Steagul Roşu, septembrie 1966 (Anul 21, nr. 4221-4246)

1966-09-16 / nr. 4234

fe IB­U CENTRALĂ UI­.TU. F.TUINK: : ■ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU | CONDUCĂTORII DE PARTID ȘI DE STAT VIZITEAZĂ REGIUNEA GALATI In continuarea vizitei în regiunea Galați, tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, ION GHEORGHE MAURER, GHEORGHE APOSTOL, LEONTE RĂUTU, VASILE PATILINEI au fost oaspeți ai locuitorilor orașelor Tecuci și Focșani, cooperato­rilor din Pechea, lucrătorilor de la Gospodăria de stat din Cotești, au poposit la Mausoleul de la Mărășești și la Muzeul Unirii­ din Focșani. In seara zilei de joi, a avut loc la Galați adunarea activului regional de partid. Nave la un nivel tehnic cît mai înalt In drum de la Combinatul side­rurgic spre Șantierul naval, tovară­șii NICOLAE CEAUȘESCU, ION GHEORGHE MAURER, GHEORGHE APOSTOL, LEONTE RĂUTU și VA­SILE PATILINEȚ trec prin noile car­tiere ale Galațiului renăscut din ce­nușa distrugerilor războiului. Este o tranziție semnificativă, căci prima stra­dă care-și deschide noile priveliști ci­tadine se numește Strada Siderurgiști­­lor. Noile cartiere și ansambluri de blocuri conferă orașului de la Dunăre aspectul arhitectonic și urbanistic al unei citadele moderne. Sunt apreciate realizările obținute de arhitecții și con­structorii gălățeni in ce privește varie­tatea și dinamismul formelor arhitec­turale, care valorifică din plin peisajul natural, ingeniozitatea și fantezia mo­tivelor decorative de pe fațadele blocu­rilor, a diferitelor îmbinări de mate­riale de construcție. Șantierul naval. La intrare, două simbolice embleme care marchează e­­tapele istoriei acestui harnic colectiv gălățean, imaginile în miniatură cargoului „Galați“, de 4500 tone, ale și mineralierului „Petroșani", de 12.500 tone, în întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat au venit numeroși muncitori, tehnicieni și ingineri. Sunt de față Mihai Marinescu, ministrul in­dustriei construcțiilor de mașini, și Pa­­nait Melisaratos, directorul general al Întreprinderii. Miercuri seara, conducătorii de partid și de stat au fost oaspeții cadre­lor didactice și studenților de la Insti­tutul politehnic și Institutul pedagogic din Galați, Întîmpinați cu imnul tine­reții studioase „Gaudeamus Igitur", oaspeții au fost înconjurați cu căldură încă din primele clipe ale sosirii lor tn cartierul studențesc, cum numesc cu mîndrie gălățeni­ complexul de clădiri ale institutelor, căminelor, casei de cul­tură și stadionul de aici. Profilul aces­tui „orășel" al tineretului a fost pre­zentat de adjunctul ministrului învăță­­mîntului, Jean Livescu, și de rectorul Institutului politehnic, care au subli­niat, printre altele, dezvoltarea pe care o vor lua în viitor unele secții de aici, cum ar fi cea­ destinată pregătirii vi­itorilor constructori de nave. După vizitarea laboratoarelor insti­tutului, conducătorii de partid și de stat s-au întîlnit apoi, intr-unul din amfiteatre, cu intelectualii din orașul Galați — prilej pentru o caldă mani­festare de dragoste și atașament față de partid a oamenilor de știință și cul­tură gălățeni. Prof. Iosif Egri, rectorul Institutului politehnic, a subliniat că vizita condu­cătorilor de partid și de stat este o nouă mărturie vie a atenției și grijii pe care partidul și guvernul nostru le acordă invățămîntului superior, pro­movării științei și culturii în patria noastră. Arătînd că, datorită acestei atenții deosebite, orașul Galați a de­venit în anii construcției socialismu­lui un centru universitar în plină dez­voltare, vorbitorul a subliniat că pro­fesorii și studenții dispun de condiții prielnice pentru desfășurarea unui în­a Primit cu vii și însuflețite aplauze, luat apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. La începutul cuvîntării sale, secre­tarul general al C.C. al P.C.R. a rele­vat importanța pentru orașul Galați, ca și pentru economia și cultura țării, a creării celor două institute de învăță­­mînt superior — politehnic și pedago­gic — și a felicitat corpul didactic și studenții pentru rezultatele obținute pînă