Steagul Roşu, februarie 1967 (Anul 22, nr. 4351-4374)

1967-02-23 / nr. 4370

V 4 y- K T A Kd nou despre investițiile de pe șantierul Termocentralei­ Borzești (Dl aparține „inițiativa resemnării ”1 a uitării pro­priilor hotăriri In urmă cu aproape 6 luni, (la 9 de­cembrie anul trecut), ziarul nostru pu­blica o pagină pe tema pregătirii in­vestițiilor pentru anul 1967. Materia­lul scotea în relief aspectele negative care dăinuiau atunci pe șantierul de extindere a Termocentralei din Bor­­zești, înlăturarea lor se impunea cu acuitate. Și aceasta, determinată în primul rînd de necesitatea creării tu­turor condițiilor pentru punerea în valoare a fondurilor de investiții, des­tinate anului 1967. Așadar, era de aș­teptat ca factorii răspunzători de bu­nul mers al lucrărilor — beneficiar, constructor, montor — să acționeze în așa fel, încît lucrările de pe șantier să se încadreze în grafice chiar din pri­ma lună a anului 1967. Acest lucru însă nu s-a întîmplat. Șantierul ener­­go-construcția a realizat planul lunii ianuarie în proporție de numai 19 la sută. Modul necorespunzător în care s-au desfășurat lucrările intrate în sar­cina constructorului este evidențiat și de faptul că realizările lunii ianuarie reprezintă doar 15 la sută din reali­zările medii lunare din trimestrul IV- 1966. Din situația îndeplinirii planului pe luna ianuarie, reiese de asemenea, că realizările nu au o tendință progre­sivă. Dimpotrivă, ele scad de la decadă la decadă. Astfel, în prima decadă s-a realizat o producție de 500.000 lei, iar în decada a treia, de numai 162.000 lei. Iar dacă la aceasta adăugăm și faptul că din planul de 4.600.000 lei al lunii februarie, în prima decadă șantierul a realizat o producție de nu­mai 500.000 lei, avem imaginea destul de clară a unei situații care nu este deloc îmbucurătoare. Pașii făcuți înapoi periclitează rea­lizarea planului pe primul trimestru al anului, respectarea termenului sta­bilit pentru darea în producție a o­­biectivului în construcție. în primul trimestru, constructorul are sarcina să realizeze o producție echivalentă cu 24 la sută din pianul anual. O va pu­tea realiza­­ în ritmul în care lucrează acum, fără îndoială, nu. De altfel, con­ducerea șantierului pare să nu-și facă prea multe griji în privința respectării acestei sarcini. Ea este preocupată de a găsi justificări peste justificări care să acopere cauzele reale ce au condus la nerealizarea sarcinilor de plan. Timpul nefavorabil — acesta este după părerea conducerii șantierului moti­vul neobținerii unor rezultate mai bune. „Am mizat pe o prognoză a vremii mai favorabilă — spunea ing. V. Cristoloveanu, șeful șantierului 4 energo-construcție. Previziunile însă ne-au înșelat". Și cum s-a anticipat un timp mai blând, conducerea șantieru­lui a făcut pregătiri de iarnă pe mă­sura acestuia. Adică pregătiri care în condiții de timp friguros s-au dovedit necorespunzătoare desfășurării nor­male a activității. Iată așadar, una din adevăratele cauze ale neîndeplinirii sarcinilor de producție : NEORGANIZAREA. Este aceasta însă singurul fenomen negativ care s-a manifestat în activitatea constructori­lor ? Din păcate nu. Iată încă un as­pect care nu poate fi trecut cu vede­rea : timpul de lucru a fost folosit în luna ianuarie în proporție de 75 la sută. Deci este vorba de o utilizare insuficientă a acestuia semnificată și de înregistrarea unui număr mare de absente și învoiri — 7.000 om-zile. Dacă conducerea șantierului, organi­zațiile de partid și sindicat nu vor în­treprinde măsuri menite să pună ca­păt unei astfel de situații, fără îndo­ială manifestarea ei va crea mari greutăți și în viitor constructorilor. Nefolosirea integrală a timpului de lucru, absențele și învoirile, fluctua­ția mare de oameni (în 1966 din 1.500, 1.000 au plecat și tot atîția au venit), au avut drept corespondent, dezorga­nizarea unor locuri de muncă, folosi­rea insuficientă a utilajelor, neînde­­plinirea lună de lună a normelor de