Steagul Roşu, octombrie 1967 (Anul 22, nr. 4556-4581)
1967-10-18 / nr. 4570
> 1 Y Anul XXII Nr. 4570 (6049) Miercuri 18 oct. 1967 4 pagini 25 bani NOI COORDONATE ALE DEZVOLTĂRII MULTILATERALE A ROMÂNIEI SOCIALISTE Proiectul de Directive al C.C. al P.C.R. adoptat de Plenara din 5—6 octombrie 1967 cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale corespunzător noii etape de dezvoltare socialistă a României, acordă o deosebită importanță îmbunătățirii sistemului de cointeresare materială, ca unui factor cu rol determinant în asigurarea progresului și dezvoltării multilaterale a întregii economii, în creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii. Pe această linie se înscrie și recenta hotărîre a plenarei referitoare la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salariilor. Competența organelor locale ale puterii de stat va crește Dumitru Tătaru secretarul Comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Bacău ceasta constituind o dezvoltare a principiilor prevăzute în proiectul de directive, cuprinde măsuri concrete de mare însemnătate pentru ridicarea pe o treaptă superioară a cointeresării materiale și a creșterii nivelului de trai, în rîndul oamenilor muncii din regiunea noastră, ca și din întreaga țară, prevederile acestei hotărîri au produs o vie satisfacție, fiind întîmpinate cu deosebit interes și încredere nețărmurită în politica înțeleaptă a partidului de asigurare a unei vieți tot mai prospere și civilizate întregului nostru popor. Ia baza prevederilor hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salariilor stă rezoluția Congresului al IX-lea al partidului care prevede creșterea salariului real al oamenilor muncii cu circa 25 la sută în anul 1970 față de 1965. Acest spor se va realiza îndeosebi prin majorarea salariului nominal. Deja pe linia îndeplinirii acestor hotărîri ale Congresului al IX-lea al partidului s-au făcut pași importanți: în anul 1966 veniturile bănești provenite din salarii au crescut cu 11,3 la sută, iar în acest an în afara majorării salariilor unor categorii de muncitori și a cadrelor de economiști, începînd de la 1 august au fost sporite salariile mici în toate ramurile de activitate. Prin majorările aplicate în acest an veniturile salariaților au crescut, la nivelul unui an întreg, cu peste 1 miliard și jumătate lei. Politica partidului nostru de a asigura — în cadrul creșterii generale a salariilor — sporirea cu precădere a salariilor mici își găsește expresie și în măsurile preconizate pentru viitor. Din trimestrul IV 1968, va începe acțiunea de majorare generală a salariilor în medie cu 12,3 la sută, astfel ca pînă în 1970 aceasta să cuprindă toate categoriile de salariați. Sporirea generală a salariilor se va aplica diferențiat pe ramuri și subramuri, precum și pe categorii de personal — între 11,8 la sută pentru personalul tehnic-administrativ și de specialitate și aproximativ 12,6 la sută pentru muncitori. Aceasta înseamnă că muncitorii vor beneficia de o creștere a salariilor mai mare decit sporirea medie generală pe economie. După cum se arată în hotărîre, la nivelul ultimului an al cincinalului, cînd majorarea se va aplica la toți salariații, veniturile bănești provenite din salarii vor crește cu 10,5 miliarde lei. Măsurile prevăzute de hotărîre vor asigura creșterea salariului mediul pe economie în anul 1970 la peste 1.400 lei față de 1.115 lei în anul 1965, ceea ce înseamnă un spor de circa 26 la sută. Ca urmare, ponderea salariaților cu salarii până la 1.000 lei va scădea foarte mult, în timp ce ponderea salariaților cu salarii între 1.001 și 1.500 lei și între 1.501—2.500 lei va crește sensibil de la 59,2 la sută în 1967, la 72,3 la sută în 1970. (Continuare în pagina a III-a) Odată cu apariția documentelor recentei plenare a C.C. al P.C.R., am avut deosebita satisfacție să constat că