acum. Știința, cultura, învățămîntul — a spus vorbitorul — ocupă un loc de seamă în cadrul programului de dez­voltare a societății noastre. Partidul și guvernul au prevăzut pentru anii următori lărgirea bazei materiale a în­­vățămîntului, asigurarea condițiilor necesare ca studenții și elevii să-și poată însuși cît mai bine cunoștințele necesare de cultură generală și de La cheiul de armare se află acum, ln stadiul de montare a mașinilor și in­stalațiilor de bord, cinci vase. Ele a­­mintesc de cele 36 nave maritime de felurite tipuri, făurite de mîinile har­nice și pricepute ale oamenilor acestui șantier, nave care și au început de aici, în ultimii șase ani, marile călătorii pe mările și oceanele lumii. Oaspeții vizi­tează mineralierul-prototip „Petroșa­ni". Proporțiile sale impresionează pri­virile : corpul masiv de oțel are greutate de peste patru mii tone, iar o lungimea depășește 150 metri. De la înălțimea punții de comandă se zăresc contururile metalice, prinse încă in în­cătușarea schelelor, ale noului mine­ralier, frate geamăn cu „Petroșani". Discutîndu-se despre perspectivele șantierului în cincinal și amintindu-se că, pînă în 1970, constructorii na­vali gălățeni vor trebui să li­vreze 50 de cargouri diferite, con­ducătorii de partid și de stat au îndem­nat pe harnicii făurari de vase să ri­dice necontenit performanțele calitati­ve ale navelor construite. In cartea de onoare, oaspeții semnează sub urmă­torul text: „Felicităm din inimă colec­tivul de muncitori, tehnicieni și ingi­neri de la Șantierul Naval Galați și-i urăm să obțină noi succese în activi­tatea sa entuziastă, să construiască și să dea țării vase moderne, de înalt ni­vel tehnic, care să poarte cu cinste pa­vilionul românesc pe mările și oceane­le lumii", vățămînt de calitate, la nivelul cerin­țelor actuale ale științei și tehnicii. Menționînd că pînă acum institutul a dat țării peste 3.000 de absolvenți, vorbitorul a asigurat că profesorii și studenții vor depune toată străduința, toată priceperea și cunoștințele lor, toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din hotărîrile Congresului al IX-lea, din noile ce­rințe impuse de dezvoltarea rapidă a orașului. Conf. dr. Ion Teodorescu, rectorul Institutului pedagogic a spus printre altele. Suntem­ fericiți că ni se oferă prilejul să exprimăm, in mod nemij­locit, conducerii de partid și de stat recunoștința noastră deplină pentru condițiile pe care ni le-a creat. In­stitutul pedagogic dispune de săli spa­țioase pentru cursuri și seminarii, de o bună dotare materială. Studenții noș­tri au asigurate, de asemenea, bune condiții de viață. Vom face totul, a spus vorbitorul, pentru a răsplăti gri­ja și dragostea părintească a partidu­lui și statului nostru, muncind în așa fel încît profesorii pe care îi pregă­tim să fie un exemplu pentru tineret, să muncească cu abnegație pentru a face din elevii lor cetățeni de nădejde ai României socialiste. Noi, studenții, a spus Elena Toader, studentă în anul IV al Facultății de mecanică, suntem­ hotărîți să nu pre­cupețim nici un efort pentru a ne în­suși cît mai temeinic cunoștințele pre­date, pentru a deveni buni specialiști, astfel nicit să răspundem cu cinste exigențelor tot mai mari pe care le pune în fața tuturor cadrelor tehnice programul desăvîrșirii construcției so­cialiste în scumpa noastră patrie, specialitate, spre a deveni buni con­structori ai socialismului, oameni cu un înalt nivel de pregătire științifică. Numai în felul acesta inginerii de inli­ne, profesorii de mîine își vor putea îndeplini îndatoririle mari care le re­vin atît în domeniul construcției eco­nomice, cît și in activitatea culturală, științifică și de invățămînt. Socialis­mul presupune știința și cultura cea mai înaltă. Numai pe această bază este posibilă construcția socialismului și comunismului — și de aceea partidul acordă o atît de mare atenție acestor importante domenii ale vieții noastre sociale. Subliniez acestea — a spus în con­tinuare vorbitorul — pentru a releva încă o dată rolul important pe care îl aveți dv.. cadrele din învățămînt, pen­tru instruirea