Sportul, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 1130-1158)

1971-01-13 / nr. 1140

HOCHEIŞTII NOŞTRI VICTORIOŞI LA LJUBLJANA ROMÂNIA IUGOSLAVIA 5-3 (32,1-1,1-0) LJUBLJANA, 12 (prin tele­fon). — Reprezentativa Româ­niei de hochei a întîlnit marţi seara selecţionata Iu­goslaviei, de care a dispus cu 5—3 (3—2, 1—1­, 1—0). Meciul,­­ desfăşurat în sala Tivoli, a plăcut numeroşilor spectatori. In vervă deosebi­tă, jucătorii români au ac­ţionat combinativ în atac, s-au apărat cu dîrzenie în momentele dificile şi au­ ini­ţiat contraatacuri periculoa­se la poarta adversă. Punc­tele echipei­­noastre au­ fost realizate de G. Szabó (2), FI. Sgîncă, Varga şi Kalamar. Reprezentativa ţării noastre a jucat în următoarea forma­ţie : Crişan ■ (Dumitraş) — Varga, Şcheau — Ioniţă, P. Sgiacă — Făgăraş, FI. Sgîncă — Szabó, Kalamar, Pană — Gheorghiu, Iordan, Ştefanov — Başa, Huţanu, Mihăilescu. Miercuri (n.r. azi) are loc întîlnirea revanşă. VICTORII SCONTATE ÎN PRIMA ETAPĂ A TURULUI DE SALĂ AL CAMPIONATULUI FEMININ DE HANDBAL Handbalul feminin şi-a re­luat ieri activitatea, în sala Floreasca, cele 10 divizionare A şi-au disputat meciurile e­­tapei a XIII-a, „serialul“ ur­­mînd să continue azi şi mîi­­ne cu alte zece partide în­cadrate în etapele a XIV-a şi a XV-a. Noul sezon competi­­ţional are, după cum se ştie, o importanţă deosebită pen­tru handbalul nostru feminin. Este anul campionatului mon­dial din Olanda (echipa na­ţională şi tehnicienii ei şi-au propus cucerirea unei medalii ! Programul de azi la ora 15 Confecţia Bucureşti —­­ Textila Buhuşi, ora 16,10 C.S.M. Sibiu — Mureşul Tg.­­ Mureş, ora 17,20 Construc-­­ torul Timişoara — Rulmen­­­­tul Braşov, ora 18,30 I.E.F.S. — Universitatea Bucureşti, ora 19,40 Universitatea Ti­mişoara — Voinţa Odorhei, la confruntarea supremă­ şi al unei disputate ediţii a C.C.E. (Universitatea Timi­şoara, campioana României, ţinteşte trofeul). Prin această prismă este privit turneul de sală de numeroşii antrenori şi tehnicieni prezenţi în tri­bunele de la sala Floreasca, de membrii federaţiei. RULMENTUL BRAŞOV — C.S.M. SIBIU 19—10 (5—5). Deşi adversara nu i-a pus probleme deosebite, Rulmen­tul Braşov şi le-a creat Sin­gură. După ce au început bine meciul (conduceau cu 4—0 in min. 15), putîndu-li-se reproşa doar ritmul lent în atac, braşovencele au încîl­­cit apoi jocul, au pierdut co­pilăreşte mingi dînd pase la adversar şi au lăsat inadmi­sibile breşe în­ apărare. Ur­marea , sibiencele au egalat (min. 22, 4—4) şi le-au ţinut în şah pînă la sfîrşitul repri­zei. In partea a doua Rul­mentul a evoluat la valoarea sa reală. Au marcat: Oan­cea (8), Nako (5), Allies (5) şi Şerb pentru Rulmentul, Birthelmer (4), Trandafir (3), Brezac, Barbu şi Aftenie pentru C.S.M. Sibiu. Au con­dus : I. Covaci şi Gh. Nen­ciu (ambii din Bucureşti). UNIVERSITATEA BUCU­REŞTI — TEXTILA BUHUŞI 17—10 (10—3). Pentru valo­roasa şi experimentata echipă bucureşteană, liderul clasa­mentului, tinăra formaţie din Buhuşi a constituit o pradă uşoară. Deşi a jucat cu por­tarul de rezervă (handicap considerabil pentru o forma­ţie de handbal) Universitatea a condus confortabil majori­tatea timpului (min. 24 : 10—2, min. 29 : 13—4, min. 42 : 16—6) graţie unor atacuri bine­ organizate,­­eficacităţii Simonei Arghir şi apărării, fără cusur, în care Aneta Schramko a fost vioara în­­tîi. Au marcat : Arghir (7), Furcoi (3), Ibadula (3), Schramko (3) şi Dobîrceanu pentru Universitatea­ Seid­­ner (4), Agoroaie (3), Şerban (2) şi Vieru