se va rezolva în mod științific, corespunzător cerințelor vieții în plin progres din țara noastră problema îmbunătățirii organizării administrativ-teritoriale și a sistematizării comunelor patriei noastre. Prin crearea județelor, ca unități administrativteritoriale complexe, ce vor avea legături directe cu organele centrale se vor elimina unele verigi intermediare, ceea ce va duce la o rezolvare mai operativă și competentă a problemelor pe care le ridică dezvoltarea României socialiste. Consider că simplificarea unor operațiuni funcționarea administraiiilor de stat cu un personal bine pregătit, vor face ca orașele și comunele să poată să rezolve mai multe probleme edilitar-gospodărești și social-culturale, în mod operativ, și, totodată, bine. Desigur, secretarii consiliilor comunale și orășenești vor avea în aceste condiții o mai mare răspundere în activitatea: ce o vor desfășura. Iată de ce consider că este bine că se pune un accent deosebit ca aceștia să fie bine pregătiți din punct de vedere profesional și, totodată, se acționează în această direcție. întregul ansamblu de măsuri prevăzute în proiect, măsuri care vor avea desigur, efecte pozitive în întreaga sferă a relațiilor cetățean-stat, constituie o dovadă în plus a grijii partidului pentru perfecționarea continuă a formelor și metodelor de muncă în toate sectoarele de activitate, corespunzător intereselor propășirii României, pentru ridicarea societății noastre spre culmile înalte ale progresului și civilizației. Eficiența economică la baza întregii activități Dumitru Stanescu inginer șef Uzina de fibre sintetice Săvinești Cuprinzînd într-o concepție unitară dezvoltarea producției materiale — care determină progresul întregii societăți, precum și a celorlalte laturi ale vieții sociale — proiectul de directive cu privire la perfecționarea, conducerii și planificării economiei naționale, preconizează o serie de măsuri realiste, bazate pe examinarea exigentă a cerințelor activității economice, care vor asigura îmbunătățirea continuă a conducerii planificate a economiei, mobilizarea tuturor forțelor creatoare ale poporului nostru în direcțiile hotăritoare ale mersului înainte. Noile măsuri ce se propun pentru perfecționarea organizării și conducerii economice au drept scop îmbunătățirea structurii aparatului de conducere, asigurarea participării celor mai buni specialiști la dirijarea activității economice, promovarea consecventă a principiului conducerii colective, sporirea eficienței economice in toate sectoarele de activitate. A organiza înseamnă a soluționa o Artistul poporului ION VOICU în mijlocul studenților băcăuani Cînd a intrat, sîmbătă după-amiază, in sala clubului studențesc, ca invitat al colectivului de studenți și cadre didactice de la Institutul pedagogic, artistul poporului Ion Voicu a fost întimpinat cu aplauze care dădeau nu numai măsura adevărată a acestui eveniment sărbătoresc, ci și măsura recunoștinței celor ce îl ascultaseră vineri seara în sala Casei de cultură. Studenții aveau aproape, in acest om cu ținuta sobră și zîmbetul deschis, „un mare de stat“, pe același om pe care-l văzuseră înalt cu o seară în urmă, cînd ii subjugase, chiar de la primele măsuri ale concertului de Mendelsohn-Bartoldy și-i fermecase cu interpretarea tandră și delicată a Rondo-ului de Mozart. Era, în bucuria de a-l vedea intre ei, răsplata bucuriei impetuoase ce le-o dăruise stăpînul sunetelor strălucitoare ieșite din vioara făcută acum 265 de ani de ilustrul meșter din Cremona. In timpul cu directorul clubului, lector univ. Grigore Coban, a prezentat pe scurt personalitatea de prestigiu mondial a artistului, aducind, ca argumente ale prețuirii de care se bucură acest violonist „demonic“ pe scenele lumii, citate din presa străină (printre altele se cita opinia unui cronicar muzical berlinez, care afirma că o interpretare