Sportul, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 7223-7252)

1972-11-08 / nr. 7230

IN CINSTEA GLORIOASEI ANIVERSĂRI A REPUBLICII ANGAJAMENTE MOBILIZATOARE LA U.R.A. GRIVIŢA Printre unităţile industriale ale Capitalei care la sfîrşitul primelor zece luni au raportat îndeplinirea planului anual la toţi indicatorii se numără şi UZINA DE REPARAŢII AUTO GRIVIŢA. Colectivul acestei întreprinderi, format în marea lui majoritate din tineri, mulţi dintre ei crescuţi aici în uzină, s-a angajat să îndeplinească pla­nul cincinal în patru ani şi două luni, la producţia globală, şi in patru ani şi trei luni la produc­ţia marfă, dorind să se înca­dreze, astfel, în efortul comun al întregii noastre naţiuni de a da viaţă programului elabo­rat la Congresul al X-lea al P.C.R. şi Conferinţa Naţională a partidului. In urma unei discuţii purtată cu preşedintele Comitetului sin­dical, tov. Marin Mătăchiţă, am aflat cîteva dintre succesele harnicilor muncitori de la U.R.A. Este vorba, în primul rînd, de o premieră cu care se mîn­­dresc toţi cei din uzină : în cu­­rind va intra în fabricaţia de serie un tip de autobuz cu­­14 de locuri, destinat transportu­lui de muncitori. In altă ordine de idei ni s-a semnalat faptul că Secţia con­fecţii piese de schimb, condusă de ing. Mircea Orza şi forma­tă din tineri între 16 şi 25 de ani este un exemplu în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de producţie şi disciplina la lo­cul de muncă. Un aport hotărâ­tor în această direcţie l-au avut lucrătorii cu mare experienţă şi înaltă calificare cum sunt, de exemplu, rectificatorul Dumitru Isălniceanu şi maiştrii Constan­tin Niculici şi Ion Fuiorea. Prezent la discuţia despre care am amintit, Aurel Crăciu­­nescu, preşedintele asociaţiei sportive, nu a scăpat prilejul de a ne informa că printre muncitorii evidenţiaţi în mun­că se numără şi o serie de sportivi ca, de pildă, lăcătuşul mecanic N­icolae Vasile, strun­garii Petre Chemencegi şi Con­stantin Catargiu, lăcătuşul Ion Spătaru, membri ai echipei de fotbal care activează în cam­pionatul categoriei „Promoţie“. Şi nu putem încheia aceste rînduri fără a menţiona anga­jamentul pe care harnicul co­lectiv de la U.R.A. Griviţa şi l-a luat în cinstea celei de a XXV-a aniversări a proclamă­rii Republicii: 7 000 000 lei la producţia globală peste plan şi realizarea unor economii in va­loare de 500 000 lei. Dumitru NEGREA „RECORDUL“ ELEVILOR DIN IONEŞTI însufleţiţi de Mesajul adresat de tov. NICOLAE CEAUŞESCU ţărănimii cooperatiste, mecani­zatorilor şi specialiştilor, tutu­ror lucrătorilor din agricultură cu prilejul „ZILEI RECOLTEI", elevii Şcolii generale din satul Ioneşti comuna Buzoieşti — Ar­geş, sub conducerea directoru­lui şcolii Flor­ea Stancu (profe­sor de educaţie fizică), Mihai Tuiu, profesor de limbă româ­nă, şi a celorlalte cadre didac­tice, au dat dovadă de hărnicie şi patriotism la strîngerea re­coltei. In ciuda timpului nefavorabil, vrednicii şcolari au tăiat coceni de pe o suprafaţă de 10 hec­tare, au strîns legume de pe 2 hectare şi au cules 62 tone po­rumb — un adevărat record ! De remarcat este faptul că pe lingă ajutorul acordat în strîn­gerea la timp şi în bune con­­diţiuni a recoltei, ei au adus şcolii un venit în valoare de peste 20 000 lei, sumă ce va fi cheltuită pentru construcţia li­nei săli de gimnastică. Printre cei mai harnici s-au arătat sportivele şi sportivii Aurelia Ispăşescu, Vasilica Dina, Florin Grosianu, Florica Cîm­­peanu, Ioana Burcea şi alţii, din echipa de atletism a şcolii. SCHELA TIRGOVIŞTE ŞI A ÎNDEPLINIT PLANUL ANUAL Aplicarea măsurilor tehnico­­organizatorice superioare, pre­conizate de Conferinţa Naţiona­lă a partidului, şi puternicul a­­vint în muncă arătat de colec­tivul de la Schela Tîrgovişte