Steagul Roşu, octombrie 1969 (Anul 24, nr. 5178-5203)
1969-10-09 / nr. 5185
Pentru ca toți comuniștii să acționeze cu spirit de răspundere... au fost aduse la cunoștință și înregistrate cu grijă, dar înlăturarea lor s-a oprit doar la acest nivel, prejudiciind grav activității celor care le comit...“. Iată aspecte a căror gravitate și înlăturare au impus Comitetului orășenesc Buhuși al P.C.R. ca în ultima sa plenară să analizeze cum se preocupă organele și organizațiile de partid pentru perfecționarea stilului și metodelor de muncă, în scopul sporirii continue a rolului lor de conducător, în lumina documentelor celui de-al X-lea Congres al partidului. Referatul, sinteza concluziilor desprinse în urma unui control efect multe ori caracter administrativ, luat de către o brigadă a Comitetului tehnicist, ceea ce diminuează răspunderea cadrelor tehnico-ingine-județean de partid, în unele organizații de bază, și un colectiv din ac________ tivul obștesc al Comitetului orășenesc de partid, în altele, a constituit un model de analiză exigentă partinică, în spirit critic și autocritic, a eforturilor pe care le fac sau nu organele de partid, fiecare comunist în parte pentru ca prin exemplu personal, prin întreaga capacitate de influențare să îndeplinească atribuțiile cu care au fost investiți. Aceasta, faptul că ordinea de zi a fost stabilită cu mult timp înainte, în precedenta plenară, participanții avînd posibilitatea investigării realității sub multiplele-i aspecte, a creat suportul unor discuții vii, laborioase, de reliefare a metodelor noi și înaintate din stilul de muncă al organizațiilor de partid, dar și a celor stereotipe, plate, care dezvăluie, pe ici pe colo, existența inerției, rutinei, a unor elemente de formalism. Asupra acestora din urmă au zăbovit îndelung vorbitorii, dezvăluind complexul de împrejurări care le favorizează. „Pe primul loc, a spus printre altele tovarășul Mihai Gheorghiță, secretarul Comitetului orășenesc de partid, aș situa unele defecțiuni în munca de îndrumare și control pe care o desfășoară membrii organelor alese, faptul că unii dintre ei se mulțumesc în cel mai bun caz să constate și să semnaleze unele neajunsuri, fără a acționa pe loc, cu competență și inițiativă, pentru înlăturarea lor. Nu mai vorbim de faptul că Dumitru Stăncuță, Ion Stîngu, loan Sasu, Lina Timoș, Pintilie Valerian, loan Sechelaru, Gheorghe Bîrlădeanu, Ilie Herghelegiu și Constantin Emanoil, membri ai comitetului orășenesc de partid, membri ai altor comitete și ai unor birouri ale organizațiilor de bază, care se consideră drept aleși într-o funcție reprezentativă, protocolară și nu ca membri cu depline drepturi și îndatoriri statutare ai unor foruri de lucru. Pentru că altfel nu se explică neajunsurile con- Maria RUSU (Continuare în pagina a II-a) „...încorsetate în inițiativa lor de un stil de muncă defectuos, greoi, birourile organizațiilor de baza nr. 2, 3, 14, 26 de la Fabrica de postav din Buhuși nu se situează, prin acțiunile lor, în fruntea comuniștilor, își întocmesc planuri de muncă — simple grafice de ședințe, se pierd în probleme mărunte, nu reușesc să discearnă esențialul. Aceasta o demonstrează și temele ce se pun în dezbaterea adunărilor generale. Ele nu se impun prin urgență și esențial, se repetă de la o perioadă la alta, diferind uneori doar datele, nu privesc viața internă de organizație, iar măsurile adoptate au devești pentru problemele conducerii și organizării producției... ...In cooperativa agricolă de producție Buhuși, se fac simțite grave deficiențe în organizarea muncii și totodată, în educarea conștiinței socialiste a țăranilor cooperatori. Acestea se repercutează, pe de o parte, în neieșirea, decit într-o măsură condamnabil de mică, a cooperatorilor la strînsul culturilor, eliberarea terenului, pregătirea patului germinativ și executarea însămințărilor de toamnă. Și nu numai în acest sezon. Pe de altă parte, averea obștească a cooperativei agricole este lăsată în voia soartei. Cooperatorii nu țin la aceasta, cu toate că în fond este averea lor, ei înșiși o irosesc, numeroase furturi diminuînd pe unele