Steagul Roşu, septembrie 1967 (Anul 22, nr. 4530-4555)
1967-09-16 / nr. 4543
Anul XXII Nr. 4543 (6Q22) SÎMBATĂ 16 sept. 1967 4 pagini 25 bani Producția noului an foREStier după prima decadă a lunIi septembrie : Ü 6.750 m c MASĂ LEMNOASĂ ÎN FAZA FASONAT H 1.170 m c ÎN FAZA SCOS M 2.050 m c AU FOST APROPIAȚI LA PUNCTELE DE ÎNCĂRCARE H I. F. ROZNOV ESTE PE PRIMUL LOC CU 6.120 m c MASA LEMNOASĂ (RASINOASE ȘI FAG) DISPUSĂ CONFORM GRAFICULUI, ÎN FAZELE FASONAT, SCOS ȘI APROPIAT. 9 DIN ZESTREA TEHNICĂ A SECTOARELOR DE EXPLOATARE FAC PARTE 840 FERASTRAIE MECANICE, 93 FUNICULARE PASAGERE ȘI 40 MINECIUI, PRECUM ȘI ALTE NUMEROASE MECANISME ȘI UTILAJE CARE IMPRIMĂ UN NIVEL RIDICAT DE MECANIZARE LUCRĂRILOR GRELE ȘI CU VOLUM MARE DE LUCRU. iI I I IBB „BATE MEA, tu, Arici !“ — Foileton — Nu mai cîii că se uită instanța către noi. Șezi locului liniștită, ori du-te lingă Ion Chelaru și Anica lui. Că și așa tu o bună bucată de vreme le-ai ținut trena pe la nunți, pe la guleaiuri... — Și ce-are a face balul cu tribunalul ? — Taci odată ! Doar nu te-a citat nimeni in instanță, i-am șoptit cu ciorii. Numai eirîitul tău și duba Anicăi îmi supără auzul. Că de la ea se trag toate. Azi, 11 septembrie se împlinește anul de cînd durează acest proces. Inca și pauza. Juriștii se retrag intru deliberare. De-acu poți să citii cu fi-o pofti clonțul. Am ieșit în sala mare. Cioara vopsită ținea în dosul aripii o servietă și privită din profil în poziția cioc pleoștit, părea un avocat de pe timpuri care vede adevărul prin bancnotă și nu în sufletul omului. A fost poate numai o părere, o suprapunere de-o clipă. Oricui i se poate întîmpla. Și s-a dus cioara către Ion Ghelaru și a intrat în vorbă cu ei. — S-a sfîrșit. Toată înscenarea s-a sfîrșit. Ce ți-a zis avocatul vostru ? — ea ne ajută să continuăm procesul la București. — Păi ai vindut și-un vițel... Ce-o să mai vinzi ? Praful de pe dolta Anicăi tale ? —• Auzi, mie să nu-mi insulți doba și nici nevasta că-ți trîntesc și ție un proces de nu-ți mai vezi cioroiul cite zile ăi mai trăi! In momentele acelea am creded cioara vopsită își va smulge penele. Dar ea l-a măsurat pe Ion Chelaru, s-a uitat in ochii Anicăi și le-a zis: — Mincinoșilor ! Trigoveți un adevăr, ce sînteți ! O să mărturisesc oamenilor și zburătoarelor tot procesul pus la cale pe seama femeii care te-a crescut pe tine, Ioane, de cînd ai rămas fără mamă și tată ! Ascultați oameni bani ! Cioara și-a rotit ochii spre lumea strînsă în jur. — A fost odată, în Borzeștii lui Ștefan cel Mare, unde în zilele noastre hărnicia domniilor voastre a clădit temelie nouă cu spre viitorime, a fost, zic și lumini este aici de față, o femeie necăjită, o bucată vie din Moldovă-mamă, Maria Stamatin. Un Ion și un Neculai Chelaru, nepoți după frate Măriei, au rămas ai nimănui la virsta cînd nici buche nu știau. Sufletul de mamă al acestei femei s-a răsfrînt cu dragoste și asupra lor, deși femeia mai are un ton și un Neculai, l-a crescut și pe istiiaki. Plinea — și pe-atunci se știa raiul plinii — mămăliga, bucătura mare sau mică o împărțea egal la cei doi Ioni și cei doi Neculai. Singură trudind (bărbatul a părăsit-o cînd a văzut că ea nu-i alungă și nu-i lasă pierzării pe cei doi orfani, ci i-a adus „lui" „plocon pe cap !