Steagul Roşu, octombrie 1969 (Anul 24, nr. 5178-5203)

1969-10-09 / nr. 5185

Pentru ca toți comuniștii să acționeze cu spirit de răspundere... au fost aduse la cunoștință și înre­gistrate cu grijă, dar înlăturarea lor s-a oprit doar la acest nivel, preju­­diciind grav activității celor care le comit...“. Iată aspecte a căror gravitate și înlăturare au impus Comitetului oră­șenesc Buhuși al P.C.R. ca în ultima sa plenară să analizeze cum se preo­cupă organele și organizațiile de par­tid pentru perfecționarea stilului și metodelor de muncă, în scopul spo­ririi continue a rolului lor de con­ducător, în lumina documentelor ce­lui de-al X-lea Congres al partidu­lui. Referatul, sinteza concluziilor desprinse în urma unui control efec­t multe ori caracter administrativ, luat de către o brigadă a Comitetului tehnicist, ceea ce diminuează răs­punderea cadrelor tehnico-ingine-județean de partid, în unele orga­nizații­ de bază, și un colectiv din ac­________ tivul obștesc al Comitetului orășe­nesc de partid, în altele, a consti­tuit un model de analiză exigentă partinică, în spirit critic și autocri­­tic, a eforturilor pe care le fac sau nu organele de partid, fiecare comu­nist în parte pentru ca prin exemplu personal, prin întreaga capacitate de influențare să îndeplinească atribu­țiile cu care au fost investiți. A­­ceasta, faptul că ordinea de zi a fost stabilită cu mult timp înainte, în pre­cedenta plenară, participanții avînd posibilitatea investigării realității sub multiplele-i aspecte, a creat su­portul unor discuții vii, laborioase, de reliefare a metodelor noi și înain­tate din stilul de muncă al organi­zațiilor de partid, dar și a celor ste­­reotipe, plate, care dezvăluie, pe ici pe colo, existența inerției, rutinei, a u­­nor elemente de formalism. Asupra acestora din urmă au zăbovit înde­lung vorbitorii, dezvăluind comple­xul de împrejurări care le favori­zează. „Pe primul loc, a spus printre altele tovarășul Mihai Gheorghiță, secretarul Comitetului orășenesc de partid, aș situa unele defecțiuni în munca de îndrumare și con­trol pe care o desfășoară mem­brii organelor alese, faptul că unii dintre ei se mulțumesc în cel mai bun caz să constate și să semnaleze unele neajunsuri, fără a acționa pe loc, cu competență și inițiativă, pentru înlăturarea lor. Nu mai vorbim de faptul că Dumitru Stăncuță, Ion Stîngu, loan Sasu, Li­na Timoș, Pintilie Valerian, loan Se­­chelaru, Gheorghe Bîrlădeanu, Ilie Herghelegiu și Constantin Emanoil, membri ai comitetului orășenesc de partid, membri ai altor comitete și ai unor birouri ale organizațiilor de bază, care se consideră drept aleși într-o funcție reprezentativă, proto­colară și nu ca membri cu depline drepturi și îndatoriri statutare ai u­­nor foruri de lucru. Pentru că alt­fel nu se explică neajunsurile con- Maria RUSU (Continuare în pagina a II-a) „...încorsetate în inițiativa lor de un stil de muncă defectuos, greoi, birourile organizațiilor de baza nr. 2, 3, 14, 26 de la Fabrica de postav din Buhuși nu se situează, prin ac­țiunile lor, în fruntea comuniștilor, își întocmesc planuri de muncă — simple grafice de ședințe, se pierd în probleme mărunte, nu reușesc să discearnă esențialul. Aceasta o de­monstrează și temele ce se pun în dezbaterea adunărilor generale. Ele nu se impun prin urgență și esen­țial, se repetă de la o perioadă la alta, diferind uneori doar datele, nu privesc viața internă de organiza­ție, iar măsurile adoptate au de­vești pentru problemele conducerii și organizării producției... ...In cooperativa agricolă de pro­ducție Buhuși, se fac simțite grave deficiențe în organizarea muncii și totodată, în educarea conștiinței so­cialiste a țăranilor cooperatori. A­­cestea se repercutează, pe de o par­te, în neieșirea, decit într-o măsură condamnabil de mică, a cooperatori­lor la strînsul culturilor, eliberarea terenului, pregătirea patului germi­nativ și executarea însămințărilor de toamnă. Și nu numai în acest se­zon. Pe de altă parte, averea ob­ștească a cooperativei agricole este lăsată în voia soartei. Cooperatorii nu țin la aceasta, cu toate că în fond este averea lor, ei înșiși o irosesc, numeroase furturi diminuînd pe u­­nele tarlale de porumb pînă la ju­mătate producția. Cum acționează organizația de partid pentru lichida­rea acestor deficiențe ? Destul de