asemănătoare cu cea dată de Ion Voicu concertului de Max Bruch n-a mai fost auzită niciodată), maestrul părea puțin stingherit. Cînd a început să vorbească, răspunzînd la întrebări, simplu și cald, s-a văzut limpede că e înzestrat cu modestia proprie celor aleși. Cuvintele sale, felul în care amintea, ca de niște lucruri foarte firești, de succesele repurtate in străinătate și de imensele săli totdeauna neîncăpătoare la concertele sale, ale marilor orașe din lume, au constituit o delicată lecție de etică a simplității și modestiei. Deși inițial afirmase că, obișnuit să vorbească mai mult cu arcușul, nu este un bun orator, a fost convingător și emoționant cînd, la întrebarea pusă de un student în legătură cu mijloacele prin care a ajuns la arta sa interpretativă, a răspuns : „Numai printr-o muncă formidabilă și poate și pentru că la Început am avut de luptat cu greutățile — care fortifică, întrețin ambițiile frumoase și fac posibilă împlinirea marilor elanuri ale voinței“. Vrăjitorul de sunete ținea, fără să vrea, iară nici o urmă de didacticism, unui auditoriu cîștigat pentru totdeauna, o caldă și o cuceritor de simplă și sinceră lecție de pedagogie. Și nimeni nu băga de seamă că asistă la o lecție. După aceea a cîntat. Și toți s-au simțit robii lui cînd a inceput să legene colinele, să frămînte dorurile, neliniștile, tristețea și nostalgia din Balada lui Ciprian, și și-au dat seama că, alături de Enescu, este unul din cei mai aleși să dea glas geniului creator al românilor. Ca răspuns la întrebarea dacă se ocupă sau nu și de compoziție, a interpretat o piesă proprie de mare virtuozitate, ce pleacă de la un motiv folcloric — „Dimineața după nuntă“, istorisire plină de urmor a ultimelor aventuri, hazlii, ale nașului , care pleacă acasă plin de VALERIAN CIUBOTARUL asistent la Institutul pedagogic de 3 ani Bacău (Continuare în pagina a II-a) Mm (continuare în pagina a III-a) - Microclimat îmbunătățit Îmbunătățirea microclimatului din hala liniei a VI-a tehnologice de la fabrica de celuloză și hîrtie „Letea“ din Bacău, face de cîtva timp obiectul preocupărilor specialiștilor din întreprindere. Astfel, ei au abordat lucrări de montare a unei hote care printr-un sistem de ventilație va recupera căldura degajată de mașinile de fabricat hîrtie velină și semivelină și o va reutiliza în alte procese tehnologice. Prin această lucrare se va evita și consumul suplimentar de aburi și energie termică. Sporuri de producție Preocupați de îndeplinirea integrală a investițiilor alocate pentru acest an, minerii din Gomănești au reușit să realizeze prevederile anuale în 9 luni. Acest lucru a făcut ‘ca o serie întreagă de lucrări miniere "Să fie executate înainte de termen, sau să înregistreze stadii de execuție înaintate. Printre astfel de lucrări se numără executarea unei galerii direcționale pe strat, terminarea unui plan înclinat, în timp ce alte două planuri sunt în curs de realizare.. Materializarea obiectivelor prevăzute în planul de investiții la capitolul „lucrări miniere" permite obținerea unui spor de producție ce totalizează 15.000 tone cărbune pe an. Eugenia Popîrtan, muncitoare in produl 10 al fabricii de confecții „Bacăul“, fruntașă în întrecerea socialistă pe anul 1966, se menține evidențiată lună de lună și anul acesta datorită calității produselor executate de ea. Foto : B. CONSTANTIN Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit marți, 17 octombrie, pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Islamice Pakistan în Republica Socialistă România, Jamsheed K. A. Marker, în audiență de prezentare. Cu această ocazie, a avut loc o convorbire cordială. CITITI IN ZIARUL DE AZI: Vizita în țara noastră a primului ministru al Indiei Carnet cultural • SPORT învățătura temeinică îndatorire patriotică a elevilor Recent, plenara Comitetului regional Bacău al U.T.C. a