au îngăduit petroliştilor dîmbo­­viţeni să înregistreze un impor­tant succes profesional : înde­plinirea cu două luni mai de­vreme a planului anual de pro­ducţie. Această frumoasă izbîndă a fost posibilă prin mobilizarea tuturor forţelor pentru reduce­rea cheltuielilor de producţie şi economii la preţul de cost, ca­pitol în care s-a înregistrat, în primele 9 luni ale anului, o sumă globală de peste 2 500 000 lei. M. AVANU — coresp. judeţean ÎN „CUPA CUPELOR" LA FOTBAL RAPID BUCUREŞTI POATE REALIZA, AZI, CALIFICAREA ÎN TURUL AL TREILEA • Pregătiri intense în ambele tabere • Luni şi marţi, bucureştenii au efectuat antrenamente de menţinere a formei • Prima vizită a fotbaliştilor vienezi , la stadionul „23 August", pentru recu­noaştere şi o scurtă încălzire • Ora loviturii de începere, 17.30. Dintre cele două echipe româneşti care ţintesc calificarea in turul al treilea al cupelor europene de fotbal, giuleştenii sînt cei care por­nesc, mai întîi, să-şi apere şansa. Azi, pe stadionul „23 August“ din Capitală, de la ora 17.30 — la lumi­na reflectoarelor deci — Rapid Bucureşti întîlneşte în meci revan­şă pe omonima sa din Austria, Ra­pid Viena, într-un meci decisiv pentru calificare. Rezultatul bun realizat de bucureşteni acum două săptămîni în capitala Austriei (1—1), confirmat de succesul repur­tat sîmbătă la Constanţa, este în măsură să încline serios balanţa şanselor în favoarea formaţiei din Giuleşti, care are de data aceasta şi avantajul de a juca pe teren pro­priu, în faţa spectatorilor care au purtat-o de atîtea ori spre succes. Se pare însă că deţinătoarea „Cu­pei României“ nu se mulţumeşte doar cu, să zicem aşa, şansele hârti­ei. Antrenorul Bazil Marian le spu­nea elevilor săi imediat după parti­da de pe „Prater“ că meciul de la Bucureşti nu va fi de loc uşor, că austriecii vor încerca din răsputeri să obţină în deplasare ceea ce nu au reuşit pe teren propriu. In con­secinţă, conducerea tehnică a for­maţiei feroviare româneşti a tratat cu seriozitate pregătirea partidei retur, chiar dacă şansele sunt de partea gazdelor. După meciul de la Constanţa, întregul lot a beneficiat de o zi de odihnă, apoi luni şi marți a efectuat o pregătire specială pen­tru întîlnirea de astăzi. Luni la prînz, atît titularii cît şi rezervele au făcut un antrenament de men­ţinere a condiţiei fizice, pe terenul propriu, în Giuleşti. Marţi, în cursul dimineţii, lotul a vizionat un film, iar apoi a efectuat un pro­gram de mişcări fizice. Pentru azi, antrenorii au fixat o dis­cuţie asupra jocului de la Viena, pe baza înregistrării existente la studioul nostru de televiziune, ur­­mărindu-se atît greşelile proprii, cît şi calităţile adversarilor. Prezenţa lui Dumitriu II şi a lui Pop în for- Constamtin MACOVEI (Continuare in pag. a 1-a) Hof, Gallos, Lorenz, Ullman şi ceilalţi fotbalişti austrieci s-au antrenat • „23 August“ ieri după-amiază, pe stadionul Foto : P. ROMOŞAN ANUL XXVIII — Nr. 7230 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 8 noiembrie 1972 Novac înscrie un nou coş DINAMO BUCUREŞTI - DINAMO TBILISI 81-54 (45-21)! Continuîndu-şi pregătirile şi verijă­rile pentru viitoarele meciuri din ca­drul C.C.E., echipa masculină de bas­chet Dinamo a susţinut ieri seară, în sala proprie, o întănire cu cunoscuta echipă Dinamo Tbilisi, fostă campioană a U.R.S.S., clasată actualmente pe lo­cul 4 în campionatul unional. Practicind un joc excelent, agresiv în apărare, incisiv şi precis în atac, cu acţiuni spectaculoase şi de bun nivel tehnic, campionii României au repurtat vic­toria la un scor categoric : 81—54 (45—21). Antrenorul gruzinilor, fostul internaţio­nal O. Korki­ja, nu a putut contracara în nici un moment jocul sigur al elevilor prof. Dan Niculescu, nici chiar in re­priza secundă, cînd