către 20 pînă la 45 la sută din munci­torii în acord și în final un ritm nesa­tisfăcător de execuție. Conducerea șantierului să manifeste preocupare în egală măsură și pentru organizarea corespunzătoare a lucră­rilor. Această problemă se ridică, în­­trucît au existat unele deficiențe care s-au repercutat nefavorabil asupra ac­tivității de șantier. Astfel, au fost ne­glijate unele lucrări mai puțin pro­ductive, dar importante pentru frontul de lucru al montorului. Drept urmare au fost consemnate întîrzieri de 60 pînă la 45 zile, la unele obiective ca­ turnul de răcire, partea subterană a sălii mașinilor, coșul de fum. De ase­menea, constructorul nu acordă sufi­cientă importanță construirii drumu­rilor, lipsesc unele termene interme­diare la nivelul șantierelor ca de altfel și gîndirea de perspectivă în eșalo­narea lucrărilor. Nu este rezolvată pe deplin nici pro­blema cadrelor. Șantierului îi lipsesc încă ingineri dar mai ales maiștri, în această direcție, el trebuie să primeas­că un ajutor mai concret din partea întreprinderii energo-construcția. Asta nu înseamnă că este scutit de eforturi pentru găsirea unor cadre locale. Or, cît privește soluționarea problemei, conducerea șantierului a manifestat puțină inițiativă .Urmarea : locuri de muncă cu efective incomplete, urmă­rirea insuficientă a desfășurării lucră­rilor. S-a creat, astfel, un teren pro­pice pentru execuția unor lucrări de calitate necorespunzătoare. S-au tur­nat, bunăoară, betoane în condiții in­terzise de normele tehnice la fundații pentru coșul de fum și la grinda po­dului rulant de la sala mașinilor. S. ISTRATE (Continuare în pag. a II-a) 66 Răsplata muncii Petroliștii de la Schela de extracție Moinești au confirmat încă o dată că în întrecerea socialistă desfășurată în­tre întreprinderile raionului Moinești, ei își păstrează locul de fruntași. Ast­fel, la conferința sindicală, care a a­­vut loc la clubul „23 August“ din Moi­nești, lor li s-a înmînat, pentru a 3-a oară consecutiv, diploma de fruntași pe raionul Moinești, iar pentru succe­sele înregistrate în întrecerea la nive­lul regiunii, diploma de evidențiați, a­­cordată de Consiliul regional Bacău al Uniunii Generale a Sindicatelor din Republica Socialistă România. Este o răsplată ca urmare a muncii depuse de ei în cursul anului 1966, a realiză­rilor frumoase obținute în activita­tea economică. Planul producției glo­bale și marfă a fost realizat în propor­ție de 101,7 la sută și respectiv 101,2 la sută, productivitatea muncii a cres­cut cu 1,9 la sută față de plan și cu 0,9 la sută față de angajamentul luat, iar la prețul de cost economiile reali­zate însumează peste 2 milioane lei. Locurile de fruntaș pe raion și eviden­țiat pe regiune sunt bine stabilite pe firmamentul succeselor întregului co­lectiv al schelei și în special pe ale fruntașilor în întrecerea socialistă. Patru brigăzi de intervenții și repa­rații solide, două secții de extracție și 265 de muncitori, ingineri și tehni­cieni au primit anul acesta diplome și insigne de fruntași în întrecerea so­cialistă. Citiți în ziarul de azi: 9 Cultură și invățămînt Apărători ai democrației cooperatiste pag. a II-a De la dezi­la­berat faptul plinitr­sm­ Soții Alexandru, medici la Spitalul din comuna Livezile, raionul Tg. Ocna, într-o clipă de­­ răgaz împreună cu fetița lor. Foto: C. BURSUC Este justificată economic fiecare ZI-MUNCA CONSUMATĂ? La discuția noastră, organizată la sediul cooperativei agricole Horia—Roman, au participat: ALEXANDRU MOCANU, pre­ședinte, NICOLAE STANESCU, inginer agronom, CONSTAN­TIN CRISTEA — contabil șef, precum și brigadierii GHEOR­­GHE TOFAN, ELENA ARUȘTII și VASILE URECHE. Discuția a pornit de la o cifră : 18.500 care reprezintă numărul de zile­­muncă cu care a fost depășit devizul stabilit pentru toate lucră­rile efectuate, în cadrul cooperativei agricole, în cursul anului 1966. Așadar, cum se explică acest consum exagerat de zile­­muncă ? ALEXANDRU MOCANU : A fost un