analizat preocuparea organelor regional, raionale și orășenești, pentru îmbunătățirea muncii de educație în rîndul elevilor, în vederea creșterii răspunderii acestora pentru însușirea temeinică a cunoștințelor. Materialul prezentat de tovarășul Ion Socobeanu, secretar al Comitetului regional Bacău al U.T.C. releva efortul permanent al organelor și organizațiilor U.T.C. pentru a contribui, prin forme și mijloace variate, la imprimarea în rîndul elevilor, a trăsăturilor de caracter, proprii societății noastre noi. Dezbaterile organizate cu activul U.T.C., din școli, informările politice, excursiile, activitatea cultural-artistică, cercurile științifice, munca voluntar-patriotică, au constituit căi permanente de acțiune asupra conștiinței elevilor. Dacă însă — sublinia referatul — în unele licee organizațiile U.T.C. desfășoară o activitate bogată, vie, complexă, în numeroase școli în special în cele generale, întreaga activitate educativă se rezumă adesea doar la adunările generale, ceea ce are drept rezultat slaba combativitate, insuficienta activizare a opiniei clasei împotriva celor care în diferite forme încalcă normele de comportare civilizată. Surprinde în acest sens faptul, că participanții la plenară n-au abordat în măsura în care s-ar fi cuvenit această problemă. De altfel, lucru remarcat și de tovarășul Gligor Harsa, activist al C.C. al U.T.C., plenara al cărei obiect era analiza preocupării comitetelor regional, raionale și orășenești ale U.T.C., pentru îmbunătățirea muncii de educație, n-a reușit — cu unele excepții — să dezbată acest important capital al muncii de organizație la nivelul cuvenit, adică referindu-se la stilul de muncă al organelor respec ■tive, problemele fiind tratate la nivelul școlilor, adică al organizațiilor U.T.C. Totuși, vorbitorii — primi secretari și secretari ai comitetelor orășenești și raionale U.T.C., profesorisecretari ai comitetelor U.T.C. din licee, au adus în discuție aspecte interesante și importante în același timp, lucru care fără îndoială va permite Comitetului regional U.T.C. să stabilească cele mai bune măsuri în vederea îmbunătățirii stilului de muncă al organelor U.T.C. în domeniul educației tineretului de vîrstă școlară. Spusele profesoarei Popa Daniela (Liceul nr. 3 Bacău), de pildă, au pus în lumină o trăsătură insuficient cultivată a muncii de educație , continuitatea unor acțiuni. La liceul nr. 3, cercul de limbă franceză al elevilor a fost urmat de un festival de muzică populară franceză și de un recital Prevert, vizionarea spectacolului „Io, Mircea Voievod" fost completată de întîlnirea cu diarectorul Teatrului de stat din localitate. Sunt începuturi care — în măsura în care vor fi continuate cu alte forme, menite să introducă pe elevi treptat în atmosfera limbii franceze în primul caz, în tainele teatrului în celălalt, se vestesc de bun augur. Foarte interesantă, ideea expusă de profesorul Mihai Gavriluț (Liceul 1 — Roman), elevii ultimei clase au vizitat Iașul universitar, (observatorul astronomic, centrul de calcul, Universitatea Al. I. Cuza), familiarizîndu-se astfel cu atmosfera universitară în care aveau să pătrundă. *" Este vorba deci despre acțiune educativă (în cazul nostru o simplă excursie) — care are în vedere perspectiva și acest lucru ar trebui să constituie un comandament al întregii activități de educație. Profesoara Maria Moldoveanu, remarca necesitatea atragerii elevilor la cercetarea științifică elementară (tot în vederea asigurării unei atmosfere propice, celor pe care-i așteaptă laboratoarele și bibliotecile universitare, pentru a se evita, ruptura — constatată — dintre stilul școlăresc de muncă al elevilor și cel reclamat de viața universitară). Cuvîntul tovarășei, Maria Vicol, șefa secției de învățămînt a Sfatului popular regional, a subliniat necesitatea întăririi colaborării principiale