“), Maria i-a făcut mari pe lus-patru : pe Ion și Neculai Che AUREL STANCIU (Continuare în pag. a 3-a) RECOLTATUL PORUMBULUI să se desfășoare în ritm mai intens • >'^WXWÍWÍWW vww-wmw ÍOw/.. WWwW V«>W.WW8»oo9W#Qisv»qfN9»»*»»0O*9WWWWTO»O»W00W»vv9«www-.v. ow"T'<mwwja*W'TOy'»://«»/' vaiv»w"»«-w«iw..w vxxx .xrowmwwwwwwiv "raww^.vw. ■W'n T,a numerativa amdcolă de productie Păunești, raionul Adjud, recoltatul porumbului furajer se face mecanic. Foto: C. BURSUC Pe primul loc în sfera preocupărilor. Pregătirea recoltei viitoare Acum, cînd vara se îngînă cu toamna, în toate unitățile agricole din regiunea noastră se desfășoară intens, pregătirile pentru recolta anului viitor. Efectuarea arăturilor și fertilizarea terenului, asigurarea și pregătirea semințelor necesare sînt acțiuni de importanță deosebită. Din datele centralizate la Consiliul agricol regional reiese că pînă la această dată au fost executate alături de vară pe întreaga suprafață de pe care s-au recoltat cerealele păioase precum și pe mai mult de 7.000 de hectare de pe care s-au cules floarea-soarelui, sfecla de zahăr și cartofii. De asemenea, au fost fertilizate peste 25.000 hectare teren, iar pentru 60 la sută din cantitatea de sămință necesară, au obținut de acum buletine roșii de la laboratorul de analize. Despre preocupările pentru pregătirea apropiatei campanii de toamnă ne-a vorbit tovarășul inginer Dumitru Găină, vicepreședinte al Consiliului agricol regional. — Avem de semănat peste 100.000 hectare în culturi de toamnă, — ne spune tovarășul Găină, în pregătirea recoltei de grîu a anului viitor pornim de la una din principalele concluzii ale plenarei Consiliului Superior al Agriculturii, aceea că în acest an rezultatele au fost bune, dar rezervele de sporire producției nu sunt epuizate. Una din aceste rezerve este și pentru regiunea noastră, extinderea, în mod diferențiat, a soiurilor intensive de grîu. Soiuri ce au contribuit anul acesta, în măsură hotărîtoare, la realizarea în cooperativele agricole din regiune a unei producții medii mari la hectar. Unele unități, ca de pildă cele din Moldovenii și Nicolae Bălcescu au realizat cite 3.230 kg grîu medie la hectar. Iată de ce în toamna acestui an în cooperativele agricole vom extinde de la 42 la 65 la sută suprafața cultivată cu soiul „Bezostaia" și de la 3 la 20 la sută suprafața cultivată cu soiul de grîu „București-1", întreaga cantitate de sămînță este asigurată. Se lucrează la condiționarea ei. în directă legătură cu extinderea soiurilor intensive apar și o serie de alte probleme : amplasarea soiurilor, alegerea celor mai bune premergătoare etc. într-o serie de raioane ca Bacău, Roman, Piatra Neamț și Adjud pregătirile sunt terminate. în întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole au fost executate schitele de amplasare a culturilor pentru fiecare tarla în parte, s-au asigurat premergătoare timpurii (leguminoase pentru boabe și furaje, păioase) pentru 60—70 la sută din suprafață. La Moldovenii, în raionul Roman, bunăoară, semănatul poate începe în orice moment. „Experiența ne-a învățat că trebuie să ne pregătim din vreme și să semănăm la timpul optim dacă vrem să avem producții mari — ne spunea tovarășul Ion Dănceanu, președintele cooperativei. Așa am obținut în acest an 670 tone de grîu în plus peste cantitatea planificată. La noi este o vorbă : „cînd semeni cu căciula pe cap, culegi doar cu încape în căciulă". De aceea ne pregătim să semănăm din vreme, la timpul potrivit". Aici, la Moldovenii, ca de altfel și în alte unități din regiune, se face o agricultură cu adevărat științifică. Fiecare hectar este arat, întreținut și