tinerei generații și, toto­dată, pentru educarea ei în spiritul cunoașterii și prețuirii trecutului de luptă al poporului român — trecut minunat, bogat, care merită și trebuie să fie cunoscut și prețuit de întregul nostru tineret. Numai în acest fel, ti­neretul va prețui mai profund realită­țile de astăzi, va înțelege mai bine că realizările în construcția socialistă sunt rezultatul unor lupte grele pentru li­bertate națională și socială, sînt rezul­tatul muncii încordate a întregului nostru popor, care, sub conducerea partidului, a avut de înfrînt multe greutăți, dar a fost hotărit întotdea­una să le învingă și să meargă mereu înainte pentru a-și asigura un viitor fericit, a deveni stăpîn pe soarta sa și a-și făuri viața, a asigura dezvol­tarea națiunii române așa cum o do­rește. In continuare, secretarul general al C.C. al P.C.R. a spus : Poporul nostru are nevoie de asemenea intelectuali, de asemenea constructori ai socialis­mului, care să stăpînească cunoștințe­le de specialitate ale domeniului lor de activitate și să dispună de o vastă cultură generală. Cadrele didactice — chemate să asigure predarea cît mai temeinică a cunoștințelor — și tinere­tul e dator să-și însușească aceste cu­noștințe — să-și unească eforturile spre a contribui la crearea unei inte­lectualități Înaintate, la nivelul cerui­țn cea de-a doua zi a vizitei pe care o fac în regiunea Galați, condu­cătorii de partid și de stat s-au în­dreptat spre Tecuci. La Șendreni, o expoziție cu produse agricole oferă sintetic roadele pe ca­re oaspeții le vor aprecia desfășurate vast pe tarlalele de mii de hectare ca­re ocupă întinderile din zare în zare. Cele 42 de cooperative agricole ale raionului Galați au obținut recolte bo­gate. In comunele Braniștea, Vasile A­­lecsandri, Independența, ca și în ce­lelalte așezări de pe Valea Siretului, sutele de case noi, construcțiile gospo­dărești și social-culturale sunt o dova­dă a vieții și bunăstării la care se ri­dică necontenit țăranii cooperatori ...In 1949, după rezoluția din 3-5 martie a partidului, țăranii din Pechea au pășit primii din regiunea Galați pe calea cooperativizării socialiste. Puțini Își mai pot imagina înfățișarea satului de pe atunci. Numai în ultimii doi ani, aici s-au construit peste 300 case noi, funcționează în prezent 5 școli gene­rale, un spital, un liceu, un complex comercial. Sute de cooperatori și-au cumpărat televizoare și aparate de ra­dio — toate acestea avîndu-și izvorul în dezvoltarea economică a cooperati­vei agricole, cu cele 1500 de familii și 5000 de hectare. Cu mîndria acestor înfăptuiri au ve­­nit în întîmpinarea oaspeților miile de cooperatori din Pechea. Sunt de față tovarășii Mavrodin Gîdiuță, prim-se­­cretar al Comitetului raional P.C.R . Galați, și Ion Irimia, președintele sfa­tului popular raional. Președintele cooperativei agricole de producție „11 iunie" din Pechea, Ion Negoiță, Erou al Muncii Socialiste, a­­rată că astăzi averea obștească a coo­perativei se ridică la 16.500.000 lei, ceea ce a făcut ca valoarea zilei-mun­­că să se ridice în 1966 la peste 40 lei. „Dar despre fapte vorbesc faptele, a spus el. Poftiți dragi oaspeți să le a­­preciați". După scurta consfătuire în biroul președintelui, urmează vizitarea sec­torului zootehnic, și anume la uiteva din numeroasele grajduri și adăposturi în care se pot număra 1500 taurine, 963 porci, aproape 4000 oi, 12.000 de păsări. Interesîndu-se de condițiile de întreținere a animalelor, despre felul cum sînt aplicate metodele zootehniei moderne, conducătorii de partid și de stat discută cu cooperatorii despre mă­surile de îmbunătățire continuă a mun­cii în acest sector. Intre timp, in curtea cooperativei s-au adunat mii de oameni care salută cu puternice aplauze so­­sirea oaspeților la tribuna din fața se­diului. Adresîndu-se acestor „veterani" ai cooperativizării, țăranilor din Pechea, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus: Ceea ce ați realizat dv., cooperatorii din Pechea, este o dovadă a superiorității agriculturii so­cialiste, a posibilităților pe care le are țărănimea ca, unindu-și