dintre școală (conducerea acesteia) și organizația U.T.C., în scopul unic pe care amîndoi factorii sînt ținuți să-l urmărească î desfășurarea procesului instructiv-educativ în condiții optime. (Ar fi fost oportună invitarea la lucrările plenarei a directorilor liceelor din regiunea Bacău, întrucît s-au discutat lucruri care privesc direct și în cel mai înalt grad, activitatea instituțiilor pe care le conduc). In încheierea lucrărilor plenarei,a vorbit tovarășul Aurel Calimandric, secretar al Comitetului’' regional Bacău al P.C.R. Relevînd rezultatele bune obținute în munca de educație după unele referiri asupra conținutului și sarcinilor care incumbă procesului instructiv-educativ, vorbitorul s-a oprit îndeosebi la golurile care fragmentează configurația spirituală a tinerei generații. Manifestările de formalism în activitatea unor cadre didactice și a unor activiști U.T.C., aplicarea împotriva spiritului novator care trebuie să însuflețească activitatea organizației de tineret — a unor forme învechite, stereotipe, netinerești , lipsa de preocupare — pornind chiar de la Comitetul regional U.T.C. — pentru:, generalizarea metodelor, acțiunilor, rezultatelor pozitive eficiente ■, faptul că destui elevi sînt surprinși în baruri consumînd băuturi alcoolice, că nu se creează o opinie generală activă și cu bune rezultate terapeutice împotriva celor care dezorganizează într-un fel sau altul procesul de învățământ, încheind, tovarășul Aurel .Galimandric a făcut un apel la toți cei prezenți să caute forme, mijloace — diferențiate după particularitățile de vîrstă ale elevilor — prin care să acționeze în vederea desăvârșirii spirituale a tineretului s a se muncească astfel nicit să aven» un tineret viguros, călit în viata sportivă, temeinic pregătit pentru viață, prin însușirea cunoștințelor științifice, și a normelor de comportare civilizată, proprii societății socialiste. C. STUPCANU „Sarcina supremă a tinerilor din școli și universități este de a învăța, de a învăța necontenit, de a se strădui să-și însușească tot ce a dat mai valoros gindirea umană de-a lungul veacurilor, știința și cultura contemporană, de a pătrunde tot mai adinc în universul minunat al cunoașterii". (Din cuvîntarea tovarășului NICOLAE GEAUȘESCU, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, la Congresul al Vm-lea al U.T.C.). Instalațiile care concură la fabricarea fenolului și a acetonei de la Combinatul de cauciuc sintetic din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Boto: C. BUTE La recoltatul porumbului în raionul Adjud De ce scade ritmul de lucru pe ultimele suprafețe ? Judecind după cifrele de ansamblu ale efectuării lucrărilor agricole de toamnă pînă la data de 14 octombrie a. c. s-ar părea că în raionul Adjud treburile merg satisfăcător. Așa, de pildă, pînă la această dată se semănase mai bine de 81 la sută din suprafața planificată, adică peste 16.500 hectare, la recoltatul porumbului proporția fiind însă mai mică — 69 la sută. Dar, aceasta este o situație globală, în realitate, de la o cooperativă agricolă la alta sînt diferențe considerabile în ce privește stadiul atins al lucrărilor agricole de toamnă. L-am rugat pe un tovarăș de la consiliul agricol raional să ne indice cîteva cifre privind realizările obținute de unitățile cooperatiste, și diferențele de care vorbeam au ieșit de îndată la iveală. Cităm cîteva: la Homoțea s-a semănat griul pe toată suprafața planificată, de 395 hectare, în schimb, la Blaga, la aceeași dată, mai erau de semănat 130 hectare din 550. La recoltatul porumbului, cooperative agricole cum sunt cele din Lichitișeni, Răchitoasa, Păunești și altele erau pe terminate, în timp ce altele, cum sunt cele din Tănăsoaia, Lebancea — lista e departe de a se epuiza — aveau recoltate suprafețe foarte mici. Ce explică aceste diferențe care indică o scădere considerabilă