an bogat. Și unde sunt roa­de multe e și muncă mai multă. La grîu, bunăoară, am obținut 2.708 kg la hectar, la porumb 3.240 kg boabe (de pe 655 ha), la sfecla de zahăr 24 tone (de pe 275 ha). E normal ca nu­mărul de zile-muncă, planificat, de pildă, pentru recoltat, să fie depășit, fiindcă a trebuit să recoltăm și să transportăm o recoltă mai mare. Profităm de prezența celor 3 briga­dieri și analizăm pe loc consumul de zile-muncă realizat, la fiecare din ce­le 3 brigăzi. Iată­­ brigada nr. 2, frun­tașă pe unitate, condusă de Elena A­­ruștii. La cultura porumbului (supra­fața repartizată brigăzii — 165 hecta­re), s-au consumat, pentru toate lu­crările stabilite, inclusiv pentru recol­tat, 9.627 zile-muncă. Dar aici au fost planificate 10.140 zile-muncă, deci s-a realizat o economie de 513 zile-mun­că. La sfeclă, în schimb s-a depășit Discuție organizată la C.A.P. Horia devizul, cu circa 400 zile-muncă, pe întreaga brigadă. La aceeași cultură însă, brigada nr. 8 obține o economie de 128 zile-muncă, în carnetul nostru numărul exem­plelor solicitate, de la toate cele 4 brigăzi, este mai mare dar o concluzie poate fi trasă și din cele prezentate aici — și anume că depășirile la de­vizul de lucrări, pentru principalele culturi — porumb și sfeclă de zahăr —■, în ce privește consumul de zile­­muncă, nu sînt de mare importanță, ele reprezentînd doar o mică parte din cele 18.500 zile-muncă, înregistrate pe întreaga cooperativă. Atunci, unde au fost folosite acestea ? Care este efica­citatea lor economică ? CONSTANTIN CRISTEA, contabil șef . Un volum important de zile-muncă a fost folosit la lucrările de investiții. Astfel, cu un număr de 3.000 zile-muncă s-au realizat un cas­tel de apă pentru sectorul zootehnic precum și o instalație electrică exte­rioară — cooperativa evitînd pe a­­ceastă cale cheltuirea unor fonduri de ordinul sutelor de mii de lei. Să scădem deci 3.000 din cele 18.500 zile-muncă. Mai rămîn foarte multe, al căror consum rămîne încă neexpli­cat. Dar iată că și în zootehnie s-au obținut depășiri de producție — pen­ C. NANCA (Continuare în pag. a II-a) Ecoul internațional al Răscoalei țărănești din 1907 „Prin amploarea și intensitatea ei, prin revendicările exprimate de masele țăranilor — spune tovară­șul Nicolae Ceaușescu în Expune­rea la adunarea festivă organiza­tă cu prilejul aniversării a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, răscoala din 1907 a reliefat necesitatea acută a înlăturării re­lațiilor de producție feudale, a re­zolvării problemei agrare în favoa­rea maselor largi ale țărănimii, a dezvăluit marile energii revoluțio­nare ale țărănimii, reprezentînd ci­na din paginile glorioase ale lup­tei sociale a poporului român". Marea răscoală țărănească și-a gă­sit larg ecou și în presa muncito­rească și socialistă internațională a vremii. La 30 martie 1907, ziarul „Vilags­­zabadság", organul politic al lucră­torilor agricoli din Ungaria, consa­cra un important articol răscoalei țăranilor din România. După ce fă­cea un scurt istoric al problemei țărănești din România și explica ce a determinat pe țărani să se răs­coale, scoțînd în evidență lipsa acu­tă de pămînt, ziarul consemna că aceleași erau și nevoile țăranilor maghiari și că „...Moșierii noștri nu diferă de cei români și ruși" iar „da­că poporul se reține de la violen­ță, ei, domnii, nu se rețin". O atenție deosebită a acordat răs­coalei țăranilor din România ziarul francez „L'Humanité". La 24, 27 și 30 martie 1907 „­ Humanité" in­forma opinia publică franceză asu­pra evenimentelor din România. In articolul intitulat „Revolta agrară din România. Se masacrează țăra­nii", publicat la 30 martie 1907, „L'Humanité" dezvăluia campania dusă in România și peste hotare în direcția denaturării caracterului răs­coalei țăranilor români și protesta împotriva acestei campanii josnice. Dînd la iveală adevăratele cauze ale răscoalei și adevăratul ei caracter social-economic, prestigiosul ziar francez