pămînturile, folosind mijloacele mecanizate, sămîn­­ță superioară și aplicînd îndrumările oamenilor de știință, să poată obține producții agricole bune. Aceste rezul­telor societății socialiste și comuniste. Cu cît intelectualii de mîine vor avea un grad mai înalt de cunoștințe, vor stăpîni, ceea ce creează știința în țara noastră, dar vor cunoaște și tot ce creează mai bun știința mondială, cu atît va fi asigurat progresul continuu al patriei socialiste, realizarea progra­mului de bunăstare și fericire pentru poporul nostru. E un program minu­nat și o perspectivă minunată pentru tineretul nostru — și trebuie să spu­nem că tineretul s-a dovedit și se do­vedește la înălțimea acestor perspec­tive. Partidul și guvernul nostru acordă o înaltă apreciere întregii activități a tineretului nostru, apreciază felul în care tineretul nostru studios învață și se pregătește pentru a putea să-și ser­vească poporul și patria. Partidul și gu­vernul acordă, de asemenea, o înaltă apreciere activității corpului didactic, intelectualității noastre care, împreu­nă cu toți oamenii muncii își aduce contribuția la întreaga operă de con­strucție socialistă, depun eforturi pen­tru educarea tinerei noastre generații. Exprimînd prețuirea eforturilor ce se depun în această direcție la Galați, to­­varășul CEAUȘESCU a urat tuturor intelectualilor din oraș succese tot mai mari în activitatea lor. tate sunt un exemplu al realizărilor ob­ținute în general de țărănimea munci­toare în anii puterii populare prin transformarea socialistă a agriculturii și a satului, prin dezvoltarea agricul­turii. Este cunoscut că deși au trecut numai patru ani de la încheierea coo­perativizării, în toți acești ani — atît în cursul cooperativizării, dar mai cu seamă după terminarea acesteia — a­­gricultura noastră a asigurat continuu producția de cereale, produse animale și plante tehnice necesare consumului intern, a asigurat chiar unele disponi­bilități pentru export. Aceste rezultate dovedesc justețea politicii partidului nostru care a acordat și acordă o a­­tenție deosebită dezvoltării agricultu­rii, creșterii producției în toate ramu­rile acesteia. Arătînd, în continuare, că programul concret de dezvoltare pînă în 1970 a agriculturii țării noastre trasat de Con­gresul al IX-lea al partidului a fost lărgit și definitivat de plenarele Comi­tetului Central și congresul cooperati­velor care au stabilit măsurile organi­zatorice și materiale necesare înfăptui­rii obiectivelor sale, vorbitorul a spus : Rezultatele obținute anul acesta in producția agricolă pe întreaga țară sînt bune. La grîu am depășit prevederile pe 1966 ale planului — și, după cîte știu, cooperativa dv., ca și celelalte coopera­tive agricole din regiunea Galați, au ob­ținut recolte bune. De asemenea, se apreciază că recolta de porumb va fi superioară celei planificate. Există per­spective bune și la recolta de sfeclă, cartofi și la celelalte plante tehnice. în viticultură și pomicultură. Se îndepli­nesc, de asemenea, cu succes, în sec­torul zootehnic sarcinile prevăzute in planul pe 1966. Producția de lapte obținută pînă acum este superioară ce­lei planificate. Aceasta arată că sar­cinile trasate de Congresul al IX-lea in domeniul agriculturii, ca și in in­dustrie, se îndeplinesc cu succes și că avem toate condițiile ca planul pe cin­ci ani să fie in întregime realizat. Felicitîndu-i pe cooperatorii din Pechea pentru rezultatele obținute — rezultate datorate măsurilor luate de partid și guvern pentru a asigura baza materială și condițiile organizatorice necesare dezvoltării agriculturii cît și muncii țărănimii care depune eforturi pentru a înfăptui politica partidului pentru transformarea agriculturii noa­stre intr-o agricultură inaintată, mo­dernă, la nivelul celeia din țările a­­vansate — tovarășul CEAUȘESCU a spus : După cum ați văzut din ziarele de ieri, Comitetul Central și guvernul au hotărît ca, incepînd din anul acesta, in fiecare primă duminică a lunii oc­tombrie să se sărbătorească „Ziua re­coltei". Am stabilit aceasta pentru a crea un prilej de a face in fiecare an