Steagul Roşu, septembrie 1967 (Anul 22, nr. 4530-4555)

1967-09-16 / nr. 4543

Anul XXII Nr. 4543 (6Q22) SÎMBATĂ 16 sept. 1967 4 pagini 25 bani Producția noului an foREStier după prima decadă a lunIi sep­tembrie : Ü 6.750 m c MASĂ LEMNOASĂ ÎN FAZA FASONAT H 1.170 m c ÎN FAZA SCOS M 2.050 m c AU FOST APROPIAȚI LA PUNCTELE DE ÎNCĂRCARE H I. F. ROZNOV ESTE PE PRIMUL LOC CU 6.120 m c MASA LEMNOASĂ (RASI­­NOASE ȘI FAG) DISPUSĂ CON­FORM GRAFICULUI, ÎN FAZELE FASONAT, SCOS ȘI APROPIAT. 9 DIN ZESTREA TEHNICĂ A SECTOARELOR DE EXPLOA­TARE FAC PARTE 840 FERAS­­TRAIE MECANICE, 93 FUNICU­­LARE PASAGERE ȘI 40 MINE­­CIUI, PRECUM ȘI ALTE NUME­ROASE MECANISME ȘI UTILAJE CARE IMPRIMĂ UN NIVEL RIDI­CAT DE MECANIZARE LUCRĂ­RILOR GRELE ȘI CU VOLUM MARE DE LUCRU. i­I I I I­B­B „BATE MEA, tu, Arici !“ — Foileton — Nu mai cîi­i că se uită instanța către noi. Șezi locului liniștită, ori du-te lingă Ion Chelaru și Anica lui. Că și așa tu o bună bucată de vreme le-ai ținut trena pe la nunți, pe la guleaiuri... — Și ce-are a face balul cu tri­bunalul ? — Taci odată ! Doar nu te-a ci­tat nimeni in instanță, i-am șoptit cu ciorii. Numai eirîitul tău și du­ba Anicăi îmi supără auzul. Că de la ea se trag toate. Azi, 11 sep­tembrie se împlinește anul de cînd durează acest proces. Inca și pau­za. Juriștii se retrag intru delibe­rare. De-acu poți să citii cu­ fi-o pofti clonțul. Am ieșit în sala mare. Cioara vopsită ținea în dosul aripii o ser­vietă și privită din profil în poziția cioc pleoștit, părea un avocat de pe timpuri care vede adevărul prin bancnotă și nu în sufletul o­­mului. A fost poate numai o pă­rere, o suprapunere de-o clipă. Oricui i se poate întîmpla. Și s-a dus cioara către Ion Ghe­­laru și­ a intrat în vorbă cu ei. — S-a sfîrșit. Toată înscenarea s-a sfîrșit. Ce ți-a zis avocatul vos­tru ? —­ ea ne ajută să continuăm procesul la București. — Păi ai vindut și-un vițel... Ce-o să mai vinzi ? Praful de pe dolta Anicăi tale ? —• Auzi, mie să nu-mi insulți doba și nici nevasta că-ți trîntesc și ție un proces de nu-ți mai vezi cioroiul cite zile ăi mai trăi! In momentele acelea am cred­ed cioara vopsită își va smulge penele. Dar ea l-a măsurat pe Ion Chelaru, s-a uitat in ochii Anicăi și le-a zis: — Mincinoșilor ! Trigoveți u­n adevăr, ce sînteți ! O să mărturi­sesc oamenilor și zburătoarelor tot procesul pus la cale pe seama femeii care te-a crescut pe tine, Ioane, de cînd ai rămas fără ma­mă și tată ! Ascultați oameni bani ! Cioara și-a rotit ochii spre lu­mea strînsă în jur. — A fost odată, în Borzeștii lui Ștefan cel Mare, unde în zilele noastre hărnicia domniilor voastre a­ clădit temelie nouă cu spre viitorime, a fost, zic și lumini este aici de față, o femeie necăjită, o bucată vie din­­ Moldovă-mamă, Maria Stamatin. Un Ion și­ un Neculai Chelaru, nepoți după frate Măriei, au ră­mas ai nimănui la virsta cînd nici buche nu știau. Sufletul de mamă al acestei fe­mei s-a răsfrînt cu dragoste și asu­pra lor, deși femeia mai are un ton și­ un Neculai, l-a crescut și pe istiiak­i. Plinea — și pe-atunci se știa raiul plinii — mămăliga, bu­­cătura mare sau mică o împărțea egal la cei doi Ioni și cei doi Ne­culai. Singură trudind (bărbatul a părăsit-o cînd a văzut că ea nu-i alungă și nu-i lasă pierzării pe cei doi orfani, ci i-a adus „lui" „plocon pe cap !