îngrășat. Din cele peste 800 hectare care vor fi însămînțate în această toamnă, aproape 500 au fost îngrășate cu gunoi de grajd și superfosfat. Acum terenul este întreținut cu polidiscul. Echipe speciale de cooperatori transportă în aceste zile gunoi de grajd pe cîmp, condiționează ultimele cantități de sămință. Cu aceeași hărnicie se muncește , i in cooperativele agricole din Săbăoani, Secueni și Boțești din raionul Roman, Urecheni și Păstrăveni, raionul Tg. Neamț, Mărgineni și Girov din raionul Piatra Neamț. Peste tot s-a asigurat cantitatea de sămînța necesară, pe soluri. în aceste zile consiliile raionale și uniunile cooperatiste organizează și sprijină buna desfășurare a acțiunii de schimbare a semințelor, repartizate prin AGROSEM și bazele de recepție, incit pînă la jumătatea lunii septembrie acțiunea să fie Încheiată. Se urmărește ca la 20 septembrie, dată potrivită pentru declanșarea campaniei, în raioanele din nordul regiunii să înceapă semănatul, în unele unități însă pregătirile pentru însămînțările de toamnă întîrzie nejustificat. Aceasta se observă îndeosebi în ceea ce privește fertilizarea terenului cu îngrășăminte chimice și naturale. Deficitare la acest capitol sînt unitățile agricole din raioanele Moinești, Tg. Ocna și Roman. Cooperativele agricole din raionul Moinești, de exemplu, n-au transportat pe cîmp pînă la această dată nici un gram de gunoi de grajd, iar cele din raionul Tg. Ocna au pus îngrășăminte doar pe 12 hectare teren. Cauzele care determină asemenea deficiențe sînt de natură organizatorică. La cooperativa agricolă din Tupilați, raionul Tg. Neamț, de pildă, gunoiul de grajd stă depozitat in platforme, la marginea tarlalelor, iar în magazii se află peste 60 de tone de îngrășăminte chimice destinate culturii de grîu, în discuția pe care am avut-o cu mai mulți cooperatori, tovarășul Constantin Drăghici, vicepreședintele cooperativei agricole, ne-a dat a înțelege că nu-i nici o grabă pentru că „n-au intrat zilele in sac". Aceeași atitudine probabil că o au și conducerile unităților din comunele Bahna, Bîra, Sagna, Izvoarele și Boghicea din raionul Roman, de vreme ce nu s-a transportat pe cîmp nici măcar un car de gunoi. Aceste deficiențe umbresc munca prodigioasá ce se desfășoară în aceste zile în satele și comunele regiunii în vederea pregătirii campaniei de însămînțări. Ele trebuie grabnic lichidate, creîndu-se astfel posibilitatea executării însămînțărilor de toamnă în perioada optimă și în condiții agrotehnice superioare. GH. ZAHARIA Ieri am dat o raită prin cîteva cooperative agricole de producție din raionul Bacău: Nicolae Bălcescu, Faraoani, Sărata; în obiectiv — recoltările la culturile cu pondere: porumb, sfeclă, cartofi ș. a. Peste tot s-au întocmit planuri operative, care sînt însușite de către brigăzi. Din cele trei unități, doar la Faraoani a început (destul de timid) recoltatul porumbului. Se motivează că porumbul e încă verde, deși soluția este cunoscută , trebuie recoltat cu totul. Procedeul de la Faraoani (de a se desfăca și lăsa știuleții două zile pe cocean) nu credem că e cel mai potrivit. Mai întîi pentru că sporește consumul de zile-muncă și apoi pentru că se produce o uscare forțată. Se pierde cantitativ și calitativ. Așadar, recoltatul porumbului, se cere făcut cu totul, iar snopii — depozitați la margini de tarlale. Se creează astfel cîmp larg folosirii din plin a forței de muncă și mijloacelor de transport. Acest lucru