pentru Textila Buhuşi. Au arbitrat: I. Dobre şi H. Boschner (ambii din Braşov). I.E.F.S. — CONSTRUCTO­RUL TIMIŞOARA 12—7 (5—4). Meci cîştigat cu des­tulă dificultate de studente, care nu reuşesc încă să al­cătuiască o formaţie de pers­pectivă, cu stil propriu de joc. S-ar fi putut petrece chiar o mică tragedie dacă timişorencele n-ar fi ratat în momentele decisive trei a­­runcări de la 7 m și dacă Franz n-ar fi fost, în mod justificat, eliminată de două ori. în min. 38 I.E.F.S. con­ducea cu 7—6 și Constructo­rul atgca vehement. Dar for­ma bună a Irinei Naghi și Hristache NAUM '■Continuare' in pap. a 4-a) Bine angajată pe semicerc, Furcoi („U“ Bucureşti) aruncă la poartă cu toată opoziţia lui Şerboan (Textila Buhuşi) Foto : V. BAGEAC în pagina a 2-a, astăzi: Numărul 3- GHEORGHE BEOCEANU­ # De două ori campion al lumii ♦ Campion al Europei • Neînvins de trei ani PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! O zi la Poiana Braşov, cu Ivăncescu şi ceilalţi CINE CÎŞTIGĂ TOTUL ACASĂ, A LUAT... TITLUL! Sus, în Poiană, antrena­mentul Steagului roşu se terminase şi Valentin Stă­­nescu se grăbea să-şi aprin­dă o ţigară. Trage un fum, încă unul. — Ştiu eu dacă avem vreo şansă să ieşim campioni?! Anul ăsta o să fie „nuntă“ mare: toată lumea promite să ciştige titlul, dar titlul nu-i decit unul! — Și dumneata ce zici? — Eu nu zic nimic, eu sor cotesc: dacă ai terminat tu­rul cu 16 puncte, ai încă­ șanse să vii, la sfirşit, pe primul loc. Asta ar însemna că jumătate din echipe pot visa peste iarnă coroana de campion. — Să vă aduc aminte că Steagul roşu are 18 puncte?! — Ştiu. Şi mai ştiu că în retur jucăm 8 meciuri acasă, şi asta nu-mi place! _ ? . — Păi cum să-mi placă, frate, dacă un tur am strîns 9 puncte pe terenuri străine, iar la Braşov abia am reuşit să înscriem cîteva goluri... Ţigara s-a terminat, cu o repeziciune de nebănuit. A­• Valentin Stănescu: „Anul ăsta o să fie nuntă mare: toată lumea promite să ciştige titlul I" • „Noutăţile" Albu şi Răduţ au intrat in ritm ♦ Ivăncescu: „îmi urez să joc in echipa naţională şi să... mă însor !" • Nicolae Proca se teme de toate echipele I murgul coboară peste Poiană, prelungit parcă pe zăpada fosforescentă. — Lăsînd de-o parte toa­te raţiunile şi ignorînd mo­destia, cine Credeţi că va cîştiga campionatul ? Ride, şi are un rîs specta­culos, de bătrîn lup de mare. — Ei, ai vrea să-ţi spun Steagul roşu?! Ai vrea, ştiu­­ eu, dar nu-am să-ţi spun. Mă gindesc la Dinamo, dar ceva mă împiedică să mizez totul pe mina bucureştenilor. Ştii ce ? Eu am convingerea că soarta campionatului se va decide acasă — da, în me­ciurile jucate pe teren pro­priu. Cine cîştigă totul acasă, a... luat Roma! Vezi, de-asta aş înclina spre o provin­cială ! — Cum ar fi ? — Ce-ai zice de Craiova ? ! Ei bine, am impresia că ol­tenii au drumul cel mai scurt spre titlul de campion... îmi spune apoi că va tre- Ovidiu IOANIŢOAIA (Continuare în pag. a 3-al La Poiana Braşov, fotbaliştii Steagului roşu — surprinşi de fotoreporterul nostru Theo MACARSCHI de gimnastică, executate dis de dimineaţă... in timpul exerciţiilor ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXVI­I Nr. 1140 (6574) 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 13 ianuarie 1971 ÎN PAGINA a IV-a LUMEA AŞILOR RACHETEI aşa cum a fost văzută de-a lungul sezonului internaţional 1970 de un mare jucător de tenis Maestrul emerit al sportului ION TIRIAC prezintă primul articol din seria consacrată aşilor tenisului românesc - ILIE NĂSTASE şi ION TIRIAC -evoluînd pe marile courts-uri ale lumii Azi : Circuitul „indoor" american AGENDĂ SPORTIVĂ INTERNAŢIONALĂ STUDENŢEASCĂ 1971 # Importante manifestări organizate sub egida Federaţiei Internaţionale Deşi socotit an de tranzi­ţie (pentru faptul că nu pre­vede nici o Universiadă) a­­nul 1971 este bogat în acţiuni internaţionale organizate sub auspiciile F.