“), Maria i-a făcut mari pe lus-patru : pe Ion și Neculai Che­ AUREL STANCIU (Continuare în pag. a 3-a) RECOLTATUL PORUMBULUI să se desfășoare în ritm mai intens­ ­• >'^WXWÍWÍWW vww-wmw ÍOw/.. WWwW V«>W.WW8»oo9W#Qisv»qfN9»»*»»0O*9WWWWTO»O»W00W»vv9«www-.v. ow"T'<mwwja*W'TOy'»://«»/' vaiv»w"»«-w«iw..w vxxx .xrowmwwwwwwiv "raww^.vw. ■W'n T,a num­erativa amdcolă de productie Păunești, raionul Adjud, recoltatul porumbului furajer se face mecanic. Foto: C. BURSUC Pe primul loc în sfera preocupărilor. Pregătirea recoltei viitoare Acum, cînd vara se îngînă cu toamna, în toate unitățile a­­gricole din regiunea noastră se desfășoară intens, pregătirile pentru recolta anului viitor. Efectuarea arăturilor și fertiliza­rea terenului, asigurarea și pregătirea semințelor necesare sînt acțiuni de importanță deosebită. Din datele centralizate la Con­siliul agricol regional reiese că pînă la această dată au fost e­­xecutate alături de vară pe întreaga suprafață de pe care s-au recoltat cerealele păioase precum și pe mai mult de 7.000 de hectare de pe care s-au cules floarea-soarelui, sfecla de zahăr și cartofii. De asemenea, au fost fertilizate peste 25.000 hectare teren, iar pentru 60 la sută din cantitatea de sămință necesară,­­ au obținut de acum buletine roșii de la laboratorul de analize. Despre preocupările pentru pregătirea apropiatei campanii de toamnă ne-a vorbit tovarășul inginer Dumitru Găină, vice­președinte al Consiliului agricol regional. — Avem de semănat peste 100.000 hectare în culturi de toamnă, — ne spune tovarășul Găină, în pregătirea recoltei de grîu a anului viitor pornim de la una din principalele concluzii ale plenarei Consiliului Superior al Agriculturii, aceea că în a­­cest an rezultatele au fost bune, dar rezervele de sporire producției nu sunt epuizate. Una din aceste rezerve este și pen­­­tru regiunea noastră, extinderea, în mod diferențiat, a soiurilor intensive de grîu. Soiuri ce au contribuit anul acesta, în mă­sură hotărîtoare, la realizarea în cooperativele agricole din re­giune a unei producții medii mari la hectar. Unele unități, ca de pildă cele din Moldovenii și Nicolae Băl­­cescu au realizat cite 3.230 kg grîu medie la hectar. Iată de ce în toamna acestui an în cooperativele agricole vom extinde de la 42 la 65 la sută suprafața cultivată cu soiul „Bezostaia" și de la 3 la 20 la sută suprafața cultivată cu soiul de grîu „București-1", întreaga cantitate de sămînță este asigurată. Se lucrează la condiționarea ei. în directă legătură cu extinderea soiurilor intensive apar și o serie de alte probleme : amplasarea soiurilor, alegerea celor mai bune premergătoare etc. într-o serie de raioane ca Bacău, Roman, Piatra Neamț și Adjud pregătirile sunt terminate. în întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole au fost executate schitele de amplasare a culturilor pentru fiecare tarla în parte, s-au asigurat premergătoare timpurii (legumi­noase pentru boabe și furaje, păioase) pentru 60—70 la sută din suprafață. La Moldovenii, în raionul Roman, bunăoară, semănatul poate începe în orice moment. „Experiența ne-a învățat că trebuie să ne pregătim din vreme și să semănăm la timpul optim dacă vrem să avem producții mari — ne spunea tovarășul Ion Dăn­­ceanu, președintele cooperativei. Așa am obținut în acest an 670 tone de grîu în plus peste cantitatea planificată. La noi este o vorbă : „cînd semeni cu căciula pe cap, culegi doar cu­ încape în căciulă". De aceea ne pregătim să semănăm din vreme, la timpul potrivit". Aici, la Moldovenii, ca de altfel și în alte unități din regiu­ne, se face o agricultură cu adevărat științifică. Fiecare hec­tar este arat, întreținut și îngrășat. Din cele peste 800 hectare care vor fi