trebuie făcut în primul rînd pe suprafețele destinate însămînțării griului de toamnă, pentru a se crea posibilitatea ca terenul stabilit a fi însămînțat cu grîu să se poată lucra cum trebuie. Este necesară o rezervă de teren față de plan pentru că nu toate tarlalele stabilite inițial pot asigura un pat germinativ corespunzător. Sunt deci, toate motivele ca încă de pe acum să se recolteze masiv porumbul. O altă problemă în cele trei unități vizitate o reprezintă sfecla. Se lucrează cu suficiente forțe în comunele Nicolae’’Bălcescu și Faraoani, în încurcătură mare sunt însă cooperatorii din Sărata. Aici, deși graficul prevede preluarea doar au tone pe zi, situația impune depășirea acestei cifre. Motivul ? Un puternic și masiv atac al putregaiului inimii de sfeclă. Singura măsură luată de către consiliul de conducere și inginer e aceea de a se recolta. Grave nu numai că nu se insistă la organele raionale (U.R.C.A.P., consiliul agricol) pentru modificarea graficului. Dar nici măcar nu se iau măsuri eficiente de respectare a indicației ca sfecla recoltată să fie acoperită. Și doar se știe, aceasta se deshidratează, ceea ce înseamnă pierderi. Acest din urmă aspect poate și trebuie rezolvat de către conducerea cooperativei. în ce privește expedierea sfeclei, considerăm absolut necesară și foarte urgentă intervenția organelor raionale. Se poate diminua momentan graficul de recoltare la alte unități din raion pentru a fi ajutați cooperatorii din Sărata. Precum se vede, deși la început, în desfășurarea lucrărilor de recoltare a culturilor de toamnă se fac simțite deficiențe de ordin organizatoric, care trebuie lichidate prin efortul consiliilor de conducere, al specialiștilor și cooperatorilor. Printr-o îndrumare și un control eficient din partea factorilor de răspundere la nivelul raioanelor și al regiunii, recoltatul porumbului și a celorlalte culturi trebuie să se desfășoare mai intens. TOMA DUDAU Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit pe primul ministru al Republicii Turcia, Süleyman Demîrei Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit vineri la amiază pe primul ministru al Republicii Turcia, Süleyman Demirel, care face o vizită în țara noastră. La întrevedere au participat Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Alexandru Boabă, ministrul petrolului, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Drînceanu, ambasadorul României la Ankara. Primul ministru al Turciei a fost însoțit de Ihsan Sabri Caglayangil, ministrul afacerilor externe, Mehmet Turgut, ministrul industriei, Refet Sezgin, ministrul energiei și resurselor naturale, Kamuran Gurun, ambasadorul Turciei la București, liter Turkmen, secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Turciei. Abordîndu-se problemele relațiilor bilaterale dintre România și Turcia, s-a exprimat aprecierea pozitivă asupra cursului favorabil pe care acestea le-au luat în ultimul timp și dorința comună de a le extinde și mai mult în viitor în avantajul ambelor țări. Au fost, de asemenea, discutate probleme ale situației internaționale, relevîndu-se că legăturile de colaborare bazate pe principiile independenței, suveranității, neamestecului în treburile interne între state cu orînduiri politico-sociale diferite constituie o contribuție importantă la crearea unui climat propice destinderii internaționale. A fost subliniată, totodată, însemnătatea dezvoltării relațiilor de înțelegere și bună