mene, vor fi inaintruite Sectorului pregătirea şi perfecţionarea cadrelor din cadrul C.N.E.F.S. pină la 1 martie 1971. Instrucţiuni detaliate cu privire la organizarea şi desfăşurarea examenelor de avansare şi calificare a antrenorilor au fost trimise C.J.E.F.S.-urilor, unde cei interesaţi le pot consulta. ­­s portál LA FIECARE SFÎRŞIT DE SĂPTĂMÎNĂ, ÎN EXCURSIE Bucurîndu-se de unele faci­lităţi privind transportul pe calea ferată (cu permise) şi cu autobuzul propriu, muncitorii uzinelor de utilaj chimic şi reparaţii material rulant pleacă la fiecare sfîrşit de săptămînă în excursii. Drumeţiile, dorin­ţa de destindere după o săptă­mînă de muncă intensă, au in­trat de mulţi ani în tradiţia membrilor asociaţiei sportive Griviţa Roşie, asociaţie care tutelează — pe linie de sport — ambele uzine. Excursiile la munte, la mare sau la pădu­rile din vecinătatea Capitalei au atins în anul 1970 o cifră remarcabilă. 44. Organizate prin intermediul O.N.T. şi Co­misiei de turism a Consiliului municipal al sindicatelor (care asigură reducerea cu 50 la sută a transportului), acţiunile tu­ristice se bucură de o parti­cipare tot mai largă (2244 de salariaţi, anul trecut), ele fiind totodată prilejuri de a partici­pa la diferite întreceri spor­tive ad-hoc. Foarte apreciate sunt, de pildă, concursurile de orientare turistică la Brăneşti, Sn­agov, cele de schi şi săniuş, l­a Predeal şi Poiana Braşov, materialele sportive (mingi, schiuri, săniuţe) fiind puse la dispoziţie de asociaţie. Toate aceste acţiuni sunt conduse de secţia de turism a asociaţiei griviţene, secţie veche ca şi cea de rugby — ne spune secreta­rul acesteia, tov. Ion Gheorghe. Dar, de organizarea excursii­lor se ocupă temeinic şi comi­sia de turism de pe lîngă Co­mitetul U.T.C. Este o concu­renţă în sensul bun al cuvîn­­tului, între organizaţia de ti­neret şi asociaţia sportivă „In­tre activităţile noastre, de edu­care a tineretului, e de pă­rere tov. Pîrvu Chiriţă, secre­tarul Comitetului U.T.C. de la Uzina mecanică de material rulant, excursiile, drumeţiile, predomină. Uteciştii noştri au vizitat în 1970 Uzina de fire şi fibre sintetice de la Săvi­­neşti, uzinele de tractoare Bra­şov, Hidrocentrala de pe Ar­geş, nelipsite fiind din itinera­­riul nostru localităţile Buşteni, Sinaia şi Predeal. Din fondu­rile organizaţiei şi din valori­ficarea fierului vechi, ne-am procurat numeroase materiale şi echipament sportiv, pentru că — trebuie ştiut — absolut toate acţiunile turistice consti­tuie excelente prilejuri de a practica sportul, bineînţeles fără pretenţii de performanţă". Şi la Uzina de utilaj chimic, apreciază tov. Nicolae Tihan, secretarul Comitetului U.T.C., acţiunile turistice sunt foarte căutate de tineri. Cu excepţia lunilor octombrie şi noiembrie, în toate celelalte am organizat excursii pentru tineri la Pi­riul Rece, Predeal, Costineşti, Gîrbova etc., întrecerile de schi, săniuţe, înot fiind îndrăgite de utecişti. Intenţionăm să dăm un impuls şi mai mare excursi­ilor, în 1971, deoarece organi­zaţia noastră îşi va cumpăra un autobuz, cu care vom putea merge pe traseele pe care le vom stabili noi“- ^ . •\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V­­­ANTRAMAMENTUL TELECRONICARULUI Ce face un telecronicar sportiv — iarna, cînd te­lesportul li dă pacea albă și confortabilă a citorva sărituri cu schiurile de pe trambulină ? E frumos, li­niștitor, foarte estetic, dar prea-î artă pentru artă, chiar dacă transmisiile sînt excelente — mai ales a­­ceea din Austria — chiar dacă Epuran ne aduce competența sa in comenta­rii, încrîncenarea luptei e văzută prea de sus, prea de departe, fiindcă nu se poate altfel. Spectacolul e prea individual, zborul are poezia lui, dar îi lipseşte proza şi de aceea nu aţîţă, nu captează şi a doua zi, trecînd prin băcănii, tutun­gerii şi simigerii, la o be­re, nu auzi şi nu vezi oa­meni luîndu-se de piept sau de cap pentru Jiri Raska şi norvegianul ace­la fantastic. E adevărat că nici nu avem cultură hiver­­nală. N-o să ne omorîm pentru „care-i mai bun : Başa sau Florescu ?" Specialistul „lu­ceafărului" în sport, suplinitor a! nu ştiu cîtelea, căci cu suplinito­rii ăştia e precum cu faraonii­­— dar şi el om de talent, nici vorbă, fiindcă nici un scriitor spor­tiv la noi nu e lipsit de talent, orice s-ar spune — mă în­treba mai zilele trecute se­mi în glumă, semi serios, că cum vine în hochei „duritate inutilă" și „de­gajare interzisă". Glumele au și ele fondul lor, o ba­ză — altfel nu le faci. Ni­meni nu va face bancuri în România pe tema ofsai­dului sau cornerului. As­­tea-s elemente de bază în cultura noastră şi noi avem respect faţă de cultura noastră... Tot aşa, apropo de glume, săptămî­­na trecută, atit de agrea­bilul cronicar Valeriu Mi­­ronescu, acest Eliott Ness al fotbalului nostru, se în­crunta — fără ură, desigur — că de ce în fanteziile mele de sfîrşit de an l-am numit antrenorul naţionalei de fotbal şi nu al naţionalei de handbal în 7 ? Păi ce fantezie ar fi să fii antre­norul naţionalei de hand­bal ? Asta ar fi realism din ăl mai gros ! Visul u­­nei nopţi de iarnă e să fii în locul lui Angelo ! Aia aiureală, aia sinucidere, aia fantezie la gura sobei... Şi atunci, ce face tele­­cronicarul — sătul de glu­me şi mai ales de ironii — căci nenorocirea ironi­ilor constă în aceea că nu pot fi explicitate şi riscă a fi înţelese mereu brom-I­ vrvi. —— _J-----î--— spun, la care voi răspunde în curînd, care mă întorc pe o parte şi pe alta, ca pe grătar, pentru câ „m-am luat" de Ţopescu. Formidabil de adorat e omul acesta în ţară. A­­tît de adorat încît nimeni­­ nu vrea să facă deosebirea între o ironie­­tandră și o­­ înjurătură grosolană, ceea­­ ce subsemnatul n-a prac-­­ ticat niciodată și nu va practica...). Atunci, telecro­­nicaru! face gimnastică de dimineaţă :­­ fondări, flexi­uni, alergări pe loc, poate răsare busuioc...! Adică, se antrenează pentru ma­rele sezon de stat în foto­liu. Numără genuflexiunile, ascultă bătăile inimii — căci mai ales de inimă va avea nevoie, îşi ia şi ten­siunea. Face şi testul Coo­per (deşi eu personal nu ştiu ce-i aia...). în timpul mişcărilor, cît bate mătă­nii’ lab­e, _ îşi face_ _ şi critica şi autocritica, ales autocritica: de ce nu a scris nimic despre re­­trospectiva lui Ţopescu pe anul 70? de ce nu şi-a spus părerea d­espre portretul lui Dinu, realizat de Tiberiu Vătă­­șescu ? de ce nu a scris despre Năstase, în viziu­nea lui Schefer ? Nu cumva pen­tru că i-au plă­cut ? Nu cumva s-a dezobișnuit să scrie despre ce-i place ? Nu cumva a căzut pe panta negativismului ? Și dacă da, care e rădăcina, tova­rășe ? Aici, oricîte flexiuni fac, nu găsesc răspuns. Niciodată n-am fost tare la capitolul „rădăcini . Chiar şi la dentist, am­ fă­cut pe