a­­nemic și ineficace. Forțele organi­zației nu sunt valorificate plenar pentru curmarea stării de lucruri a­­mintite, adunările generale nu dezbat întotdeauna problemele stringente care se ridică în fața colectivului, u­­neori se amină nejustificat de la o dată la alta, iar măsurile care se adoptă rămîn de multe ori simple documente de arhivă... ...La organizația de partid din uni­tățile sanitare ale orașului, critica și autocritica sînt mimate așa... de ochii lumii. De mai mult timp, în activitatea cadrelor medicale se sem­nalează consultații preferențiale, ne­­respectarea orelor de program, mul­tă indiferență, față de bolnavi, de timpul lor. Nu rareori aceștia sunt programați pentru consultație la ora 7, iar medicul sosește pe la ora 8,30, pentru a pleca apoi cu o oră mai de­vreme. Și nu o dată aceste lipsuri In lumina hotarîrilor Congresului al X-lea : Perfec­ționarea stilului de muncă In producția de serie­­ o nouă gamă de robineți cu sertar Uzina metalurgică din Bacău a asimilat în producția de serie o nouă gamă de robineți cu sertar, de mari dimensiuni, care vor fi utili­zați in dirijarea apei pe conductele magistrale, în sistemele de irigații, in industria chimică și în trans­portul lichidelor pe conducte care­­îî dispun de aparataj de mare pre­siune. Noile robinete, cu diametre de 500, 600, 700 și 800 mm, func­ționează la o presiune de numai 2,5 atmosfere, dispunind de co­menzi electrice, fapt ce face posi­bilă adaptarea lor în sistemele au­tomatizate de transport. Tot din a­­ceastă gamă au mai fost asimilate alte 3 tipodimensiuni de robineți, cu diametre nominale de 300, 500 și 600 mm, dar cu o presiune de lu­cru mult mai mare­­ de 10 atmos­fere. Noile tipodimensiuni se fabrică pentru prima dată în țară, evitân­­du-se, astfel, importul unor echi­pamente din fontă, deosebit de cos­tisitoare. Indici superiori de utilizare a mecanismelor în ultimul trimestru al acestui an, colecti­vul întreprinderii fo­restiere din Comănești a intrat cu un spor de producție pentru a­­proape 15 zile. Rezul­tatul obținut are la bază o activitate bine organizată în compartimentele, toate Cu realizări deosebite se înscriu în bilanțul pe 9 luni și mecanizatorii de la doborît-secționat, ca și cei de la scos-a­propiat. Astfel, planul de producție aferent lunilor ianuarie—sep­tembrie a fost depășit cu 28.500 m c masă lemnoasă la doborît­­secționat și 28.436 t/kmh la scos-apropiat. Preocupările meca­nizatorilor pentru re­zultate cit mai bune în producție sunt evi­dențiate și de depăși­rile la productivitatea muncii: în luna sep­tembrie, la fierăstra­iele mecanice produc­tivitatea muncii crescut cu 20 de pro­­­cente, iar la funicula­­rele Wyssen și Mîne­­ciu cu 34 și respectiv 46 procente. La trac­toarele cu trolii—21, iar la cele cu remorcă cu 38 procente. Depă­șirile obținute au in­fluențat pozitiv reali­zările cumulate pe 9 luni la indicatorul productivitatea mun­­cii. r ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ÎN TIMP CE ÎN COOPERATIVELE AGRI­­COLE DE PRODUCȚIE RACACIUNI, VALEA SEACĂ, ORBENI, LICHITIȘENI, PARA­VA, GLA­­VANEȘTI, TG. TROTUȘ ȘI TG. OCNA PÎNĂ ÎN SEARA ZILEI DE 7 OCTOMBRIE RECOLTATUL PORUMBULUI S-A EXECUTAT ÎN PROPORȚIE DE 58—68 LA SUTĂ, LA C.A.P. SECUENI, MA­RASTI, GRIGORENI, PETREȘTI, ODOBEȘTI, FI­­LIPEȘTI, RACATAU, BUHOCI ȘI SOLONȚ. LU­­­CRAREA S-A EFECTUAT IN PROPORȚIE DE NU­­­­­­MAI 3—7 LA SUTĂ, IAR LA CÎRLIGI RECOLTA­­­ \ TUL NICI NU A ÎNCEPUT. \ \ CE AȘTEAPTĂ CONSILIILE DE CONDU­­­­­­CERE? CĂDEREA ZĂPEZII? Hotărîri ale Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniștri a emis re­cent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a. c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea sa­lariilor lucrătorilor din întreprinde­rile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii și din alte unități a­­gricole de stat, precum și a specia­liștilor din cooperativele agricole de producție. Corespunzător acestor hotărîri, sa­lariile lucrătorilor din unitățile agri­cole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută ; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creștere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiștii care își desfă­șoară activitatea în cooperativele a­­gricole de producție s-a acordat o creștere medie a salariilor cu 