vecinătate între toate țările din Balcani, de pe continentul european și din lumea întreagă, rolul tot mai mare pe care țările mici și mijlocii sunt chemate să-l joace în promovarea unor asemenea relații și în soluționarea litigiilor internaționale spre binele păcii și progresului. După întrevederea care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, iu oferit un dejun în onoarea primului ministru al Turciei și a soției sale. INFORMAȚII ECONOMICE Termocentrala electrică se extinde La fabrica de celuloză și hîrtie „Letea“ din Bacău sunt în curs de desfășurare lucrările de extindere a termocentralei electrice. Aici se vor monta două cazane cu o capacitate de 50 de tone abur pe oră, precum și o stație de epurare a apei cu un volum de 70 mc pe oră. Se va trece, de asemenea, și la montarea unei turbine de 4.000 kw, proiectată și executată în țara noastră. Noua termocentrală va asigura atit apa necesară alimentării cazanelor cu aburi, cît și energia termică pentru toate liniile tehnologice, renunțîndu-se astfel la conectarea cu rețeaua electrică din afara uzinei. Modernizări la „Salina“ - Tg. Ocna La întreprinderea „Salina" din Tg. Ocna s-a terminat cu 15 zile mai devreme galeria de deschidere a minei pilot. Aici a început și montajul la primul utilaj — autotelescopul de perforat pe frontul de lucru. Pentru noua mină pilot au mai fost procurate excavatoare cu cupa de 0,3 și 0,5 mc, autobasculante „Bucegi" de 5 tone, un buldozer și alte utilaje care permit trecerea în curînd la exploatarea primului orizont. La mina pilot se va experimenta o nouă metodă de lucru — extracția sării în camere mici. Acest procedeu permite mecanizarea completă a lucrărilor în subteran și conduce la dublarea indicelui de exploatabilitate a zăcămîntului. S-au deschis mustăriile A venit sezonul mustului și al pastramei cu mămăliguță. Cinci mustării vor fi deschise astăzi în Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Conducerea O.G.L. Mixt a luat măsuri pentru o bună aprovizionare și organizare a acestor unități. Tovarășul Ioan Popa, directorul acestei organizații comerciale, ne informează că din podgoriile Panciului a și fost adusă prima cantitate de 1.400 litri must. Unitățile au mai fost aprovizionate cu cantități însemnate de pastrama, cârnăciori, carne și altele. Mirosul pastramei, parfumul mustului, decorul adecvat, toate îndeamnă pe locuitorii orașului petrochimiștilor să poposească în mustării. Un însemnat număr de mustării au fost deschise și în orașele Bacău, Piatra Neamț, Roman, Adjud și altele. O nouă estacadă La întreprinderea mecanică „Ceahlău" din Piatra Neamț au început lucrările de construcție a unei noi estacade cu pod rulant, destinat să asigure mecanizarea operațiunilor de încărcare -descărcare la linia de getaj, precum și lărgirea frontului de încărcare. Noua estacadă, car«>ii reîistă în uzină, va avea o lungime de 100 m și va fi prevăzută cu un pod rulant de 5 tone, necesar depozitului de laminare și debitării centralizate. Prima etapă a lucrării va fi terminată la sfîrșitul lunii noiembrie, cînd pe cei 6 stîlpi de beton va fi înălțat viitorul pod rulant. A SUNAT NOULUI AN ȘCOLAR CLOPOȚELUL Dacă zilele Intre ele stau de vorbă, atunci fără îndoială Ziua cu ghiozdan (a cinsprezecea fiică a lui septembrie) are și de ce să se mîndrească între celelalte , pentru răspunderea ce și-o asumă... Ea a dat ieri startul către învățătură și în cele 3.800 săli de clasă ale regiunii