însămînțate în această toamnă, aproape 500 au fost îngrășate cu gunoi de grajd și superfosfat. Acum terenul este î­ntreținut cu polidiscul. Echipe speciale de cooperatori trans­portă în aceste zile gunoi de grajd pe cîmp, condiționează ul­timele cantități de sămință. Cu aceeași hărnicie se muncește , i in cooperativele agricole din Săbăoani, Secueni și Boțești din raionul Roman, Urecheni și Păstrăveni, raionul Tg. Neamț, Mărgineni și Girov din raio­nul Piatra Neamț. Peste tot s-a asigurat cantitatea de sămînța necesară, pe soluri. în aceste zile consiliile raionale și uniunile cooperatiste organizează și sprijină buna desfășurare a acțiu­nii de schimbare a semințelor, repartizate prin AGROSEM și bazele de recepție, incit pînă la jumătatea lunii septembrie ac­țiunea să fie Încheiată. Se urmărește ca la 20 septembrie, dată potrivită pentru declanșarea campaniei, în raioanele din nordul regiunii să înceapă semănatul, în unele unități însă pregătirile pentru însămînțările de toam­nă întîrzie nejustificat. Aceasta se observă îndeosebi în ceea ce privește fertilizarea terenului cu îngrășăminte chimice și natu­rale. Deficitare la acest capitol sînt unitățile agricole din ra­ioanele Moinești, Tg. Ocna și Roman. Cooperativele agricole din raionul Moinești, de exemplu, n-au transportat pe cîmp pînă la această dată nici un gram de gunoi de grajd, iar cele din raionul Tg. Ocna au pus îngrășăminte doar pe 12 hectare teren. Cauzele care determină asemenea deficiențe sînt de na­tură organizatorică. La cooperativa agricolă din Tupilați, raio­nul Tg. Neamț, de pildă, gunoiul de grajd stă depozitat in plat­forme, la marginea tarlalelor, iar în magazii se află peste 60 de tone de îngrășăminte chimice destinate culturii de grîu, în discuția pe care am avut-o cu­ mai mulți cooperatori, tovarășul Constantin Drăghici, vicepreședintele cooperativei agricole, ne-a dat a înțelege că nu-i nici o grabă pentru că „n-au intrat zilele in sac". Aceeași atitudine probabil că o au și conducerile uni­tăților din comunele Bahna, Bîra, Sagna, Izvoarele și Boghicea din raionul Roman, de vreme ce nu s-a transportat pe cîmp nici măcar un car de gunoi. Aceste deficiențe umbresc munca pro­­digioasá ce se desfășoară în aceste zile în satele și comunele regiunii în vederea pregătirii campaniei de însămînțări. Ele tre­buie grabnic lichidate, creîndu-se astfel posibilitatea executării însămînțărilor de toamnă în perioada optimă și în condiții agro­tehnice superioare. GH. ZAHARIA Ieri am dat o raită prin cîteva coo­perative agricole de producție din raionul Bacău: Nicolae Bălcescu, Faraoani, Sărata; în obiectiv — re­coltările la culturile cu pondere: porumb, sfeclă, cartofi ș. a. Peste tot s-au întocmit planuri operative, care sînt însușite de către brigăzi. Din cele trei unități, doar la Fa­raoani a început (destul de timid) recoltatul porumbului. Se motivează că porumbul e încă verde, deși so­luția este cunoscută , trebuie recol­tat cu totul. Procedeul de la Faraoani (de a se desfăca și lăsa știuleții două zile pe cocean) nu credem că e cel mai potrivit. Mai întîi pentru că sporește consumul de zile-muncă și apoi pentru că se produce o uscare forțată. Se pierde cantitativ și cali­tativ. Așadar, recoltatul porumbului, se cere făcut cu totul, iar snopii — depozitați la margini de tarlale. Se creează astfel cîmp larg folosirii din plin a forței de muncă și mijloacelor de transport. Acest lucru trebuie făcut în primul rînd pe suprafețele destinate însămînțării griului de toamnă, pentru