Steagul Roşu, octombrie 1967 (Anul 22, nr. 4556-4581)

1967-10-18 / nr. 4570

> 1 Y Anul XXII Nr. 4570 (6049) Miercuri 18 oct. 1967 4 pagini 25 bani NOI COORDONATE ALE DEZVOLTĂRII MULTILATERALE A ROMÂNIEI SOCIALISTE P­roiectul de Directive al C.C. al P.C.R. adoptat de Plenara din 5—6 octombrie 1967 cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale corespunzător noii etape de dezvoltare socialistă a României, acordă o deosebită importanță îmbunătățirii sistemului de cointeresare materială, ca unui factor cu rol determinant în asigurarea progresului și dezvoltării multilaterale a întregii economii, în creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii. Pe această linie se înscrie și recenta hotărîre a plenarei referitoare la îmbunătă­țirea sistemului de salarizare și majorarea salariilor.­­­ Competența organelor locale ale puterii de stat va crește Dumitru Tătaru secretarul Comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Bacău ceasta constituind o dezvoltare a principiilor prevăzute în proiectul de directive, cuprinde măsuri concrete de mare însemnătate pentru ridicarea pe o treaptă supe­rioară a cointeresării materiale și a creșterii nivelului de trai, în rîndul oamenilor muncii din regiunea noastră, ca și din întreaga țară, prevederile acestei hotărîri au produs o vie satisfacție, fiind întîmpinate cu deosebit in­teres și încredere nețărmurită în politica înțeleaptă a partidului de asigurare a unei vieți tot mai prospere și civilizate întregului nostru popor. Ia baza prevederilor hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salariilor stă rezoluția Congresului al IX-lea al partidului care prevede creșterea salariului real al oa­menilor muncii cu circa 25 la sută în anul 1970 față de 1965. Acest spor se va realiza îndeosebi prin majorarea salariului nominal. Deja pe linia îndeplinirii acestor ho­­tărîri ale Congresului al IX-lea al partidului s-au făcut pași importanți: în anul 1966 veniturile bănești provenite din salarii au crescut cu 11,3 la sută, iar în acest an în afara majorării salariilor unor categorii de muncitori și a cadrelor de economiști, începînd de la 1 august au fost sporite salariile mici în toate ramurile de activitate. Prin majorările aplicate în acest an veniturile salariaților au crescut, la nivelul unui an întreg, cu peste 1 miliard și jumătate lei.­­ Politica partidu­lui nostru de a asigura — în cadrul creșterii generale a salariilor — sporirea cu precădere a salariilor mici își găsește expresie și în mă­surile preconizate pentru viitor. Din trimestrul IV 1968, va începe acțiunea de majorare generală a salariilor în medie cu 12,3 la sută, astfel ca pînă în 1970 aceasta să cuprindă toate categoriile de salariați. Sporirea generală a salariilor se va aplica diferențiat pe ramuri și sub­­ramuri, precum și pe categorii de personal — între 11,8 la sută pentru personalul tehnic-administrativ și de spe­cialitate și aproximativ 12,6 la sută pentru muncitori. A­­ceasta înseamnă că muncitorii vor beneficia de o creș­tere a salariilor mai mare decit sporirea medie generală pe economie. După cum se arată în hotărîre, la nivelul ultimului an al cincinalului, cînd majorarea se va aplica la toți salariații, veniturile bănești provenite din salarii vor crește cu 10,5 miliarde lei. Măsurile prevăzute de hotărîre vor asigura creșterea salariului mediul pe economie în anul 1970 la peste 1.400 lei față de 1.115 lei în anul 1965, ceea ce înseamnă un spor de circa 26 la sută. Ca urmare, ponderea salariați­lor cu salarii până la 1.000 lei va scădea foarte mult, în timp ce ponderea salariaților cu salarii între 1.001 și 1.500 lei și între 1.501—2.500 lei va crește sensibil de la 59,2 la sută în 1967, la 72,3 la sută în 1970. (Continuare în pagina a III-a) Odată cu apariția do­cumentelor recentei ple­nare a C.C. al P.C.R., am avut deosebita satisfac­ție să constat că se va rezolva în mod științific, corespunzător