noastre. Avea Ziua școlărită obrajii îmbujorați de emoția evenimentului, ochii însoriți, ușor înrourați de duioșia clipelor în care învățătorii și profesorii au îndrumat spre clase pașii celor aproape 220.500 de elevi de pe meleagurile noastre, înmînîndu-le manualele și dorindu-le tuturor: „Sper la învățătură în noul an școlar !". Am văzut ziua aceasta venind dinspre noaptea visurilor feerice — mai de cu zori decît altădată — îmbrăcată frumos, de mînă cu mămică, tătic, bunică, bunic, mirată cît soare și flori, cîte cîntece și mărturisiri din vacanțe montane sau marine... Pînă la sunetul de fier dulce și de chemare al clopoțelului, s-au prins mîini și inimi laolaltă, s-au făcut făgăduieli solemne. Foarte mulți dintre noi am auzit simbolic în demnitatea anotimpului anticipatul murmur fericit al notelor de 9 și 10 care sunt gata să inaugureze, într-un viitor apropiat, încăperile lor în catalog. Pentru că în cuvintele dascălilor, elevilor și părinților s-au pomenit cu seriozitate criterii ale declanșării unei lupte comune pentru însușirea, de către cei în cauză, la un nivel sporit, a tuturor înțelesurilor slovei și cifrei. Am văzut Ziua școlărită primind cu surîs de „Bine ați venit!" pe cei cărora abia în acest an li s-a conferit înaltul titlu de școlari. Era în ochișorii lor uimirea caldă a începutului, senzația întîiului zbor al puilor de ciocîrlie, de rîndunică, de cocor. Gas dulce, tineresc, pomii din piepturile a peste 1.200 de elevi, a inundat sălile de clasă ale Liceului „George Bacovia". In pragul unui eveniment emoționant al existenței sale, sărbătorirea centenarului see va avea loc In luna decembrie c.c.I, bătrîna școală, cu inima messi: tînără, își întîmpină oaspeții cu zîmbet cald și veșmînt nou. O zestre de peste 1 milion de lei se adaugă la avutul de pînă acum al acestui lăcaș spre a-i da o Înfățișare mai mîndră, pe măsura vremurilor în care trăim. Dacă ar putea privi chipul înnăscut al liceului în care a învățat, dacă ar putea gusta din ospitalitatea blîndă a noilor săi dascăli, regretatul poet George Bacovia ar fi uitat poate durerea anilor de demult care l-a împins la descrierea amară și sumbră a școlii acesteia. Nu cimitir al tinereții e astăzi liceul băcăuan, ci adevărat sălaș de lumină și civilizație, școală in carjac plămădesc idei și visuri înalte, în care vlăsi atinori ale țării se pregătesc pentru viață, pentru productii. In decursul celor 100 de ani de existență a sa , spunea, la deschiderea noului an de învățămînt, prof. Petre Popescu, directorul Liceului „George Bacovia“ — școala aceasta a adunat în cartea sa de onoare fapte demne de toată lauda. De pe băncile liceului s-au ridicat numeroși oameni de cultură și artă, ingineri și profesori, medici și juriști cu renume. Exemplul lor să călăuzească pe Uscare elev în activitatea viitoare. Invățind temeinic și sîrgrisire, participînd in viața culturală și sportivă a Iii, la acțiunilu patriotice ca vor întreprinde, dovedind mereu o comportare demnă de elevul zilelor noastre, veți îndreptăți speranțele pe care partidul și statul nostru, poporul întreg se pun în voi“. Popasul saun acolo unde un alt așezămint poartă numele bardului de la Mircești — Liceul , Vasile Alecsandri“ din Bacău — a fost unul dintre bunele prilejuri de a remarca, nu ca(Continuare în pag. a 2-a) S-au prim mîini și inimi laolaltă și-au urcat din nou treptele școlii... — Bine ați venit dragi copii ! — Bine v-am găsit tovarășă învățătoare.