a se crea posibilita­tea ca terenul stabilit a fi însămîn­­țat cu grîu să se poată lucra cum trebuie. Este necesară o rezervă de teren față de plan pentru că nu toate tarlalele stabilite inițial pot asigura un pat germinativ corespunzător. Sunt deci, toate motivele ca încă de pe acum să se recolteze masiv po­rumbul. O altă problemă în cele trei uni­tăți vizitate o reprezintă sfecla. Se lucrează cu suficiente forțe în co­munele Nicolae’’Bălcescu și Fara­oani, în încurcătură mare sunt însă cooperatorii din Sărata. Aici, deși graficul prevede preluarea doar au­ tone pe zi, situația impune depășirea acestei cifre. Motivul ? Un puternic și masiv atac al putregaiului inimii de sfeclă. Singura măsură luată de către consiliul de conducere și in­giner e aceea de a se recolta. Grav­e nu numai că nu se insistă la orga­nele raionale (U.R.C.A.P., consiliul agricol) pentru modificarea graficu­lui. Dar nici măcar nu se iau mă­suri eficiente de respectare a indica­ției ca sfecla recoltată să fie acope­rită. Și doar se știe, aceasta se des­­­hidratează, ceea ce înseamnă pier­deri. Acest din urmă aspect poate și trebuie rezolvat de către conducerea cooperativei. în ce privește expedie­rea sfeclei, considerăm absolut ne­cesară și foarte urgentă intervenția organelor raionale. Se poate dimi­nua momentan graficul de recoltare la alte unități din raion pentru a fi ajutați cooperatorii din Sărata. Precum se vede, deși la început, în desfășurarea lucrărilor de recol­tare a culturilor de toamnă se fac simțite deficiențe de ordin organiza­toric, care trebuie lichidate prin e­­fortul consiliilor de conducere, al specialiștilor și cooperatorilor. Prin­­tr-o îndrumare și un control eficient din partea factorilor de răspundere la nivelul raioanelor și al regiunii, recoltatul porumbului și a celorlalte culturi trebuie să se desfășoare mai intens. TOMA DUDAU Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit pe primul ministru al Republicii Turcia, Süleyman Demîrei Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a pri­mit vineri la amiază pe primul mi­nistru al Republicii Turcia, Süleyman Demirel, care face o vizită în țara noastră. La întrevedere au participat Ion Gheorghe Maurer, președintele Con­siliului de Miniștri, Alexandru Boabă, ministrul petrolului, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, George Macovescu, prim-ad­­junct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Drînceanu, am­basadorul României la Ankara. Primul ministru al Turciei a fost în­soțit de Ihsan Sabri Caglayangil, mi­nistrul afacerilor externe, Mehmet Turgut, ministrul industriei, Refet Sez­­gin, ministrul energiei și resurselor na­turale, Kamuran Gurun, ambasadorul Turciei la București, liter Turkmen, secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Turciei. Abordîndu-se problemele relațiilor bilaterale dintre România și Turcia, s-a exprimat aprecierea pozitivă asu­pra cursului favorabil pe care aces­tea le-au luat în ultimul timp și do­rința comună de a le extinde și mai mult în viitor în avantajul ambelor țări. Au fost, de asemenea, discutate probleme ale situației internaționale, relevîndu-se că legăturile de colabo­rare bazate pe principiile independen­ței, suveranității, neamestecului în treburile interne între state cu orîn­­duiri politico-sociale diferite consti­tuie o contribuție importantă la crea­rea unui climat propice destinderii in­ternaționale. A fost subliniată, tot­odată, însemnătatea dezvoltării relații­lor de înțelegere și bună vecinătate