cerințelor vieții în plin progres din țara noastră problema îm­bunătățirii organizării ad­­ministrativ-teritoriale și a sistematizării comunelor patriei noastre. Prin crearea județelor, ca­ unități administrativ­­terito­riale complexe, ce vor avea legături direc­te cu organele centrale se vor elimina unele ve­rigi intermediare, ceea ce va duce la o rezolvare mai operativă și compe­tentă a problemelor pe care le ridică dezvolta­rea României socialiste. Consider că simplifica­rea unor operațiuni funcționarea administra­­i­­iilor de stat cu un per­sonal bine pregătit, vor face ca orașele și comu­nele să poată să rezolve mai multe probleme edi­­litar-gospodărești și so­­cial-culturale, în mod o­­perativ, și, totodată, bi­ne. Desigur, secretarii consiliilor­­ comunale și orășenești vor­­ avea în aceste condiții o­ mai ma­re răspundere în activi­tatea: ce o vor desfășura. Iată de ce consider că este bine că se pune un accent deosebit ca aceș­tia să fie bine pregătiți din punct de vedere pro­fesional și, totodată, se acționează în această di­recție. întregul ansamblu de măsuri prevăzute în pro­iect, măsuri care vor a­­vea desigur, efecte pozi­tive în întreaga sferă a relațiilor cetățean-stat, constituie o dovadă în plus a grijii partidului pentru perfecționarea continuă a formelor și metodelor de muncă în toate sectoarele de acti­­vitate, corespunzător in­tereselor propășirii Ro­mâniei, pentru ridicarea societății noastre spre culmile înalte ale pro­gresului și civilizației. Eficiența economică la baza întregii activități Dumitru Stan­escu inginer șef Uzina de fibre sintetice Săvinești Cuprinzînd într-o concepție unitară dezvoltarea producției materiale — care determină progresul întregii so­cietăți, precum și a celorlalte laturi ale vieții sociale — proiectul de di­rective cu privire la perfecționarea, conducerii și planificării economiei naționale, preconizează o serie de măsuri realiste, bazate pe examina­rea exigentă a cerințelor activității economice, care vor asigura îmbună­tățirea continuă a conducerii planifi­cate a economiei, mobilizarea tuturor forțelor creatoare ale poporului nos­tru în direcțiile hotăritoare ale mersu­lui înainte. Noile măsuri ce se propun pentru perfecționarea organizării și condu­cerii economice au drept scop îmbu­nătățirea structurii aparatului de conducere, asigurarea participării celor mai buni specialiști la dirijarea activității economice, promovarea consecventă a principiului conducerii colective, sporirea eficienței econo­mice in toate sectoarele de activitate. A organiza înseamnă a soluționa o Artistul poporului ION VOICU în mijlocul studenților băcăuani Cînd a intrat, sîmbătă după-a­miază, in sala clubului studențesc, ca invitat al colectivului de stu­denți și cadre didactice de la Insti­tutul pedagogic, artistul poporului Ion Voicu a fost întimpinat cu a­­plauze care dădeau nu numai mă­sura adevărată­ a­ acestui eveniment sărbătoresc, ci și măsura recu­noștinței celor ce îl ascultaseră vi­neri seara în sala Casei de cultură. Studenții aveau­ aproape, in acest om cu ținuta sobră și zîmbetul des­chis, „un mare de stat“, pe același om pe care-l văzuseră înalt cu o seară în urmă, cînd ii subjugase, chiar de la primele măsuri ale con­certului de Mendelsohn-Bartoldy și-i fermecase cu interpretarea tan­dră și delicată a Rondo-ului de Mo­zart. Era, în bucuria de a-l vedea intre ei, răsplata bucuriei impetu­oase ce le-o dăruise stăpînul sune­telor strălucitoare ieșite din vioara făcută acum 265 de ani de ilustrul meșter din Cremona. In timpul cu­ directorul clubului, lector univ. Grigore Coban, a pre­zentat pe scurt personalitatea de prestigiu mondial a artistului, adu­­cind, ca argumente ale prețuirii de care se bucură acest violonist „de­monic“ pe scenele lumii, citate din presa străină (printre altele se cita opinia unui cronicar muzical berli­­nez, care afirma că o interpretare asemănătoare cu