bilanțul celor realizate in agricultură și, totodată, de a da posibilitatea ță­rănimii noastre cooperatiste să-și in­fățișeze rezultatele muncii ei și de a le sărbători prin diverse forme inclu­siv serbări populare. Aceasta este o (Continuare în pag. a 2-a) Intîlnire cu intelectualitatea Galațiului Cadre bine pregătite, cu temeinice cunoștințe Cu perseverență, pe drumul sporirii continue a producției vegetale și animale Anul XXI Hr. 4234 (5713) Vineri 16 septembrie 1966 4 pagini 25 bani LA DESCHIDEREA JoCULUI AI­ ȘCOLAR Grădinile regiunii și-au trimis, ieri, mîndră solie, încărcată de rouă emoției și de bucuriile visurilor înaripate, către toate școlile ce și-au deschis ospitalier porțile. Au pășit, cu obrajii îmbujorați și zîmbet încrezător, școlari de vîrste diferite, întîmpinați de atmosfera sărbătorească și de calda, tradițio­nala urare : „BINE AȚI VENIT !“. Ne-am încadrat în entuziasmul general al elevilor, cadrelor didactice și părinților, imortalizînd evenimentul redeschiderii școlilor prin cîteva însem­nări. Printre viitorii învățători Bacău, 15 septembrie 1966. Liceul pedagogic. Unul din liceele de spe­cialitate care își deschid porțile în toamna aceasta, așa cum a hotărît Congresul al IX-lea al P.C.R. și de toamnă frumoasă și bogată. Bogată în roade și în emoții revăr­sate în inimi1 de bucuria începutului unui nou an școlar. Curtea liceului pedagogic freamătă de tinerețe entu­ziastă. Fetele — în bluze bleu­ și sarafane bleumarin, cu panglici de albul imaculat al zăpezii în păr ,­­băieții — în uniforme bleumarin. Calde strîngeri de mină, îmbrățișări, un fugar schimb de impresii după o vacanță plăcută... Buchete de flori în mîinile fetelor, flori pe masa din fața localului nou, flori în grădină și florile bucuriei în inimile elevilor, ale părinților și pro­fesorilor. Totul contribuie la defini­rea unui cadru sărbătoresc... ...Dar iată că se declară deschis noul an școlar. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Angela Diaconescu, din partea co­lectivului de directori, rostește un cald cuvînt de deschidere, definind noile coordonate ale acestei care, devenită liceu pedagogic, școli, va trebui să continue și să ridice pe o treaptă mai înaltă linia tradițiilor po­zitive ale școlii pedagogice, pentru a da patriei socialiste învățători temei­­nic pregătiți. Din calendarul anului „s-a rupt ul­tima filă a vacanței" — își începe cuvîntul emoționată Lucreția Mazilu, secretara organizației U.T.G., în nu­mele căreia felicită pe uteciști, do­­rindu-le succese sporite. Elena A­­postu, secretara organizației de bază P.C.R., subliniază apoi că forțele co­lectivului didactic au sporit și există toate premisele pentru îndeplinirea sarcinilor noului an școlar pe care l-am poftit astăzi înăuntru ca pe un oaspete drag și așteptat. Hotărîrea elevilor de a munci mai mult și mai bine în acest nou an șco­lar este exprimată prin cuvîntul în­flăcărat al Margaretei Juverdeanu, din anul IV învățători. Părinții țin să-și exprime și ei bucuria pe care o încearcă în acest minunat mijloc de septembrie. In nu­mele lor, ia cuvîntul Toma Dascălu, care a venit în această dimineață o­­dată cu Viorica, încărcată de flori. „Noi ne angajăm, a spus tovarășul Toma Dascălu, să avem în continua­re grijă de copiii noștri, să sprijinim activ școala în nobila acțiune de e­­ducare multilaterală comunistă a co­piilor noștri. Dumneavoastră, tovară­șilor profesori, vă dorim din toată i­­nima multă sănătate, voie bună și deplin succes în noul an școlar". A luat apoi cuvîntul tovarășul Ion Savin, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular orășe­nesc Bacău, care a subliniat prin ci­fre grăitoare grija deosebită a par­tidului și statului pentru dezvoltarea impetuoasă a invățămîntului. în a­­cest an școlar, pe lingă celelalte școli, a precizat vorbitorul, își vor începe activitatea și cele șapte licee de specialitate printre care se nu­mără și cel pedagogic. Fiecare sluji­tor al școlii, fiecare elev, trebuie să-și dea cuvenita sa parte de con­tribuție la îndeplinirea mărețelor sarcini izvorîte din Documentele ce­lui de-al