dracu-n patru să-mi salvez rădăcinile Dar cea mai cumplită întrebare ră­­mîne aceasta : cum de l-am omis pe Mocanu, cina am scris că Petrolul e pe un loc fruntaş, fiindcă nu dă oameni în naţională . Unde mi-a fost capul ? Mocanu e om de uitat . Bat mătănii la­ sol şi un gînd obscur mă face să cred că Mocanu şi supor­terii lui vor interpreta a­­ceste mişcări de gimnasti­că drept temenele pentru o tardivă iertare... Iar săptămînă viitoare — dacă nu va fi nimic din cele promise, ca de pilda reluarea marelui film­ a© dragoste R.F.G. - Italia — plec şi eu cu voia re­­dactorului-şef în turneu peste hotarele Bucureştiu­­lui — la Sinaia sau la Paris, văd eu, la Chitila, unde mă decid. Ce, eu nu sunt om ? belphegor Mai mm 11 iii Cei mai buni 5 pugilişti amatori europeni ai anului 1970 In anul care a trecut au fost consemnate numeroase şi impor­tante confruntări pugilistice inter­naţionale, ca de pildă, turneul din Olanda, cel de ,la Berlin, Di­­namoviada, Balcaniada, campio­natele naţionale ale diferitelor ţări, campionatele europene de tineret de la Miskolc şi alte com­petiţii care au constituit criteriile de alcătuire a clasamentului celor mai buni 5 pugilişti europeni, de la categoria semimuscă la catego­ria grea. Este interesant de ară­tat că, spre deosebire de ultimii 10 ani, în clasamentele întocmite de noi, ca şi în cele întocmite de presa străină, la diferite catego­rii, figurează numele a 10 pugi­­lişti (mai mulţi ca niciodată) de pe meleagurile patriei noastre. Pentru prima oară apar în aceste clasamente numele lui G. Po­­metcu, Aurel Mihai, P. Nedelcea şi A. Iliescu. Felicitări ! Ne bucură că semimuscă Aurel Mihai se află pe primul loc în Europa, la fel ca şi C. Cuţov, campionul eu­ropean al semiuşorilor, care a trecut cu succes la cate uşoară. L-am preferat pe C. Cuţov, redu­tabilului Kuler, deoarece campio­nul nostru nu a pierdut nici un meci de la J.O. 1908 încoace, în timp ce Kuler nu a avut nici o activitate, anunţînd la un mo­ment dat că se retrage din acti­vitatea­ competiţională. Fără în­doială, ca urmare a insuccesului din cadrul turneului de la Berlin, reprezentantul nostru V. Silber­­man a pierdut locul doi la ..semi­­mi­jlocie“, în dauna tenacelui ma­ghiar L. Kajdi. Ciucă, deşi a pier­dut accidental la Berlin, se men­ţine în clasament, avînd, ca şi I Monea, circumstanţe atenuante. Nu l-am inclus în clasamentul primilor ,..“ pe campionul euro­pean A. Dumitrescu, preferîndu-l pe G. Pometcu, care are meritul de a fi cîştigat turneul de la Berlin şi de a-l fi învins nu nu­mai pe polonezul Golonska, ci şi pe Schultze (R.D. Germană), o­ menţiune pentru combativul nos­tru I. Covaci, care cu mari sacri­ficii, şi-a menţinut poziţia în com­ponenţa categoriei. Greul sovie­tic Saroian, care l-a învins pe Alexe, a primit votul celui mai bun boxer „plus 81 kg“ din Eu­ropa. Alexe, un declin de formă, nu s-a putut menţine lider, mai ales că a pierdut şi în faţa lui Pandov. 70 boxeri români printre ei! cat. semimuscă 1. AUHEL (România) 2 Gedo (Ungaria) 2. Semionov (URSS) 4. Rozek (Polonia) 5. Weinhold (R.D.GA cat. muscă 1. ZAPOROJEŢ (U.R.S S.) 2. CIUCA (România* 3. Khaloufi (Franţa) 4. Skrzypczak (Polonia) 5. Freistadt (R.F.G ) cat. cocoş 1. BAD­ARI (Ungaria) 2. Melnikov (U.R.S.S.