menționa: „A venit o zi cînd populația ță­rănească, în sfîrșit, s-a ridicat împo­triva apăsătorilor ei. Fie că mizeria a mai crescut, fie pilda țăranilor ruși, propaganda revoluționară, oricare ar fi pricina inițială, a venit o zi în care paharul s-a umplut. Strigătul de răscoală a răsunat prin sate". Pentru a ține cît mai la curent străinătatea cu cele ce se petreceau în România, ziarul „România mun­citoare" — organ al mișcării mun­citorești din țara noastră — arăta: „Vom duce o campanie în toată re­gula spre a lumina opinia publică europeană, care trebuie să știe — și va ști — ce face în țara lui gu­vernul și partidul care îndrăznește să-și dea aere de democrat". (Este vorba de Partidul Național Liberal — n. n.). In august 1907 s-a ținut la Stut­tgart Congresul Internaționalei a II-a, la care au participat 886 de de­legați, printre care și V. I. Lenin. A participat, de asemenea, o delega­ție a mișcării muncitorești din Ro­mânia. Congresul de la Stuttgart, la care România era reprezentată pen­tru prima oară după 1899, a protes­tat in mod special, împotriva asa­sinării țăranilor și împotriva prigoa­nei sălbatice dezlănțuite de guver­nanții români, exprimîndu-și tot­odată solidaritatea cu mișcarea muncitorească din România. In ul­tima ședință a congresului, prin aclamații, a fost votată în unanimi­tate o rezoluție prin care, între al­tele, Biroul Socialist Internațional Prof JEAN CIUTA (Continuare în pag. a IlI-a) Anul XXII Nr. 4370 (5849) | Joi 23 februarie 1967 ! 4 pagini 25 bani ■ ■ mmmmmmmmmmmmmmmmmd CANDIDAȚI AI F.D.P. LA SFAT CU ALEGĂTORII De la vorbe la fapte Vestea că cetățenii din circum­scripția electorală nr. 35 din comuna Coțofănești, raionul Adjud, se vor întîlni cu candidatul lor, s-a răspin­­dit de îndată. Vîrstnici și tineri, fe­mei și bărbați, s-au adunat pentru a se sfătui cu lucrătorul de miliție CONSTANTIN RADU, propus să candideze în alegerile de deputați în sfatul popular comunal. Mai mulți vorbitori au făcut bilanțul unor rea­lizări gospodărești.­­ Succesele gospodărești obținute în satele comunei noastre — a spus tovarășul Ioan Croitoru — consti­tuie o mîndrie pentru noi toți. Fie­care am căutat să ne aducem contri­buția firească la realizarea de noi obiective gospodărești. Pentru a continua șirul înfăptuirilor, propun să dăm o nouă înfățișare drumului care trece prin circumscripția noas­tră electorală, să-l amenajăm așa cum trebuie. Participanții la întîlnire au fost întrutotul de acord cu această pro­punere și au început să-i dea viață, în această privință, candidatul F.D.P. Constantin Radu a cerut și sprijinul comitetului executiv al sfa­tului popular comunal, care, de fie­care dată, a dat curs inițiativelor prețioase ce au pornit din rîndul ce­tățenilor. Și la alte întîlniri dintre candidații Frontului Democrației Populare și alegătorii din comuna Coțofănești, s-au discutat multe asemenea as­pecte cu caracter gospodăresc. Suc­cesele de pînă acum confirmă hăr­nicia și priceperea de care dau do­vadă țăranii muncitori atunci cînd este vorba de înfrumusețarea sate­lor în care trăiesc și muncesc. Con­struirea unui magazin universal, e­­lectrificarea satului Tămășoaia, ex­tinderea rețelei electrice în satul Bîlca, construcții social-cultura­­le date în folosință în comuna Coțofănești, ne confirmă faptul că sătenii sunt oameni harnici, cu iniția­tivă, spirit gospodăresc și răspund de fiecare dată la toate acțiunile or­ganizate de către comitetul execu­tiv al sfatului popular comunal. Pen­tru întregirea acestui bilanț de în­făptuiri mai amintim : în satul Bor­­șani, se va construi, prin contribuția voluntară a cetățenilor, o nouă școală generală ; valoarea lucrărilor executate în cursul anului trecut, prin munca patriotică a locuitorilor în comuna Coțofănești, se ridică la aproape 130.000 lei iată, așadar, mărturii semnificative care ne întă­resc convingerea că șirul realizărilor gospodărești va fi în permanență întregit cu noi lucrări de folos obștesc. Pe