au fost utilizaţi toţi componenţii lotului dinam­ovist. Au înscris : Popa 19, Georgescu 16, No­vac 12, Dragomirescu 8, Cernea 8, Dia­­conescu 8, Chivulescu 4, Niculescu 4, na­ne? 2 (a mai jucat Visner) pentru Di­namo, respectiv Biciasvili 15, Cikvadze 10, Polavski 9, Pithelauri 8, Ugrehelidze 8, Shierell 3, Kui­ateladze 2, Magaldadze 1. Au arbitrat bine Em. Niculescu (Româ­nia) și I. Mirianasvili (U.R.S.S.). D. STANCULESCU PROBLEMELE ACTIVITĂŢII SPORTIVE GENERALE TREBUIE TRATATE CU DEPLINĂ ÎNŢELEGERE Interviu cu tovarăşul ION SIRBU, prim-secretar al Comitetului judeţean Buzău al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean Ca şi in cazul multor altor zone geografice ale ţării, anii din urmă au însemnat pentru plaiurile buzoiene ani rodnici, pe răbojul cărora oame­nii muncii, îndrumaţi şi călăuziţi de partid, au jalonat prin eforturile lor de zi cu zi profunde transformări economice şi sociale. Şi aci, din pri­­poare de munte, de sub crestele se­meţe ale Siriului, pe cutele dealuri­lor Istriţei şi pină spre mănoasele cîmpii ale Bărăganului viaţa a căpă­tat alt curs ,şi are acum sensuri noi, sub impulsul puternic al unor im­portante obiective industriale, înăl­ţate, la indicaţia conducerii de par­tid şi de stat, prin hărnicia oameni­lor aşezaţi în aceste pitoreşti locuri. Avîntul general cunoscut în toate domeniile a cuprins, in mod firesc, şi activitatea sportivă. In noile uni­tăţi industriale, în şcolile de pe în­treg cuprinsul judeţului, la sate — deprinderea zilnică a exerciţiului fi­zic, a practicării unei discipline spor­tive are în judeţul Buzău o arie din ce In ce mai mai largă. Apreciind corect perspectivele şi în această di­recţie, Comitetul Executiv al Consi­liului popular judeţean a analizat în anul trecut felul în care dotarea ma­terială a activităţii sportive ţine pasul cu creşterea impetuoasă a numărului de practicanţi ai sportului şi — pe baza constatărilor făcute — a emis o decizie cu sarcini precise şi cu ter­mene, în privinţa îmbunătăţirii ba­zei materiale a activităţii sportive de masă şi de performanţă. Iniţiativa a stîrnit la vremea respectivă un larg ecou în majoritatea judeţelor ţării, motiv pentru care acum, cînd se îm­plineşte aproape un an de la apariţia ei, am considerat necesar să solicităm tovarăşului Ion Sîrbu, prim-secretar al Comitetului judeţean Buzău al P.C.R., preşedintele Consiliului popu­lar judeţean, un interviu pe această temă. „ Cu aproape un an în urmă, Co­mitetul Executiv al Consiliului popu­lar judeţean a avut iniţiativa de a ela­bora o decizie cu privire la îmbună­tăţirea bazei materiale pentru prac­ticarea exerciţiilor fizice şi sportu­lui. Ce ne puteţi spune despre rolul acestei măsuri şi despre roadele ei in activitatea sportivă din judeţul Buzău ? — Pentru a răspunde direct la a­­ceastă întrebare, m­i-ar fi foarte uşor să vă pun la dispoziţie o serie de cifre şi date ce vor atesta că din momentul apariţiei deciziei respec­tive In judetul nostru s-au realizat unele lucruri bune în acest domeniu, folosindu-se, cu pricepere, resursele locale, munca patriotică şi întrajuto­rarea dintre diferitele unităţi econo­mice. Cred, insă, că nu este lipsit de importanţă să precizez mai inu­i că analiza efectuată atunci, ca şi măsu­rile adoptate, au constituit un mo­ment de cotitură nu numai pentru organizaţiile sportive din judeţul nostru. Probleme importante şi care multă vreme au fost tratate fără o deplină înţelegere a lor, cum ar fi cele ale asigurării unor condiţii minime, pentru practicarea sportului prin parcuri sau în zonele de agre­ment,­in noile cartiere de locuinţe, precum şi dotarea cu baze simple a şcolilor de toate gradele, au apărut tuturor în adevărata lor lumină şi­ ca o consecinţă firească, au determi­nat