IX-lea Congres al P.C.R. și din prețioasele îndrumări primite cu ocazia recentei vizite a conducători­lor de partid și de stat în regiunea Bacău. Caracterul festiv al deschiderii noului an școlar este marcat in con­tinuare de un frumos program ar­tistic alcătuit din recitări și melodii în care se cîntă partidul nostru drag și scumpa noastră patrie socialistă. A reținut atenția și un frumos cîntec popular din folclorul regiunii Ba­cău, prelucrat de prof. Ion Farlă, in­terpretat de un grup de eleve. Părinții se despart apoi de elevi, care intră în clase, unde îi așteaptă darul partidului i cărțile oferite în mod gratuit fiecărui viitor învățător. Noi-nouțe, frumoase, și pline de cu­noștințe care urmează să fie însușite cu dragoste, hotărîre și entuziasm. Startul noului an școlar a fost e­­moționant și promițător de bogăție în succese, înainte de intrarea la clasă. Pregătire temeinică, perseverentă Pentru mulți școlari urarea „Bine ați veniț !" a avut anul acesta o du­blă semnificație, ea însemnînd nu numai plăcerea reîntîlnirii cu școala, dar și un început de drum în pregă­tirea temeinică pentru o anume pro­fesiune. Intre aceștia s-au numărat și cei peste o sută de elevi ai tînărului Liceu industrial de construcții, din Bacău. La festivitatea de deschidere se aflau în mijlocul lor tovarășii: MIFIAI ARMAȘU, prim-secretar al Comitetului orășenesc al P.S.R.­ ing. Dumitru Dîrlea, directorul Liceului industrial de construcții, cadre di­dactice, părinți. Relevînd grija pă­rintească a partidului pentru noua generație, viguroasă, multilateral pregătită, capabilă să facă față sar­cinilor complexe ale desăvîrșirii con­strucției socialiste în patria noastră, ing.­ Dumitru Cîrlea, a subliniat în cuvîntul său condițiile create școlii pentru desfășurarea unei activități rodnice. Asemenea tuturor liceelor de spe­cialitate abia înființate, Liceul indus­trial de construcții și-a primit ieri primii săi elevi. Aceștia au în fața lor largi perspective legate de posi­bilitatea de a merge direct în pro­ducție după absolvirea școlii, ca teh­nicieni, sau de a urma cursurile unei facultăți cu profil de construcții. „Părinții și educatorii noștri — a spus vorbitorul în încheiere — aș­teaptă de la voi, dragi elevi, să în­vățați în așa fel, încît să deveniți ceea ce dorim cu toții — cetățeni de nădejde ai patriei noastre socialis­te". Ideea aceasta e preluată de to­varășa Panduru, care în numele pă­rinților adresează școlarilor ce vor forma prima promoție a Liceului in­dustrial de construcții din Bacău, în­demnul de a învăța cu sîrguință așa încît să facă cinste școlii în anii de studii și după aceea la locurile lor de muncă. A luat apoi cuvîntul tovarășul Mihai Armașu, prim-secretar al Co­mitetului orășenesc Bacău al P.C.R. „Fiecare început de an școlar — a spus dînsul — vine să adauge alte importante realizări în domeniul în­vățămîntul­ui, mărturisind grija parti­dului și statului nostru pentru conti­nua dezvoltare și înflorire a școlii românești, a culturii noastre socia­liste. In acest an școlar, în regiunea Bacău, își încep activitatea, pe lîngă școlile generale și liceele de cultură generală și cele șapte licee de spe­cialitate, care cuprind un număr de­ 1675 elevi precum și secții serale, la trei dintre aceste licee, cu un nu­măr de 175 elevi. Din bugetul Sfa­tului popular orășenesc s-au alocat sume sporite față de anii precedenți. Astfel, numai pen­tru școlile din oraș s-a contractat mo­bilier și material didactic în valoa­re de peste 700.000 lei, iar pentru ma­nuale s-au alocat, peste 1.200.000 lei. Tovarășul Mihai Armașu a trans­mis cadrelor di­dactice și elevilor Liceului industrial de construcții din Bacău, din partea Comitetului orășe­nesc Bacău P.C.R. și Comite­at­­ului executiv al Sfatului orășenesc, popular mult succes în noul an școlar". Intîlnire cu o carte minunată. — abecedarul. Peste puțin timp, începea prima o­­ră de clasă. Așe­zate la capăt de bancă, manualele așteptau să fie fo­losite, iar la cel dintîi „apel" făcut de diriginti toti școlarii au răs­­­puns : „Prezent I". (Continuare in pag a 2 a)

Next