între toate țările din Balcani, de pe continentul european și din lumea întreagă, rolul tot mai mare pe care țările mici și mijlocii sunt chemate să-l joace în promovarea unor aseme­nea relații și în soluționarea litigiilor internaționale spre binele păcii și pro­gresului. După întrevederea care s-a desfășu­rat într-o atmosferă cordială, tovarășul N­icolae Ceaușescu, împreună cu soția, iu oferit un dejun în onoarea primul­­ui ministru al Turciei și a soției sale. INFORMAȚII ECONOMICE Termocentrala electrică se extinde La fabrica de celuloză și hîrtie „Letea“ din Bacău sunt în curs de desfășurare lucrările de extindere a termocentralei electrice. Aici se vor monta două cazane cu o capacitate de 50 de tone abur pe oră, precum și o stație de epurare a apei cu un volum de 70 m­c pe oră. Se va trece, de asemenea, și la montarea unei turbine de 4.000 kw, proiectată și executată în țara noastră. Noua termocentrală va asigura atit apa necesară alimentării caza­­nelor cu aburi, cît și energia ter­mică pentru toate liniile tehnologice, renunțîndu-se astfel la conectarea cu rețeaua electrică din afara uzinei. Modernizări la „Salina“ - Tg. Ocna La întreprinderea „Salina" din Tg. Ocna s-a terminat cu 15 zile mai devreme galeria de deschide­re a minei pilot. Aici a început și montajul la primul utilaj — autote­­lescopul de perforat pe frontul de lucru. Pentru noua mină pilot au mai fost procurate excavatoare cu cupa de 0,3 și 0,5 m­c, autobascu­lante „Bucegi" de 5 tone, un bul­dozer și alte utilaje care permit trecerea în curînd la exploatarea primului orizont. La mina pilot se va experimenta o nouă metodă de lucru — extrac­ția sării în camere mici. Acest pro­cedeu permite mecanizarea comple­tă a lucrărilor în subteran și con­duce la dublarea indicelui de ex­­ploatabilitate a zăcămîntului. S-au deschis mustăriile A venit sezonul mustului și al pastramei cu mămăliguță. Cinci mus­tării vor fi deschise astăzi în Ora­șul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Con­ducerea O.G.L. Mixt a luat măsuri pentru o bună aprovizionare și or­ganizare a acestor unități. Tovară­șul Ioan Popa, directorul acestei or­ganizații comerciale, ne informează că din podgoriile Panciului a și fost adusă prima cantitate de 1.400 litri must. Unitățile au mai fost aprovi­zionate cu cantități însemnate de pastrama, cârnăciori, carne și altele. Mirosul pastramei, parfumul mus­tului, decorul adecvat, toate în­deamnă pe locuitorii orașului petro­­chimiștilor să poposească în mus­tării. Un însemnat număr de mustării au fost deschise și în orașele Bacău, Piatra Neamț, Roman, Adjud și al­tele. O nouă estacadă La întreprinderea mecanică „Cea­hlău" din Piatra Neamț au început lucrările de construcție a unei noi estacade cu pod rulant, destinat să asigure mecanizarea operațiunilor de încărcare -descărcare la linia de ge­taj, precum și lărgirea frontului de încărcare. Noua estacadă, car«>ii reîistă în uzină, va avea o lungime de 100 m și va fi prevăzută cu un pod ru­lant de 5 tone, necesar depozitului de laminare și debitării centralizate. Prima etapă a lucrării va fi termi­nată la sfîrșitul lunii noiembrie, cînd pe cei 6 stîlpi de beton va fi înăl­țat viitorul pod rulant. A SUNAT NOULUI AN ȘCOLAR CLOPOȚELUL Dacă zilele Intre ele stau de vorbă, atunci fără îndoială Ziua cu ghiozdan (a cinsprezecea fiică a lui septembrie) are și de ce să se mîndrească între celelalte , pentru răspunderea ce și-o asumă... Ea a dat ieri startul către învățătură și în cele 3.800 săli de clasă ale