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile a­­gricole de stat. De majorarea salariilor vor bene­ficia peste 425.000 de salariați din a­­gricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari față de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ține sea­ma de specificul condițiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme e­lastice de salarizare care să cointe­reseze mai puternic lucrătorii din a­cest important sector al economic naționale în obținerea unor producții sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă și alte pro­duse, atît în sectorul agriculturii de stat cit și în cel cooperatist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unitățile a­­gricole de stat și ale specialiștilor din cooperativele agricole de produc­ție cu rezultatele muncii lor și ale unității în care își­ desfășoară acti­vitatea. Noul sistem de­ salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producție sta­bilite. Ținînd seama de condițiile speci­fice din agricultură, unde rezultatele complete ale activității productive pot fi cunoscute abia la sfîrșitul a­­nului agricol, salariul tarifar al aces­tor lucrători cuprinde două părți — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrșitul anului, în raport cu realizarea planului de producție. Pentru a cointeresa pe lucrătorii di­n fiecare fermă în obținerea unor rezultate cât mai bune, veniturile a­­cestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde își desfășoară activitatea, independent de rezulta­tele obținute de ansamblul întreprin­derii agricole. Veniturile lucrătorilor din între­prinderile de mecanizare a­ agricul­turii — I.M.A. — vor fi condiționate atît de îndeplinirea planului de lu­crări exprimat valoric, cât și de rea­lizarea producțiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producție deservite. în a­­cest fel, ei vor fi cointeresați să e­­xecute lucrări de calitate cât mai bună și la timpul optim în coopera­tivele agricole de producție. în afara salariilor tarifare, lucră­torii din unitățile agricole de stat .(Continuare în pagina a 11-a) Anul XXIV Nr. 5.185 (6.664) J­O­i 9 oct. 1969 4 pagini 50 bani MIJI Nu-i timp de odihnă! Porumbul grabnic m ^ in hambare, sămința de grin sub brazdi La recoltat si semănat să se lucreze zi și noapte în cooperativele agricole de producție, conco­mitent cu executarea celorlalte lucrări agricole de sezon, membrii cooperatori acordă atenția cuve­nită recoltării porumbului. Peste tot unde munca a fost bine organizată, folosindu-se din plin timpul bun de lucru și mijloacele existente, rea­lizările sunt îmbucurătoare, porumbul fiind strîns de pe suprafețe care reprezintă 58—68 la sută. Din datele centralizate la Direcția agricolă ju­dețeană în seara zilei de 7 octombrie a. c., rezultă că în C.A.P. porumbul a fost recoltat de pe o su­­prafață care reprezintă 25 la sută din plan. Dacă ținem seama însă de timpul în care ne aflăm, de forțele și condițiile de care dispunem, ne dăm seama că rezultatele sunt cu mult sub nivelul po­sibilităților. Astfel, intr-un număr de 9 un­ități recolta a fost adunată în proporție de numai­ 3—î la sută. Aceasta demonstrează faptul că munca nu a fost bine organizată, nu s-a acționat cu toate forțele, iar ca urmare lucrarea este intîr­­ziată. De asemenea, intr-un ritm foarte anemic se lucrează la transportul producției și elibera­rea terenurilor. Deși în unele cooperative ur­­mează a se insămînța griul sau alte culturi de toamnă pe însemnate suprafețe ocupate de a­­ceasta cultură, nu s-au luat măsurile corespunză­toare pentru crearea condițiilor necesare pregă­tirii patului germinativ și executării semănatu­lui. Mijloacele de transport — atelajele îndeosebi — nu sunt folosite rațional și numai în scopul e­­xecutării lucrărilor de strictă actualitate. Vremea se răcește pe zi ce trece, ziua se mic­șorează și nu este exclusă chiar înrăutățirea con­dițiilor de lucru datorită apariției unor ploi. De aceeea, față de perioada în care ne aflăm și timpul bun de lucru, consiliile de conducere, spe­cialiștii din unități trebuie să ia toate măsurile în vederea urgentării recoltării porumbului, eli­berării terenului, și acolo unde este cazul să fie însămînțate ultimele suprafețe. Zilele acestea sunt hotărîtoare atît pentru adunatul producției exis­tente cit și pentru pregătirea celei din anul viitor. Situația recoltării porum­bului în C.A.P. la data de 7 oct. a.c. (în procente) s-a făcut (în comunele cu mai multe C.A.P. media realizărilor'). Activitatea se măsoară în pre­­ședință, ore-birou­ sau în hectare de porumb culese ?