Î.S.U. De aseme­nea, participarea tot mai ac­tivă a U.A.S.R., membră fon­datoare a F.I.S.U., în activi­tatea acestei federaţii se con­cretizează în 1971 prin orga­nizarea şi în ţara noastră a unor manifestări sportive stu­denţeşti internaţionale.­­ Programul F.I.S.U. în a­­nul 1971 debutează cu turneul internaţional universitar de tenis de masă ce va avea loc la Bucureşti între 5 şi 11 fe­bruarie. Numărul mare de ţări înscrise — 20, reprezen­tând 4 continente — face din a Sportului Universitar acest turneu un adevărat cam­pionat mondial studenţesc. — între 13 şi 16 februarie va avea loc la Londra o şe­dinţă a C.E. al F.I.S.U. care va discuta stadiul pregătirilor pentru Campionatul Mondial Universitar de Handbal, al viitoarei Universiade de iarnă din 1972, al turneul mondial universitar de fotbal de la Bucureşti, din iulie 1972. — Pentru sfîrşitul lunii fe­bruarie este programată ediţia a II-a a turneului de atletism pe teren acoperit. Gazdă : So­fia. — în luna martie. In sta­ţiunea de iarnă Lake Placid din S.U.A., locul de desfăşu­rare a viitoarei Universiade de iarnă, se organizează un­­ concurs internaţional studen­ţesc de schi. — între 3 şi 11 aprilie va avea loc în Cehoslovacia al IV-lea Campionat mondial u­­niversitar de handbal, la care s-au înscris echipe din 16 ţări. Competiţia are o importanţă deosebită pentru ţara noas­tră care va încerca din nou (sperăm că va .şi. izbuti), să .'intre în posesia titlului mon­dial, pierdut cu 2 ani în ur­­­mă.­­ La sfîrşitul lunii aprilie toate oficialităţile mişcării sportive studenţeşti interna­ţionale se vor reuni la Bucu­reşti în cadrul unei şedinţe a­­Comitetului Executiv al I.F.I.S.U., care va discuta pro­­blemele viitoarei adunări ge­nerale. — în zilele de 8 și 9 sep­tembrie vor avea Ioc la Ma­I (Continuare în vag. a 3-a) Lipsa de zăpadă este o mare dificultate in activitatea de pre­gătire şi competiţională a schio­rilor noştri. Chiar şi în aceste condiţii vitrege, coboritorii de la Dinamo se antrenează intens sub conducerea maestrului spor­tului Kurt Gohn. (Citiţi în pag. 2 rubrica de scai) Foto : Dragoş NEAGU ADUNAREA ACTIVULUI DE BAZĂ AL CLUBULUI RAPID Ieri după amiază, în sala de festivităţi a direcţiei re­gionale Căi Ferate Bucureşti, a avut loc adunarea activu­lui de bază al clubului Rapid. La lucrările adunării au parti­cipat tovarăşii Paul Cojocaru, prim-secretar al Comitetului de partid al sectorului 8, Alexandru Filioreanu, adjunct al şefului Departamentului Căilor Ferate din Ministerul Transporturilor, Marin Bir­­jega, vicepreşedinte al Consi­liului Naţional pentru Educa­ţie Fizică şi Sport, Tudor Va­sile, preşedinte al Consiliului Municipal pentru Educaţie Fi­zică şi Sport, membri ai con­siliului clubului şi ai birou­rilor de secţii, antrenori şi sportivi fruntaşi ai clubului. Preşedintele clubului Rapid, Petre Capră, a prezentat darea de seamă asupra activităţii depuse în perioada ce a tre­cut de la conferinţa prece­dentă după care a fost ex­pus raportul comisiei de re­vizie, urmate de discuţii. Au fost apoi desemnate or­ganele de conducere ale clu­bului şi adoptat un plan de măsuri