cea dată de Ion Voicu concertului de Max Bruch n-a mai fost auzită­ niciodată), maestrul părea puțin stingherit. Cînd a în­ceput să vorbească, răspunzînd la întrebări, simplu și cald, s-a văzut limpede că e înzestrat cu modestia proprie celor aleși. Cuvintele sale, felul în care amintea, ca de niște lu­cruri foarte firești, de succesele re­purtate in străinătate și de imen­sele săli totdeauna neîncăpătoare la concertele sale, ale marilor orașe din lume, au constituit o delicată lecție de etică a simplității și mo­destiei. Deși inițial afirmase că, obișnuit să vorbească mai mult cu arcușul, nu este un bun orator, a fost con­vingător și emoționant cînd, la între­barea pusă de un student în legă­tură cu mijloacele prin care a a­­juns la arta sa interpretativă, a răs­puns : „Numai printr-o muncă for­midabilă și poate și pentru că la În­ceput am avut de luptat cu greu­tățile — care fortifică, întrețin am­bițiile frumoase și fac posibilă îm­plinirea marilor elanuri ale voinței“. Vrăjitorul de sunete ținea, fără să vrea, iară nici o urmă de didacti­cism, unui auditoriu cîștigat pentru totdeauna, o caldă și o cuceritor de simplă și sinceră lecție de pedago­gie. Și nimeni nu băga de seamă că asistă la o lecție. După aceea a cîntat. Și toți s-au simțit robii lui cînd a inceput să legene colinele, să frămînte doru­rile, neliniștile, tristețea și nostal­gia din Balada lui Ciprian, și și-au dat seama că, alături de Enescu, este unul din cei­ mai aleși să dea glas geniului creator al ro­mânilor. Ca răspuns la întrebarea dacă se ocupă sau nu și de com­poziție, a interpretat o piesă proprie de mare virtuozitate, ce pleacă de la un motiv folcloric — „Dimineața după nuntă“, istorisire plină de u­­rm­or a ultimelor aventuri, hazlii, ale nașului , care pleacă acasă plin de VALERIAN CIUBOTARUL asistent la Institutul pedagogic de 3 ani Bacău (Continuare în pagina a II-a) Mm (continuare în pagina a III-a) - Microclimat îmbunătățit Îmbunătățirea microclimatului din hala liniei a VI-a tehno­logice de la fabrica de celuloză și hîrtie „Letea“ din Bacău, face de cîtva timp obiectul preocupărilor specialiștilor din întreprin­dere. Astfel, ei au abordat lucrări de montare a unei hote care printr-un sistem de ventilație va recupera căldura degajată de mașinile de fabricat hîrtie velină și semivelină și o va reutiliza în alte procese tehnologice. Prin această lucrare se va evita și consumul suplimentar de aburi și energie termică. Sporuri de producție Preocupați de îndeplinirea in­tegrală a investițiilor alocate pentru acest an, minerii din Go­­mănești au reușit să realizeze prevederile anuale în 9 luni. A­­­­cest lucru a făcut ‘ca o serie întreagă de lucrări miniere "Să fie executate înainte de termen, sau să înregistreze stadii de exe­cuție înaintate. Printre astfel de lucrări se numără executarea u­­nei galerii direcționale pe strat, terminarea unui plan înclinat, în timp ce alte două planuri sunt în curs de realizare.. Materiali­zarea obiectivelor prevăzute în planul de investiții la capitolul „lucrări miniere" permite obți­nerea unui spor de producție ce totalizează 15.000 tone căr­­­­bune pe an. Eugenia Popîrtan, muncitoare in produl 10 al fabricii de confecții „Bacăul“, fruntașă în în­trecerea socialistă pe anul 1966, se menține evidențiată lună de lună și anul acesta datorită calității produselor executate de ea. Foto : B. CONSTANTIN Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, a primit marți, 17 octombrie, pe am­basadorul extraordinar și plenipo­tențiar al Republicii Islamice Pa­kistan în Republica Socialistă Ro­mânia, Jamsheed K. A. Marker, în audiență de prezentare. Cu această ocazie, a avut loc o convorbire cordială. CITITI IN ZIARUL DE AZI: Vizita în țara noastră a primului ministru al Indiei Carnet cultural • SPORT învățătura temeinică­­ îndatorire patriotică a elevilor Recent, plenara Comitetului re­gional Bacău al U.T.C. a analizat