_____ Chiar și minutele, nu numai ore­le au acum preț mare. Dar nu peste tot se vrea înțeles acest adevăr de netăgăduit. Foșnetul, metalic de­­acum, al întinselor lanuri de po­rumb, care ocupă ogoarele­, impie­­dicînd tractoarele să lucreze la arat, pregătit ,terenul și semănat­ cu tot randamentul, nu este peste tot destul de perceptibil. De ce ? în picioare nu mai stă demone­tizata justificare că „porumbul e verde, nu poate fi încă recoltat“. Și­ atunci cei neglijenți cu recolta caută cu disperare alte motive, care mai de care mai neserioase, in loc să acționeze într-o singură direc­ție : mobilizarea cooperatorilor la lucru. La Huruiești culesul porumbului e întîrziat. Cifrele explică limpede situația : în brigada de cîmp din satul Căpotești, se strînsese pină marți doar 35 hectare porumb din cele 90. Mai slab stă și brigada nr. 9 , din 83 hectare s-a cules nici mai mult, nici mai puțin de 1,5 hectare. Și în celelalte brigăzi de cîmp mai este de recoltat în medie peste 50 la sută din suprafețe. Ceea ce în­grijorează este faptul că lanurile de porumb constituind un obstacol în calea tractoarelor. De aceea și rit­mul la semănat este redus. S-au căutat soluții ? Da. In șe­dințele care se țin marțea și vine­rea. Aici se adună toți factorii de răspundere din­ comună, inclusiv brigadierii de cîmp..Pe lingă faptul că aceste ședințe se țin la ore ne­potrivite, ce utilitate au ? Să ne referim la penultimele. Vineri, 3 octombrie, brigadierul Avram Ro­meo din Căpotești a primit sarcina să recolteze 10 hectare porumb. Marți, informează printr-un bilețel trimis prin paznicul de cîmp că a strîns porumbul de pe numai 7 hectare. Vedeți ce efect a avut ședința ? De fapt, nici ceilalți brigadieri nu s-au putut lăuda că și-au înde­plinit obligațiile, pentru că, justi­ficau ei „n-avem cu cine lucra“. Au venit deci să se plîngă că n-au brațe de muncă. Cine să le aducă pe cîmp ? Ultima ședință ne-a atras atenția asupra formalismului ei. în primul O întrebare pe adresa tovarășilor de la Huruiești și Corbasca rînd oamenii au fost convocați pentru ora 13, dar nici la 13,45 nu sosiseră toți. Apoi, trei briga­dieri de cîmp, Victor Radu, Con­stantin Cernat și Romeo Avram au lipsit cu sau fără motive înte­meiate. Semnificativ pentru utili­tatea acestor tendințe de ședin­­țomanie ni s-a părut răspunsul tri­mis de brigadierul Romeo Avram : — Eu și­ așa stau slab cu recolta­tul. Dacă nu mă aflu intre coope­ratori, pleacă, se dezorganizează munca. De aceea nu mă așteptați că nu vin la ședință, în acest timp primarul comunei, Gheorghe Zaharia, care răspunde din partea biroului comitetului co­munal de partid de activitatea bri­găzii din Căpotești, a stat prin bi­rourile consiliului, sau și-a găsit alte preocupări. Am dori sincer ca măcar măsu­rile stabilite la ultima ședință să producă cit de cit revirimentul aș­teptat. La Corbasca întinderile, atit la recoltat cit și la însămințări, sînt tot atît de vizibile.­Se recoltaseră pînă la data raidului doar 300 hec­tare, din cele 840 existente. Rămî­­neri în urmă sînt și la însâmînțări. Pe cîmp, mobilizarea cooperatori­lor la lucru e slabă, oricîte ar­gu­­mente ni s-au servit, în schimb, birocrația e la loc de cinste. Ingi­nerul Sergiu Benețchi, care de­­atîtea ori ne-a oferit mostre de cum nu trebuie­ să lucreze, un­ specialist, ședea intr-un birou, la sediu, in plină zi și învîrtea niște dosare. Ne-a spus că nu lucrează nici o semănătoare, cu toate că două se afla în plină activitate. De unde să știe omul, pentru că zgomotul tractorului nu ajungea pînă la un Tudor STANCIU (Continuare în pagina a Hl-a) 5 cooperative au încheiat semănatul Folosind din plin și cu maximum de randament timpul bun de lucru și mijloacele de care dispun, cinci cooperative agri­cole de producție au terminat însămînțatul culturilor de toam­nă : Faraoani, Berești-Bistrița, Grigoreni, Luizi-Călugăra și Sa­­rata Prin executarea însămînțărilor în epoca optimă stabilită și de bună calitate, sînt asigurate primele cerințe agrotehnice în vederea realizării unor producții sporite la hectar.

Next