a vitezei de lucru pe ultimele suprafețe ? De ce se mențin, de ce continuă să se înregistreze ele, deși toamna „scumpește“ de la o zi la alta prețul zilelor bune de lucru ? In căutarea răspunsului la aceste întrebări am analizat mai îndeaproape mersul lucrărilor în cîteva cooperative agricole. Astfel, împreună cu tovarășii Constantin V. Hangu și Ioan Feier, președinte și, respectiv inginer agronom, la C.A.P. Valea Seacă, am discutat realizările pe brigăzi. Ce concluzie s-a desprins ? Diferențele încep încă de la nivelul brigăzilor. Brigada condusă de Gheorghe Anghel are de lucru, ca și celelalte brigăzi, iar recoltatul -viei (34 hectare), al porumbului, al sfeclei de zahăr, de semănat etc. Cu strugurii, mai ales cu cei din soiuri hibride, treaba nu mai poate fi amînată deoarece, după brumă ciorchinii s-ar putea scutura. Lucrul acesta a fost înțeles, și culesul strugurilor e pe terminate în această brigadă. Totul s-a putut face prin participarea activă a majorității membrilor brigăzii la muncă. Ce-i drept, încă mai sunt rezerve — fiindcă cei 60—70 de cooperatori prezenți zilnic în cîmp nu exprimă posibilitățile de care dispune brigada. Totuși, lucrurile stau incomparabil mai bine decît la brigada a doua, a lui Gheorghe Șendrea, unde nu ies la treabă, zilnic, decît 15—20 de oameni, dintr-un efectiv scriptic de 170. A fost nevoie să se facă apel la alte cooperative agricole, la Pău- Raid-anchetă nești, de pildă, de unde au venit oameni harnici să-i ajute la cules, că altfel se irosea pe cîmp munca de un an, în ziua de 14 octombrie, cînd ne aflam la Valea Seacă, la ora 9,30 dimineața, și chiar la ora 10 mai treceau încă pe ulițele satului, cu mers domol, de parcă ziua ținea un an, carele ce se îndreptau spre locul de unde trebuiau transportați cocenii, în felul acesta se explică de ce culesul porumbului în această cooperativă agricolă se află abia la început — cu 150 hectare culese, din 475. Cam tîrziu începutul, cînd te gândești că zilele cu adevărat bune de lucru sînt pe sfîrșite. O situație mai bună la recoltatul porumbului am găsit la Sascut-Sat, cu 335 hectare culese din 550. Dar și aici se înregistrează același fenomen : ritmul recoltării a scăzut foarte mult față de situația de la început. Mai mult, recoltatul a fost întrerupt cu totul. In ziua aceea (14 octombrie) nu se afla nici un cooperator la recoltatul porumbului. La noi, problema nr. 1 o constituie, în momentul de față, culesul strugurilor. Toți oamenii noștri sînt în vie. De aceea a trebuit să „amânăm“ cu cîteva zile strînsul porumbului. Amănuntele acestea le aflăm de la președintele G.A.P., Gh. Tănase și de la inginerul agronom V. Vidimvschi. Ele ne reamintesc de o discuție anterioară purtată cu șeful centrului de vinificație din Sascut- Tîrg, care arăta că motivul pentru care uzina nu atinge capacitatea zilnică de prelucrare îl constituie nerespectarea graficului de livrare a strugurilor de către unele cooperative agricole. La loc de „frunte” printre unitățile cu restante se afla chiar C.A.P. Sascut-Sat... De altfel, sunt și alte unități care au înregistrat ritmuri foarte scăzute la efectuarea unor lucrări de toamnă, pentru că nu le-au început la timp pe altele. Evident, în întreg raionul Adjud treburile merg mai bine decât în anul trecut, dovada fiind avansul luat la majoritatea lucrărilor. Se știe, însă , că în campaniile agricole de toamnă, ultimele procente sunt mai greu de realizat. De ani de zile se repetă aceeași situație, după ce treaba merge bine un timp, mai rămînînd cîteva zeci, cîteva sute, cîteva mii de hectare, de care se „trage“ pînă la căderea zăpezii. Acestei „tradiții" trebuie să i se purtă capăt. Trebuie sporite eforturile de pe acum ca atunci cînd zilele nu vor mai fi atît de frumoase, recolta anului acesta să fie în întregime la adăpost, iar cea a anului viitor — sub brazdă. N. CONSTANTIN