* 3. Cosentino (Franţa) 4. Kokoszka (Polonia) 5. POMETCU (România) cat. pană 1. SOKOLOV (U R.S.S.) 2. Richardson (Angliai 3. NEDELCEA (România) 4. J. Kovács (Ungaria) 5. Prochon (Polonia) cat. semiușoară 1. HROMOV (U.R.S.S.) 2. Orbán (Ungaria) 3. Tatar (Turcia) 4. Hess (R F.G.) 5. ILIESCU (România) cat. ușoară 1. CUTOV (România) 2. Kulej (Polonia* 3. V. Frolov (U.R.S.S.) 4. Vujin (Iugoslavia) 5. Beyer (R.D.G.) cat. semimijlocie 1. MAIER (R.F.G.) 2. Kajdi (Ungaria* 3. SILBERMAN (România) 4. Wolke (R.D.G.) 5. Abdrahmanov (U.R.S.S.) cat. mijlocie mică 1. TREGUBOV (U.R.S.S.) 2. Kottysch (R.F.G.) 3. Belici (Iugoslavia) 4. I. COVACI (România) 5. Stachurski (Polonia) cat. mijlocie 1. BRAUSKE (R.D.G.) 2. Juskavicius (U.R.S.S.* 3. Parlov (Iugoslavia) 4. Lemesev (U.R.S.S.) 5. Hebel (Polonia) cat. semigrea 1. KARATASEV (U.R.S.S.) 2. MONEA (România) 3. Fabich (Polonia) 4. Schlegel (R.D.G.) 5. Faechinetti (Italia) cat. grea 1. SAROIAN (U.R.S.S.) 2. ALEXE (România) 3. Pandov (Bulgaria) 4. VukusiCi (Iugoslavia) 5. B. Anders (R.D.G.) SIMBĂTĂ VA FI INAUGURAT SEZONUL COMPETIŢIILOR DE SALĂ Activitatea competiţională de sală a atleţilor bucureşteni­­ va fi inaugurată la sfârşitul acestei săptămîni cind este Programată etapa municipală a campionate­lor de juniori. întrecerile vor avea loc sîmbătă şi duminică în sala de la „23 August". • BOGAT PROGRAM DE CONCURSURI Iată acum calendarul compe­tiţiilor programate in această sală.: • 16—17 ianuarie, cam­pionatele de juniori I şi III (faza municipală) • 23—24 ia­nuarie, campionatele juniorilor II (faza municipală) • 30—31 ianuarie, concurs studenţesc • 6—7 februarie, concurs pen­tru seniori şi juniori I • 13—14 februarie, campiona­tele republicane de seniori • 20—21 februarie, concurs or­ganizat de Rapid • 27—28 fe­bruarie, concursul internaţional dotat cu Cupa de cristal • 6—7 martie, concurs organizat de Clubul sportiv şcolar • 13—14 martie, concursul dotat cu Cupa sem­icentenarului (etapa I) • 20—21 martie, concursul do­tat cu Cupa semicentenarului (etapa a II-a) • 27—28 martie concurs universitar, • CROSUL LA ORDINEA ZILEI In acest an va fi acordată în Capitală o atenţie deosebită competiţiilor pe teren variat. Comisia de specialitate C.M.E.F.S. a recomandat clubu­rilor să organizeze fiecare cel puţin un concurs de cros în decursul acestui an. Săptămi­­nile următoare vom putea asis­ta la crosurile organizate de Progresul­ Rapid, Dinamo şi Metalul şi care vor constitui ocazii preţioase de pregătire a alergătorilor români in vederea „Crosului Balcanic“. • O DIVIZIE DE JU­NIORI ÎN CAPITALĂ Comisia de atletism a muni­cipiului Bucureşti Iniţiază pen­tru sezonul concursurilor in aer liber o divizie a echipelor de juniori, la care vor lua parte formaţiile : C.S. Şcolar. S.S.A. N­. Constructorul, Viitorul, Lic. 33 cu program de educaţie fizi­că. Progresul, Cutezătorii şi E­­nergia. In prezent, se lucrează la definitivarea regulamentului acestei competiţii extrem de importante pentru atletismul bucureştean La 17 februarie, va începe in Capitală un curs pentru forma­rea de noi arbitri. In acelaşi timp, vor fi organizate mai multe lectorate pentru ridicarea nivelului profesional al celor peste 100 de antrenori care funcţionează în cadrul secţiilor de atletism ale cluburilor şi a­­sociaţiilor sportive • ANUL ATLETISMULUI ŞCOLAR Preocuparea cea mai de sea­mă a comisiei municipale de atletism este legată de marea acţiune organizată de U.T.C. şi Consiliul Naţional al Organi­zaţiei