preocuparea organelor­­ regional, raionale și orășenești, pentru îmbu­nătățirea muncii de educație în rîn­dul elevilor, în vederea creșterii răspunderii acestora pentru însuși­rea temeinică a cunoștințelor. Materialul prezentat de tovarășul Ion Socobeanu, secretar al Comite­tului regional Bacău al U.T.C. releva efortul permanent al organelor și or­ganizațiilor U.T.C. pentru a contri­bui, prin forme și mijloace variate, la imprimarea în rîndul elevilor, a trăsăturilor de caracter, proprii so­cietății noastre noi. Dezbaterile or­ganizate cu activul U.T.C., din școli, informările politice, excursiile, acti­vitatea cultural-artistică, cercurile științifice, munca voluntar-patrio­­tică, au constituit căi permanente de acțiune asupra conștiinței elevilor. Dacă însă — sublinia referatul — în unele licee organizațiile U.T.C. desfășoară o activitate bogată, vie, complexă, în numeroase școli în special în cele generale, întreaga activitate educativă se rezumă ade­sea doar la adunările generale, ceea ce are drept rezultat slaba combati­vitate, insuficienta activizare a o­piniei clasei împotriva celor care în diferite forme încalcă normele de comportare civilizată. Surprinde în acest sens faptul, că participanții la plenară n-au abordat în măsura în care s-ar fi cuvenit a­­ceastă problemă. De altfel, lucru re­marcat și de tovarășul Gligor Har­sa, activist al C.C. al U.T.C., plena­ra al cărei obiect era analiza preo­cupării comitetelor­­ regional, ra­ionale și orășenești ale U.T.C., pen­tru îmbunătățirea muncii de educa­ție, n-a reușit — cu unele excep­ții — să dezbată acest important ca­pi­tal al muncii de organizație la ni­velul cuvenit, adică­ referindu-se la stilul de muncă al organelor respec­ ■­tive, problemele fiind tratate la ni­velul școlilor, adică al organizații­lor U.T.C. Totuși, vorbitorii — primi secre­tari și secretari ai comitetelor oră­șenești și raionale U.T.C., profesori­­secretari ai comitetelor U.T.C. din licee­, au adus în­­ discuție aspecte interesante și importante în același timp, lucru care fără îndoială va permite Comitetului region­al U.T.C. să stabilească cele mai bune mă­suri în vederea îmbunătățirii stilu­lui de muncă al organelor U.T.C. în domeniul educației tineretului de vîrstă școlară. Spusele profesoarei Popa Daniela (Liceul nr. 3 Bacău), de pildă, au pus în lumină o trăsătură insufici­ent cultivată a muncii de educație , continuitatea unor acțiuni. La liceul nr. 3, cercul de limbă franceză al e­­levilor a fost urmat de un festival de muzică populară franceză și de un recital Prevert­­, vizionarea spec­tacolului „Io, Mircea Voievod" fost completată de întîlnirea cu di­a­rectorul Teatrului de stat din loca­litate. Sunt începuturi care — în mă­sura în care vor fi continuate cu alte forme, menite să introducă pe elevi treptat în atmosfera limbii franceze în primul caz, în tainele teatrului în celălalt, se vestesc de bun augur. Foarte interesantă, ideea expu­să de profesorul Mihai Gavriluț (Li­ceul 1 — Roman),­ elevii ultimei clase au vizitat Iașul universitar, (observatorul astronomic, centrul de calcul, Universitatea Al. I. Cuza), familiarizîndu-se astfel cu atmosfe­ra universitară în­ care aveau să pătrundă. *" Este vorba deci despre acțiune educativă (în cazul nos­tru o simplă excursie) — care are în vedere perspectiva și acest lu­cru ar trebui să constituie un co­mandament al întregii activități de educație. Profesoara Maria Moldoveanu, re­marca necesitatea atragerii elevilor­­ la cercetarea științifică elementară (tot în vederea asigurării unei at­mosfere propice, celor pe care-i aș­teaptă laboratoarele și­­ bibliotecile universitare, pentru a se evita, rup­tura — constatată — dintre stilul școlăresc de muncă al elevilor și cel reclamat de viața universitară). Cuvîntul tovarășei, Maria Vi­­col, șefa secției de învățămînt a Sfa­tului popular regional, a­­ subli­niat necesitatea întăririi colaborării principiale