şi de obiective de per­formanţă pentru perioada 1971-1973. Ca preşedinte al clubului a fost desemnat, în conti­nuare, tovarășul Petre Capră. ► **%•»*» y 5 Erata nu e o ruşine, a fi fi o operaţie ştiinţifică de j jj corectitudine. Vă propu- 2 p nem, aşadar, in domeniul fi fi educaţiei fizice şi al JJ j sportului, să nu mai po- fi fi menim de întărirea sau fi fi dezvoltarea, sau amelio- J| fi rarea sănătăţii, ci Mi mai fi fi de menţinerea ei, pentru a fi că sănătatea e una, nu- £ fi divizibilă şi inviolabilă, fi 5 cum spun constituţiile. ! fi Diminutivul la sănătate fi J nu există si oricum ar fi fi fi ridicol ceva in genul £ fi lui „Sănătată“ !! fi fi VICTOR BANCIULESCU £ m muummuf BUNII GOSPODARI NU UITĂ SPORTUL G­ospodarul care vrea să-şi me­rite numele nu se mulţumeşte să ridice casa pînă la căpriori, ci o înconjoară cu acareturile trebuin­cioase şi sădeşte o floare în gră­dina din faţă. Chiverniseala bu­nurilor noastre — mai ales de cînd sînt cu adevărat ale noastre, ale poporului — se face cu grijă de stăpîn, cu rigoare de eco­nomist şi cu gust de artist. Nicăieri mai bine nu se poate judeca creşterea conti­nuă a nivelului de viaţă materială şi spi­rituală a poporului nostru decit în dome­niile edilitar-gopodăresc şi social-cultural. In aceste domenii se întrevăd nu numai realizările importante de pînă acum, ci şi imensele rezerve, imensele posibilităţi de ameliorare care ne stau la dispoziţie. In aceste domenii se probează cantitatea şi calitatea aportului fiecărei unităţi adminis­trative a ţării. Contribuţia cetăţenilor, a co­munelor şi oraşelor, a judeţelor, reprezintă într-un singur tot măsura progresului gene­ral al ţării. Ieri a fost dată publicităţii —­­ potrivit unei tradiţii onorante în viaţa judeţelor noastre — o Chemare către toate consiliile populare, către toţi oamenii muncii din mu­nicipiile, oraşele şi comunele Republicii So­cialiste România, lansată de Consiliul popular al judeţului Neamţ. Exprimînd vo­inţa unanimă a cetăţenilor din judeţ, che­marea la întrecere patriotică subliniază, pe capitole, angajamentul de a realiza în mod exemplar sarcinile pe 1971 şi de a îndeplini peste prevederile planului, o serie de obiective. Cu satisfacţie semnalăm că şi de astă dată, atunci cînd iau în discuţie buna gos­podărire şi continua înfrumuseţare a loca­­lităţilor­ lor, edilii, deputaţii şi cetăţenii, toţi oamenii muncii din perimetrul administra­tiv, încep să-şi propună din ce în ce mai multe şi utile obiective sportive şi turis­tice. Este evident că sănătatea populaţiei, educaţia fizică în special a generaţiilor ti­nere şi mişcarea în aer liber, regeneratoa­re, combătând sedentarismul şi bolile civi­lizaţiei moderne, — toate acestea nu lasă indiferenţi pe gospodarii zilelor noas­tre. În chemarea lor, nemţenii se angajează să execute prin muncă patriotică, printre alte lucrări edilitar-gospodăreşti, trei baze sportive orăşeneşti, 130 de baze sportive simple în mediul rural şi numeroase spa­ţii şi zone verzi. Se va îmbunătăţi fără în­doială şi baza materială sportivă a şcoli­lor. Iar activităţii turistice i se dă o atenţie deosebită, prin îmbunătăţirea căilor de ac­ces, marcarea traseelor etc. Iată atâtea ţeluri pilduitoare la care pro­babil toate judeţele ţării se vor lăsa anga­jate, în funcţie de specificul local. In entuziasmul constructiv generat de mă­reaţa operă de edificare a societăţii socia­liste, gospodarii judeţelor iau ca aliat şi sportul. Ei pun o floare în grădina din faţă. I. MITROFAN

Next