re­giunii noastre. Avea Ziua­ școlărită obrajii îmbujorați de emoția eve­nimentului, ochii însoriți, ușor înrourați de duioșia clipelor în care învățătorii și profesorii au îndrumat spre clase pașii celor a­­proape 220.500 de elevi de pe meleagurile noastre, înmînîndu-le manualele și dorindu-le tuturor: „Sper la învățătură în noul an șco­lar !". Am văzut ziua aceasta venind dinspre noaptea visurilor feerice — mai de cu zori decît altădată — îmbrăcată frumos, de mînă cu mămică, tătic, bunică, bunic, mirată cît soare și flori, cîte cîntece și mărturisiri din vacanțe montane sau marine... Pînă la sunetul de fier dulce și de chemare al clopoțelului, s-au prins mîini și inimi laolaltă, s-au făcut făgăduieli solemne. Foarte mulți dintre noi am auzit simbolic în demnitatea anotimpului antici­patul murmur fericit al notelor de 9 și 10 care sunt gata să inaugu­reze, într-un viitor apropiat, încăperile lor în catalog. Pentru că în cuvintele dascălilor, elevilor și părinților s-au pomenit cu seriozitate criterii ale declanșării unei lupte comune pentru însușirea, de către cei în cauză, la un nivel sporit, a tuturor înțelesurilor slovei și cifrei. Am văzut Ziua­ școlărită primind cu surîs de „Bine ați venit!" pe cei cărora abia în acest an li s-a conferit înaltul titlu de școlari. Era în ochișorii lor uimirea caldă a începutului, senzația întîiului zbor al puilor de ciocîrlie, de rîndunică, de cocor. G­­as dulce, tineresc, pomii din piepturile a peste 1.200 de elevi, a inundat sălile de clasă ale Liceului „George Ba­­covia". In pragul unui eveniment emoționant al existenței sale, sărbătorirea centenarului see va avea loc In luna decembrie c.c.I, bătrîna școală, cu inima messi: tî­­nără, își întîmpină oaspeții cu zîmbet cald și veșmînt nou. O zes­tre de peste 1 milion de lei se a­daugă la avutul de pînă acum al acestui lăcaș spre a-i da o Înfăți­șare mai mîndră, pe măsura vre­murilor în care trăim. Dacă ar putea privi chipul în­­născut al liceului în care a învățat, dacă ar putea gusta din ospitali­tatea blîndă a noilor săi dascăli, regretatul poet George Bacovia ar fi uitat poate durerea anilor de demult care l-a împins la descrie­rea amară și sumbră a școlii aces­teia. Nu cimitir al tinereții e as­tăzi liceul băcăuan, ci adevărat sălaș de lumină și civilizație, școa­lă in carj­ac plămădesc idei și vi­suri înalte, în care vlăsi atinori ale țării se pregătesc pentru viață, pentru­­ product­ii. In decursul ce­lor 100­ de ani de existență a sa , spunea, la deschiderea noului an de învățămînt, prof. Petre Po­­pe­scu, directorul Liceului „Geor­ge Bacovia“ — școala aceasta a adunat în cartea sa de onoare fap­te demne de toată lauda. De pe băncile liceului s-au ridicat nume­roși oameni de cultură și artă, in­gineri și profesori, medici și ju­riști cu renume. Exemplul lor să călăuzească pe Uscare elev în ac­tivitatea viitoare. Invățind temei­nic și sîrgrisire, participînd in viața culturală și sportivă a Iii, la acțiunilu patriotice ca vor întreprinde, dovedind mereu o comportare demnă de elevul zile­lor noastre, veți îndreptăți speran­țele pe care partidul și statul nos­tru, poporul întreg se pun în voi“. P­opasul saun acolo unde un alt așezămint poartă nume­le bardului de la Mircești — Liceul , Vasile Alecsandri“ din Bacău — a fost unul dintre bune­le prilejuri de a remarca, nu ca­(Continuare în pag. a 2-a) S-au prim mîini și inimi laolaltă și-au urcat din nou treptele școlii... — Bine ați venit dragi copii ! — Bine v-am găsit tovarășă învățătoare.

Next