tarlale de porumb pînă la jumătate producția. Cum acționează organizația de partid pentru lichidarea acestor deficiențe ? Destul de anemic și ineficace. Forțele organizației nu sunt valorificate plenar pentru curmarea stării de lucruri amintite, adunările generale nu dezbat întotdeauna problemele stringente care se ridică în fața colectivului, uneori se amină nejustificat de la o dată la alta, iar măsurile care se adoptă rămîn de multe ori simple documente de arhivă... ...La organizația de partid din unitățile sanitare ale orașului, critica și autocritica sînt mimate așa... de ochii lumii. De mai mult timp, în activitatea cadrelor medicale se semnalează consultații preferențiale, nerespectarea orelor de program, multă indiferență, față de bolnavi, de timpul lor. Nu rareori aceștia sunt programați pentru consultație la ora 7, iar medicul sosește pe la ora 8,30, pentru a pleca apoi cu o oră mai devreme. Și nu o dată aceste lipsuri In lumina hotarîrilor Congresului al X-lea : Perfecționarea stilului de muncă In producția de serie o nouă gamă de robineți cu sertar Uzina metalurgică din Bacău a asimilat în producția de serie o nouă gamă de robineți cu sertar, de mari dimensiuni, care vor fi utilizați in dirijarea apei pe conductele magistrale, în sistemele de irigații, in industria chimică și în transportul lichidelor pe conducte careîî dispun de aparataj de mare presiune. Noile robinete, cu diametre de 500, 600, 700 și 800 mm, funcționează la o presiune de numai 2,5 atmosfere, dispunind de comenzi electrice, fapt ce face posibilă adaptarea lor în sistemele automatizate de transport. Tot din această gamă au mai fost asimilate alte 3 tipodimensiuni de robineți, cu diametre nominale de 300, 500 și 600 mm, dar cu o presiune de lucru mult mai mare de 10 atmosfere. Noile tipodimensiuni se fabrică pentru prima dată în țară, evitându-se, astfel, importul unor echipamente din fontă, deosebit de costisitoare. Indici superiori de utilizare a mecanismelor în ultimul trimestru al acestui an, colectivul întreprinderii forestiere din Comănești a intrat cu un spor de producție pentru aproape 15 zile. Rezultatul obținut are la bază o activitate bine organizată în compartimentele, toate Cu realizări deosebite se înscriu în bilanțul pe 9 luni și mecanizatorii de la doborît-secționat, ca și cei de la scos-apropiat. Astfel, planul de producție aferent lunilor ianuarie—septembrie a fost depășit cu 28.500 m c masă lemnoasă la doborîtsecționat și 28.436 t/kmh la scos-apropiat. Preocupările mecanizatorilor pentru rezultate cit mai bune în producție sunt evidențiate și de depășirile la productivitatea muncii: în luna septembrie, la fierăstraiele mecanice productivitatea muncii crescut cu 20 de procente, iar la funicularele Wyssen și Mîneciu cu 34 și respectiv 46 procente. La tractoarele cu trolii—21, iar la cele cu remorcă cu 38 procente. Depășirile obținute au influențat pozitiv realizările cumulate pe 9 luni la indicatorul productivitatea muncii. r ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ÎN TIMP CE ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCȚIE RACACIUNI, VALEA SEACĂ, ORBENI, LICHITIȘENI, PARAVA, GLAVANEȘTI, TG. TROTUȘ ȘI TG. OCNA PÎNĂ ÎN SEARA ZILEI DE 7 OCTOMBRIE RECOLTATUL PORUMBULUI S-A EXECUTAT ÎN PROPORȚIE DE 58—68 LA SUTĂ, LA C.A.P. SECUENI, MARASTI, GRIGORENI, PETREȘTI, ODOBEȘTI, FILIPEȘTI, RACATAU, BUHOCI ȘI SOLONȚ. LUCRAREA S-A EFECTUAT IN PROPORȚIE DE NUMAI 3—7 LA SUTĂ, IAR LA CÎRLIGI RECOLTA \ TUL NICI NU A ÎNCEPUT. \ \ CE AȘTEAPTĂ CONSILIILE DE CONDUCERE? CĂDEREA ZĂPEZII? Hotărîri ale Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniștri a emis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a. c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii și din alte unități agricole de stat, precum și a specialiștilor din cooperativele agricole de producție. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unitățile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută ; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creștere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în cooperativele agricole de producție s-a acordat o creștere medie a salariilor cu 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425.000 de salariați din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari față de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ține seama de specificul condițiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economic naționale în obținerea unor producții sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă și alte produse, atît în sectorul agriculturii de stat cit și în cel cooperatist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și ale specialiștilor din cooperativele agricole de producție cu rezultatele muncii lor și ale unității în care își desfășoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producție stabilite. Ținînd seama de condițiile specifice din agricultură, unde rezultatele complete ale activității productive pot fi cunoscute abia la sfîrșitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părți — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrșitul anului, în raport cu realizarea planului de producție. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obținerea unor rezultate cât mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde își desfășoară activitatea, independent de rezultatele obținute de ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii — I.M.A. — vor fi condiționate atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cât și de realizarea producțiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producție deservite. în acest fel, ei vor fi cointeresați să execute lucrări de calitate cât mai bună și la timpul optim în cooperativele agricole de producție. în afara salariilor tarifare, lucrătorii din unitățile agricole de stat .(Continuare în pagina a 11-a) Anul XXIV Nr. 5.185 (6.664) JOi 9 oct. 1969 4 pagini 50 bani MIJI Nu-i timp de odihnă! Porumbul grabnic m ^ in hambare, sămința de grin sub brazdi La recoltat si semănat să se lucreze zi și noapte în cooperativele agricole de producție, concomitent cu executarea celorlalte lucrări agricole de sezon, membrii cooperatori acordă atenția cuvenită recoltării porumbului. Peste tot unde munca a fost bine organizată, folosindu-se din plin timpul bun de lucru și mijloacele existente, realizările sunt îmbucurătoare, porumbul fiind strîns de pe suprafețe care reprezintă 58—68 la sută. Din datele centralizate la Direcția agricolă județeană în seara zilei de 7 octombrie a. c., rezultă că în C.A.P. porumbul a fost recoltat de pe o suprafață care reprezintă 25 la sută din plan. Dacă ținem seama însă de timpul în care ne aflăm, de forțele și condițiile de care dispunem, ne dăm seama că rezultatele sunt cu mult sub nivelul posibilităților. Astfel, intr-un număr de 9 unități recolta a fost adunată în proporție de numai 3—î la sută. Aceasta demonstrează faptul că munca nu a fost bine organizată, nu s-a acționat cu toate forțele, iar ca urmare lucrarea este intîrziată. De asemenea, intr-un ritm foarte anemic se lucrează la transportul producției și eliberarea terenurilor. Deși în unele cooperative urmează a se insămînța griul sau alte culturi de toamnă pe însemnate suprafețe ocupate de aceasta cultură, nu s-au luat măsurile corespunzătoare pentru crearea condițiilor necesare pregătirii patului germinativ și executării semănatului. Mijloacele de transport — atelajele îndeosebi — nu sunt folosite rațional și numai în scopul executării lucrărilor de strictă actualitate. Vremea se răcește pe zi ce trece, ziua se micșorează și nu este exclusă chiar înrăutățirea condițiilor de lucru datorită apariției unor ploi. De aceeea, față de perioada în care ne aflăm și timpul bun de lucru, consiliile de conducere, specialiștii din unități trebuie să ia toate măsurile în vederea urgentării recoltării porumbului, eliberării terenului, și acolo unde este cazul să fie însămînțate ultimele suprafețe. Zilele acestea sunt hotărîtoare atît pentru adunatul producției existente cit și pentru pregătirea celei din anul viitor. Situația recoltării porumbului în C.A.P. la data de 7 oct. a.c. (în procente) s-a făcut (în comunele cu mai multe C.A.P. media realizărilor'). Activitatea se măsoară în președință, ore-birou sau în hectare de porumb culese ?