nu numai o schimbare de opinie, ci şi alte iniţiative, este adevărat mai mici, la nivelul şcolilor sau al comunelor din judeţ, dar toate concur­gind in final la apariţia unor noi nu­clee de practicare a sportului. Tre­­cînd la lucruri mai concrete vă pot spune că din controalele efectuate în intervalul de timp care a trecut de la apariţia deciziei, comitetele exe­cutive ale consiliilor populare din comunele Blăjani, Măgura, Săhăteni, Vadu Paşii, Poşta Cimnău, Verneşti, C.A. Rosetti şi Ziduri au acţionat o­­perativ şi, ca urmare, tineretul din aceste locuri are acum la dispoziţie baze sportive simple, realizate fără fonduri speciale şi care cunosc o mare animaţie, mai ales in zilele de sărbătoare. In municipiul Buzău, ca şi in oraşul Rimnicu Sărat, s-au rea­lizat, de asemenea, lucruri demne de luat In considerare. In Buzău, de pildă, s-au amenajat micro-complexe sportive, cuprinzînd terenuri de te­nis, volei şi handbal la mai multe a­­sociaţii sportive, cum ar fi cele de la Uzina de prelucrare a maselor plastice, întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj şi Spitalul nr. 2. (Continuare in pag. a 2-a) DOI HALTEROFILI ROMÂNI CONCUREAZĂ IN CUBA La 14 şi 15 noiembrie, se vor .. desfăşură la Havana, întrecerile de haltere dotate cu „Cupa Prie­tenia". La această importanta competiţie, ţara noastră va fi reprezentată de Vasile Iancu (cat. 52 kg) şi de Ladislau Daniel (cat. 50 sau 60 kg). Lotul sportivilor români, însoţit de antrenorul Gh. Manăilescu, va pleca azi, pe ca­lea aerului, spre Cuba. ALTE TREI ECHIPE ROMÂNEŞTI DEBUTEAZĂ IN C.C.E. SI CUPA CUPELOR LA BASCHET După Dinamo, care a debutat vic­torioasă In C.C.E. (95—58 cu Honka Tapiola), iată că vine rîndul şi celor­lalte trei reprezentante ale Româ­niei să evolueze in competiţiile con­tinentale de baschet. Mai precis, mîine Rapid va juca cu Maccabi Tel Aviv in C.C.E. la fete (sala Giu­leşti, ora 18:30), Steaua cu Maccabi Ramat Gan în Cupa cupelor la bă­ieţi (la Ramat Gan) si I.E.F.S. cu Spartacus Anvers în Cupa cupelor la fete (la Anvers). In vederea acestor intilniri, frun­taşele baschetului din ţara noastră au făcut pregătiri speciale, încheiate în ajunul disputelor. Rapid şi I.E.F.S., de pildă, au susţinut luni un meci de verificare in sala Giuleşti, în cursul căruia antrenorii ambelor formaţii au încercat temele tactice ce le vor folosi cu adversarele de joi. Studen­tele au mai efectuat un antrenament marţi în sala Progresul, iar azi di­mineaţă pleacă, pe calea aerului, la Anvers. Din lot fac parte, printre al­tele, internaţionalele Tita, Sab­u, Szabó, Pantea, Giurea (toate parti­cipante la campionatul european din Bulgaria), Balai, Petric, Iftimie (re­făcută după accidentele suferite in primăvară) ş.a. Baschetbaliştii de la Steaua au pă­răsit Capitala ieri după amiază, lo­tul lor avînd următoarea componenţă: Savu, Pirşu, Dimancea, Tarău, Ocze­­lak, Baciu, Dumitru, V. Gheorghe, Grădişteanu, Ioneci şi Poleanu. De la Rapid, am aflat că Prăzaru nu a participat de o săptămînă la an­trenamente, fiind plecată la Craiova. Primii metri din cursa senioarelor Cele două pro­tagoniste, Maria Lincă şi Rafira Fiţa sunt deocam­dată „un pluton“ PE MARGINEA CAMPIONATELOR REPUBLICANE DE CROS BUNE ŞI RELE DESPRE O EDIŢIE REUŞITĂ... ! 