temeiul realizărilor de pînă acum Cu cîteva ceasuri mai înainte de a se întîlni cu alegătorii, IOAN BĂ­LAN, contabilul cooperativei agri­cole din comuna Stănița, raionul Ro­man, mai făcu niște calcule în scrip­tele unității în legătură cu planul fi­nanciar pe acest an. în 1967, sarci­nile de producție ale cooperativei agricole au sporit și e nevoie de o evidență clară, dar mai cu seamă de o bună previziune, de o gîndire e­­conomică profundă asupra posibili­tăților unității. De treaba aceasta, Ioan Bălan se preocupă zilnic și nu întîmplător oamenii din comună au o deosebită considerație față de el. ★ In casa unui sătean din circum­scripție, discuția a pornit firesc, așa cum se înfiripă între gospodari. în întrecerea desfășurată în comună, pentru buna gospodărire și înfrumu­sețare, cei din circumscripția nr. 10 au izbutit să realizeze unele lucruri frumoase. Aici au fost construite două podețe, o fîntînă, au fost talu­zate și amenajate 500 m 1 șanțuri. Și să nu uităm, florile. Aceste realizări se adaugă celor din comună: școala din satul Ghidion, construită prin contribuția cetățenilor, cele 7 km de drumuri comunale și raionale a­­menajate, construirea a 12 fîntîni și 16 poduri, extinderea spațiilor verzi pe 500 m 1 și amenajarea unui păr­­culeț cu multe flori și în sfîrșit, su­ma de 252.406 lei (valoarea muncii patriotice pe anul 1966) care sinteti­zează și argumentează vrednicia ce­lor din Stănița. Toate aceste înfăptuiri gospodă­rești au fost enumerate și la întîl­­nirea care a avut loc între candida­tul F.D.P. loan Bălan și alegători. Ei s-au sfătuit însă cu acest prilej și asupra lucrurilor care ar mai tre­bui înfăptuite pentru a înmulți rea­lizările de pînă acum. La întîlnire a vorbit loan C. Ma­xim care a propus : — Să construim un podeț — pen­tru ca să ne fie mai ușor la circula­ția noastră și a căruțelor. Constantin I. Borcea, l-a susținut și a propus și el: — Mai sînt cîteva fîntîni care au trebuință să fie renovate. Ce ziceți, dacă ne-am îngriji și de treaba asta ? Cei de față au aprobat. Și fiecare dintre ei a făgăduit că va lua parte la aceste treburi gospodărești. Iar Ioan Bălan, candidatul, și-a notat a­­ceste propuneri ca și felul cum vor fi duse la îndeplinire, fiind încredin­țat că pe temeiul realizărilor de pînă acum, cetățenii din circumscripție vor traduce în practică, negreșit, împreună cu candidatul, cele pro­puse. TUDOR STANCIU în circumscripția electorală nr. 10 din comuna Zănești, raionul Piatra Neamț, e candidat al F.D.P. tovarășul Ioan Nicolau, președintele G.A.P. Ia­­tă-1 în fotografie, sfătuindu-se cu cîțiva gospodari din circumscripție asu­pra alinierii gardurilor și lărgirii uliței. pag. a IV-a „Runda Kennedy“ în criză de timp Sukarno a predat împuternicirile sale generalului Suharno Secvență din emoționantul film românesc „Dacii", care va rula (începînd cu săptămî­­na viitoare) și în orașul Bacău. ■­rin REGIUNE INSTRUIRE CU ȘEFII DE BRIGADĂ La Adjud, s-a încheiat instru­irea de trei zile a șefilor brigă­zilor de tractoare aparținînd stațiunilor de mașini și tractoa­re din sudul regiunii. Cu acest prilej, s-au prezentat și dezbă­tut sarcinile ce le revin cu pri­vire la organizarea și conduce­rea brigăzilor pentru reușita campaniei agricole de primă­vară, pentru realizarea sarcini­lor din planul de stat pe între­gul an. „NEÎNCREDERE In foișor" Teatrul de stat din Piatra Neamț, a prezentat ieri (mati­neu și seara), la Casa de cul­tură a sindicatelor din Bacău, piesa polițistă în 3 acte a dra­maturgului Nelu Tonescu. Re­gia artistică a acestui spectacol este semnată de Dinu Cernescu. Din distribuție au făcut parte actorii: George Popa Mirea (Profesorul), Marga Pavlidis (Maria), Ion Bog (El), Olga Bu­cătaru­ (Belous), Dionisie Vitcu și alții. Pentru plăcutul specta­col, interpreții au primit din partea publicului sincere aplau­ze. Actorii pietreni vor prezenta cu aceeași piesă, încă două spectacole, astăzi la orele 17 și respectiv 20. I ■

Next