Pionierilor — anul at­letismului şcolar. La startul diferitelor concur­suri vor fi prezenţi elevi şi eleve din peste 200 de şcoli generale, 60 de licee şi 30 de şcoli profesionale. « CROS Şl MARS LA HERCULANE * In vacanţa şcolară s-au aflat la o tabără de pregătire la Her­­culane atleţii de la A.C. Roman, C.S. Şcolar Bucureşti, C.F.R. Timişoara şi alţii din judeţele Caraş-Severin, Dolj, Galaţi. La încheierea taberei au fost orga­nizate competiţii de cros şi marş,­­care au arătat un stadiu mulţumitor de pregătire a ce­lor mai mulţi dintre concu­renţi. Cîteva rezultate : MARŞ: juniori I 6 km: C. Raşcu (CAR) ; juniori II 5 km : Şt. Alexa (CAR) ; juniori III 3 km: G. Mușat (CSS) ; CROS : ju­nioare II 600 m : C. Bucătaru (CAR) ; junioare III 500 m : L. Cosma (CAR) ; juniori I 1800 m : M. Băncilă (CSS) ; ju­niori II 1600 m : C. Brică (CAR) ; juniori III :­­Al. loan (CSS) Se cercetează timpul de reac­ţie la stimuli luminoşi şi au­ditivi, simpl şi complecşi. Su­biectul cercetării: Constantin Ciucă Foto : N. DRAGOŞ V\\\\\\\\#W 8, 9, 10... out! • Iji sala sporturilor de la Fio­­reasca, pe podiumul de onoare al laureaţilor, am aplaudat şi pre­zenţa a doi profesori de pugilat şi a unui ex-campion la catego­ria grea. La sfîrşitul carierei lor, înaintea pensionării, li s-a decer­nat titlul de antrenor emerit bucu­­reşteanului Marcu Spakow, an­trenorul care i-a făcut campioni europeni pe Gh. Negrea şi pe N. Gîju, şi popularului „om de colţ“* din Cimpulung-Muscel, cristicii Panaitescu,­ care pe acele melea­guri a aruncat cu folos sămînţa boxului. în sfîrşit, l-am revăzut şi pe greul Vasile Mariuţan, as­tăzi antrenor al juniorilor­ dina­­movişti, care merita şi el titlul de maestru emerit al sportului. Să ne aducem aminte : în 1957, la Praga, cînd avea 21 de ani, Mariu­ţan­ se califica în finală, iar la sfîrşitul carierei sale, l-a învins înainte de limită pe italianul Ma­rio Baruzzi, campion european la Roma, în prezent profesionist cu 29 de victorii și nici o infrîngere . • Ne-a scris antrenorul echipei de tineret a Finlandei, Jorma Limmonen, fostul adversar a lui C. Gheorghiu (pană) la J.O. de la Roma. După ce ne-a felicitat cu ocazia noului an. Limmonen ne-a rugat să anunţăm că oricînd o echipă muncitorească din Româ­nia. Metalul, Voinţa, etc. poate întîlni o formaţie finlandeză. „îmi plac boxerii români, pe care-i apreciez ca unii dintre cei mai valoroşi din lume — ne-a scris Limmonen — şi dorim să să avem meciuri cu ei“. „ Se m­hi gd­esc şi boxeri care... intră în grevă chiar în timpul meciului­! Recent, în cadrul unei gale care a avut loc în Berlinul Occidental, greul Charly Graf a rămas în colţul său şi a refuzat să continue partida cu Keita din Guineea. Motivul ? Scuzîndu-şi gestul, Graf a declarat la micro­fon că a semnat un contract pen­tru 4 reprize și nu pentru 6 cum doreau organizatorii. Acum, ca­zul urmează să fie elucidat la masa verde. pou| OCHIALBI Nr. 1141 (6575) CAMPIONATUL JUNIORILOR La 15 februarie se va da startul în campionatul repu­blican de box al juniorilor. F.tapa .1 se va încheia la 21. februarie, faza judeţeană se va disputa intre 1 şi 8 mar­­­*v Zonei« l’Or­ev*a 1,0c în localităţile Oradea, Craiova, Iaşi, Buzău, între 21 şi 28 martie. Finala campionate­lor este programată la Cluj, între­­ 19 și 25 aprilie, și se va disputa pe categorii de vîrstă : juniori mici .*

Next