11 Spuneam în cronica de luni că ediţia din acest an a finalei cam­pionatelor republicane de cros a fost una din cele mai reuşite. A­­dresăm încă o dată felicitări or­ganizatorilor — F. R. Atletism şi Consiliului Judeţean pentru E­­ducaţie Fizică şi Sport Bihor — pentru ideea de a organiza concursul în staţiunea balneară Felix, într-un decor de poves­te. Traseul amenajat în în­tregime în pădure — 6—8 m lăr­gime pe tot parcursul, numeroase denivelări — a găsit o apreciere unanimă, concurenţi (Nicolae Mus­taţă, Gheorghe Ghipu, Maria Lin­­că etc.) şi antrenori (Silviu Du­­mitrescu, Gheorghe Rugină, Zoltán Vamoş) considerîndu-l ideal pen­tru o finală de campionat naţional. Tehnicienii federaţiei au hotărî­t, de altfel, ca lotul selecţionat pen­tru balcaniada de cros din primă­vara anului viitor (Ankara 17 martie) să efectueze un scurt sta­giu de pregătire chiar la Băile Fe­lix. • Am rămas datori cititorilor cu clasamentul general pe cluburi şi asociaţii la numărul de titluri. Iată-1 : Metalul şi Liceul Central Experimental de Atletism Cimpu­­lung Muscel — cite 4 titluri, Di­namo Bucureşti ~ 3, Steaua şi Clubul Atletic Roman — cite două, Şcoala sportivă Galaţi, Clubul sportiv Piteşti şi Şcoala sportivă de atletism Bucureşti — cite unul. Metalul îşi păstrează aşadar po­ziţia fruntaşă de anul trecut. Toate laudele antrenorilor G­eorge­­ta şi Silviu Dumitrescu — împre­ună au cîştigat, de fapt, cinci tit­luri, Florea Şandru (învingător la tineret), reprezentant al clubului Steaua fiind elevul lor , care au făcut din clubul metalurgist nu­cleul semifondului românesc (Ghe­­orghe, Ghipu şi Petre Lupan, alt elev al soţilor Dumitrescu, au îmbunătăţit anul acesta cele mai vechi recorduri de seniori ale Ro- Vladimir MORARU­ (Continuare in pag. a 3-a) Foto : S. DUMITRESCU In cadrul prezentării monografice „SPORTUL ROMÂNESC IN 40 DE SINTEZE"* azi, județul B­UZĂU în pag. a 2-a IN URMA UNUI RAID-ANCHETĂ­, EFECTUAT PE MAI MULTE BAZE SPORTIVE ŞCOLARE, NE PUNEM ÎNTREBAREA : OBLIGAŢIILE PROFESORILOR de VATIL fizică Încetează ODATĂ CU ULTIMA ORĂ DE CIS? Duminicile au intrat in tradiţie ca zile de vîrf ale activităţii sportive şcolare, atît în domeniul sportului de performanţă, cît şi în al celui de masă. Fireşte, fiecare sfîrşit de săptămînă poate aduce pe terenuri un număr mai mare sau mai mic de sportivi, in funcţie de cîteva con­diţii pe care le considerăm esenţiale. PRINTRE ACESTEA SE NUMĂRĂ INIŢIATIVELE ŞI PASIU­NEA CADRELOR DIDACTICE DE SPECIALI­TATE, CA SI FOLOSIREA INTENSIVA A BAZELOR SPORTIVE (sim­ple sau complexe). Şi pentru că vrem să ne referim la activitatea spor­tivă în aer liber, trebuie să subliniem că un factor deosebit de important îl reprezintă condiţiile atmosferice. Or timpul splendid din ultimele zile a creat un cadru propice pentru ca pe terenuri să se afle un număr foarte mare de amatori de mişcare. Iată de ce ne-am propus, duminica, să efectuăm un raid-anchetă pe cîteva dintre bazele sportive ale unor licee din Bucureşti şi să vedem în ce măsură este realizat acest de­ziderat. PRIMUL PAS, CU DREPTUL... ...la Liceul 24, unde animaţia e­­xistentă pe terenurile de handbal şi baschet ne anunţa, încă înainte de a pătrunde în curte, că educaţia fizică nu este aici numai o obli­gaţie înscrisă în programa de în­­văţămînt. Se desfăşurau meciuri în cadrul campionatului şcolii, după care urmau să se dispută jocuri o­­ficiale contînd pentru calificările in categoria „Onoare“. Nici spaţi­oasa sală de sport a liceului nu fusese trecută cu vederea, in ea desfăşurîndu-se, în paralel, activi­tăţi sportiv-distractive pentru cei mai mici elevi ai şcolii. Amănunte despre prietenii sportului din liceu am aflat, o mulţime, de la profe­sorul de educaţie fizică Gheorghe Predescu, prezent în mijlocul ele­vilor săi. „In fiecare duminică, te­renurile noastre îi găzduiesc pe toţi amatorii de sport din liceu şi chiar din şcolile vecine, căci organizăm deseori intilniri cu reprezentativele acestora. Noi, cei patru profesori de educaţie fizică ai liceului, asi­gurăm, prin rotaţie, prezenţa du­minicală a unui coordonator al ac­tivităţilor programate şi chiar... ne­­programate. Am reuşit, in acest fel, Raid-anchetă realizat de Horia ALEXANDRESCU -­ Radu TIMOFTE (Continuare in pag. a 3-a)

Next