dintre școală (conducerea acesteia) și organizația­ U.T.C., în scopul unic pe care amîndoi factorii sîn­t ținuți să-l urmărească î desfășu­rarea procesului instructiv-educativ în condiții optime. (Ar fi fost opor­tună invitarea la lucrările plenarei a directorilor liceelor din regiunea Bacău, întrucît s-au discutat lu­cruri care privesc direct și în cel mai înalt grad, activitatea instituții­lor pe care le­ conduc). In încheierea lucrărilor plenarei,a vorbit tovarășul Aurel Calimandric, secretar al Comitetului’'­ regional Bacău al P.C.R. Relevînd rezultatele bune obținute în munca de educație după unele referiri asupra conținu­tului și sarcinilor care incumbă procesului instructiv-educativ, vor­bitorul s-a oprit îndeosebi la golu­rile care fragmentează configurația spirituală a tinerei generații. Ma­nifestările de formalism în activita­tea unor cadre didactice și a unor activiști U.T.C., aplicarea îm­potriva spiritului novator care­ tre­buie să însuflețească activitatea or­ganizației de tineret — a unor for­me învechite,­ stereotipe, netine­rești , lipsa de preocupare —­ por­nind chiar de la Comitetul regional U.T.C. — pentru:, generalizarea me­todelor, acțiunilor, rezultatelor po­zitive eficiente ■, faptul că destui e­­levi sînt surprinși în baruri consu­­mînd băuturi alcoolice, că nu se creează o opinie generală activă și cu bune rezultate terapeutice îm­potriva celor care dezorganizează într-un fel sau altul procesul de învățământ,­­ încheind, tovarășul Aurel .Ga­­limandric a făcut un apel la toți cei prezenți să caute forme, mijloace — diferențiate după particularitățile de vîrstă ale elevilor — prin care să acționeze în vederea desăvârși­rii spirituale a tineretului s­­ a se muncească astfel nicit să aven» un tineret viguros, călit în viata spor­tivă, temeinic pregătit pentru via­ță, prin însușirea cunoștințelor ști­ințifice, și a normelor de compor­tare civilizată, proprii societății socialiste. C. STUPCANU „Sarcina supremă a tinerilor din școli și universități este de a învăța, de a învăța necontenit, de a­ se strădui să-și în­sușească tot ce a dat mai valoros gindirea umană de-a lungul veacurilor, știința și cultura contemporană, de a pătrunde tot mai adinc în universul minunat al cunoașterii". (Din cuvîntarea tovarășului NICOLAE GEAUȘES­­CU, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, la Congresul al Vm-lea al U.T.C.). Instalațiile care concură la fabricarea fenolului și a acetonei de la Combina­tul de cauciuc sintetic din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Boto: C. BUTE La recoltatul porumbului în raionul Adjud De ce scade ritmul de lucru pe ultimele suprafețe ? Judecind după cifrele de ansam­blu ale efectuării lucrărilor agricole de toamnă pînă la data de 14 oc­tombrie a. c. s-ar părea că în raio­nul Adjud treburile merg satisfăcă­tor. Așa, de pildă, pînă la această dată se semănase mai bine de 81 la sută din suprafața planificată, adică peste 16.500 hectare, la recoltatul porumbului proporția fiind însă mai mică — 69 la sută. Dar, aceasta este o situație globală, în realitate, de la o cooperativă agri­colă la alta sînt diferențe conside­rabile în ce privește stadiul atins al lucrărilor agricole de toamnă. L-am rugat pe un tovarăș de la consiliul­­ agricol raional să ne in­dice cîteva cifre privind realizările obținute de unitățile cooperatiste, și diferențele de care­ vorbeam au ieșit de îndată­­ la iveală. Cităm cî­­teva: la Homoțea s-a semănat griul pe toată suprafața planificată, de 395 hectare, în schimb, la Blaga, la aceeași d­ată, mai erau de semănat 130 hectare din 550. La recoltatul porumbului, cooperative agricole cum sunt cele din Lichitișeni, Ră­­chitoasa, Păunești și altele erau pe terminate, în timp ce altele, cum sunt cele din Tănăsoaia, Lebancea — lista e departe de a se epuiza — a­veau recoltate suprafețe foarte mici. Ce explică aceste diferențe care indică o scădere considerabilă