_____ Chiar și minutele, nu numai orele au acum preț mare. Dar nu peste tot se vrea înțeles acest adevăr de netăgăduit. Foșnetul, metalic deacum, al întinselor lanuri de porumb, care ocupă ogoarele, impiedicînd tractoarele să lucreze la arat, pregătit ,terenul și semănat cu tot randamentul, nu este peste tot destul de perceptibil. De ce ? în picioare nu mai stă demonetizata justificare că „porumbul e verde, nu poate fi încă recoltat“. Și atunci cei neglijenți cu recolta caută cu disperare alte motive, care mai de care mai neserioase, in loc să acționeze într-o singură direcție : mobilizarea cooperatorilor la lucru. La Huruiești culesul porumbului e întîrziat. Cifrele explică limpede situația : în brigada de cîmp din satul Căpotești, se strînsese pină marți doar 35 hectare porumb din cele 90. Mai slab stă și brigada nr. 9 , din 83 hectare s-a cules nici mai mult, nici mai puțin de 1,5 hectare. Și în celelalte brigăzi de cîmp mai este de recoltat în medie peste 50 la sută din suprafețe. Ceea ce îngrijorează este faptul că lanurile de porumb constituind un obstacol în calea tractoarelor. De aceea și ritmul la semănat este redus. S-au căutat soluții ? Da. In ședințele care se țin marțea și vinerea. Aici se adună toți factorii de răspundere din comună, inclusiv brigadierii de cîmp..Pe lingă faptul că aceste ședințe se țin la ore nepotrivite, ce utilitate au ? Să ne referim la penultimele. Vineri, 3 octombrie, brigadierul Avram Romeo din Căpotești a primit sarcina să recolteze 10 hectare porumb. Marți, informează printr-un bilețel trimis prin paznicul de cîmp că a strîns porumbul de pe numai 7 hectare. Vedeți ce efect a avut ședința ? De fapt, nici ceilalți brigadieri nu s-au putut lăuda că și-au îndeplinit obligațiile, pentru că, justificau ei „n-avem cu cine lucra“. Au venit deci să se plîngă că n-au brațe de muncă. Cine să le aducă pe cîmp ? Ultima ședință ne-a atras atenția asupra formalismului ei. în primul O întrebare pe adresa tovarășilor de la Huruiești și Corbasca rînd oamenii au fost convocați pentru ora 13, dar nici la 13,45 nu sosiseră toți. Apoi, trei brigadieri de cîmp, Victor Radu, Constantin Cernat și Romeo Avram au lipsit cu sau fără motive întemeiate. Semnificativ pentru utilitatea acestor tendințe de ședințomanie ni s-a părut răspunsul trimis de brigadierul Romeo Avram : — Eu și așa stau slab cu recoltatul. Dacă nu mă aflu intre cooperatori, pleacă, se dezorganizează munca. De aceea nu mă așteptați că nu vin la ședință, în acest timp primarul comunei, Gheorghe Zaharia, care răspunde din partea biroului comitetului comunal de partid de activitatea brigăzii din Căpotești, a stat prin birourile consiliului, sau și-a găsit alte preocupări. Am dori sincer ca măcar măsurile stabilite la ultima ședință să producă cit de cit revirimentul așteptat. La Corbasca întinderile, atit la recoltat cit și la însămințări, sînt tot atît de vizibile.Se recoltaseră pînă la data raidului doar 300 hectare, din cele 840 existente. Rămîneri în urmă sînt și la însâmînțări. Pe cîmp, mobilizarea cooperatorilor la lucru e slabă, oricîte argumente ni s-au servit, în schimb, birocrația e la loc de cinste. Inginerul Sergiu Benețchi, care deatîtea ori ne-a oferit mostre de cum nu trebuie să lucreze, un specialist, ședea intr-un birou, la sediu, in plină zi și învîrtea niște dosare. Ne-a spus că nu lucrează nici o semănătoare, cu toate că două se afla în plină activitate. De unde să știe omul, pentru că zgomotul tractorului nu ajungea pînă la un Tudor STANCIU (Continuare în pagina a Hl-a) 5 cooperative au încheiat semănatul Folosind din plin și cu maximum de randament timpul bun de lucru și mijloacele de care dispun, cinci cooperative agricole de producție au terminat însămînțatul culturilor de toamnă : Faraoani, Berești-Bistrița, Grigoreni, Luizi-Călugăra și Sarata Prin executarea însămînțărilor în epoca optimă stabilită și de bună calitate, sînt asigurate primele cerințe agrotehnice în vederea realizării unor producții sporite la hectar.