a vi­tezei de lucru pe ultimele supra­fețe ? De ce se mențin, de ce con­tinuă să se înregistreze ele, deși toamna „scumpește“ de la o zi la alta prețul zilelor bune de lucru ? In căutarea răspunsului la aceste întrebări am analizat mai îndea­proape mersul lucrărilor în cîteva cooperative agricole. Astfel, îm­preună cu tovarășii Constantin V. Hangu și Ioan Feier, președinte și, respectiv inginer agronom, la C.A.P. Valea Seacă, am discutat realizările pe brigăzi. Ce concluzie s-a des­prins ? Diferențele încep încă de­­ la ni­velul brigăzilor. Brigada condusă de Gheorghe Anghel are de lucru, ca și­­ celelalte brigăzi, iar recoltatul -viei (34 hectare), al porumbului, al sfe­clei de zahăr, de semănat etc. Cu strugurii, mai ales cu cei din soiuri hibride, treaba nu mai poate fi a­­mînată deoarece, după brumă cior­chinii s-ar putea scutura. Lucrul a­­cesta a fost înțeles, și culesul stru­gurilor e pe terminate în această brigadă. Totul s-a putut face prin participarea activă a majorității membrilor brigăzii la muncă. Ce-i drept, încă mai sunt rezerve — fiindcă cei 60—70 de cooperatori prezenți zilnic în cîmp nu exprimă posibilitățile de care dispune bri­gada. Totuși, lucrurile stau incom­parabil mai bine decît la brigada a doua, a lui Gheorghe Șendrea, unde nu ies la treabă, zilnic, decît 15—20 de oameni, dintr-un efectiv scriptic de 170. A fost­ nevoie să se facă apel la alte cooperative agricole, la Pău- Raid-anchetă­ nești, de pildă, de unde au venit oa­meni harnici să-i ajute la cules, că altfel se irosea pe cîmp munca de un an, în ziua de 14 octombrie, cînd ne aflam la Valea Seacă, la ora 9,30 dimineața, și chiar la ora 10 mai treceau încă pe ulițele satului, cu mers domol, de parcă ziua ținea un an, carele ce se îndreptau spre locul de unde trebuiau transportați co­cenii, în felul acesta se explică de ce culesul porumbului în această cooperativă agricolă se­ află abia la început — cu 150 hectare culese, din 475. Cam tîrziu începutul, cînd te gândești că zilele cu adevărat bune de lucru sînt pe sfîrșite. O situație mai bună la recoltatul porumbului am găsit la Sascut-Sat, cu 335 hectare culese din 550. Dar și aici se înregistrează același feno­men : ritmul recoltării a scăzut foarte mult­­ față de situația de la început. Mai mult, recoltatul a fost întrerupt cu totul. In ziua aceea (14 octombrie) nu se afla nici un cooperator la recoltatul porum­bului.­­ La noi, problema nr. 1 o con­stituie, în momentul de­­ față, cule­sul strugurilor. Toți oamenii noștri sînt în vie. De aceea a trebuit să „amânăm­“ cu cîteva zile s­trînsul porumbului. Amănuntele acestea le aflăm de la președintele G.A.P., Gh. Tănase și de la inginerul agronom V. Vidi­­m­vschi. Ele ne reamintesc de o dis­cuție anterioară purtată cu șeful centrului de vinificație din Sascut- Tîrg, care arăta că motivul pentru care uzina nu atinge capacitatea zil­nică de prelucrare­ îl constituie ne­­respectarea graficului de livrare a strugurilor de către unele coopera­tive agricole. La loc de „frunte” printre unitățile cu restante se afla chiar C.A.P. Sascut-Sat... De altfel, sunt și alte unități care au înregistrat ritmuri foarte scăzute la efectuarea unor lucrări de toamnă, pentru că nu le-au început la timp pe altele. Evident, în întreg raionul Adjud treburile merg mai bine decât în a­­nul trecut, dovada fiind avansul luat la majoritatea lucrărilor. Se știe­, însă , că în campaniile agricole de toamnă, ultimele procente sunt mai greu de realizat. De ani de zile se repetă aceeași situație, după ce treaba merge bine un timp, mai ră­­mînînd cîteva zeci, cîteva sute­, cî­teva mii de hectare, de care se „trage“ pînă la căderea zăpezii. A­­cestei­ „tradiții" trebuie să i se purtă capăt. Trebuie sporite eforturile de pe acum ca atunci cînd zilele nu vor mai fi atît de frumoase, recolta anului acesta să fie în întregime la adăpost, iar cea a anului viitor — sub brazdă. N. CONSTANTIN

Next