Steagul Roşu, decembrie 1969 (Anul 24, nr. 5232-5258)

1969-12-03 / nr. 5233

* y w Anul XXIV N­r. 5.253 (6.712) MIERCURI 5 decem­b. 1969 4 pagini 50 bani I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BAtCAN AI P.C.R. ȘI AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN­­ Pledoarie pentru autorii unor fapte remarcabile Multiprezentă prin numărul și valoarea sortimentelor pe care le produce, Întreprinderea poligrafică din Bacău consti­tuie punctul de confluență a numeroase întreprinderi eco­nomice, instituții, beneficiari externi. Se datorează, acest fapt, atît specificului său, deo­sebit de activitate, cit și promptitudinii cu care sînt o­­norate comenzile, calității lu­crărilor executate, al căror co­eficient atinge, aproape în ex­clusivitate, parametrii maximi. O secțiune în bilanțul celor 11 luni care au trecut din acest an dezvăluie realizări demne de remarcat, pe care le consemnăm, luîndu-le ca spri­jin pentru calificativele folo­site mai sus. Așa, spre exemplu, planul producției globale se prezintă îndeplinit în proporție de 102,4 la sută, iar cel al producției marfă cu 103,2 la sută. Limi­tele determinate de rigiditatea acestor două procente pot fi extinse, din ele desprinzînd importante realizări la capito­lele „angajamente“ asumate la începutul­­ acestui an. Astfel, u­­nui volum suplimentar la pro­ducția marfă vîndută și înca­sată, în valoare de 2.000.000 lei, îi corespunde o realizare, în 11 luni, de 1.950.000 lei, fapt ce creează garanția depășirii, la finele anului, a acestui indi­cator. In ceea ce privește pro­ducția globală, din angaja­mentul anu­al — de 500.000 lei, au fost obținuți deja 401.000 lei, iar la producția marfă, unui angajament de 500.000 lei îi corespunde o valoare de 623.000 lei. Așadar, activitatea asiduă, permanentă, buna or­ganizare a muncii, toate la un loc, au avut efectul scontat: rezultate economice superioare, integrarea organică în cerințele acestui al patrulea an al cin­­cidrului. Am rezervat, in mod deose­bit, un capitol aparte indica­torilor preț de cost și beneficii , peste plan, la care angajamen­tul anual a fost îndeplinit încă de la data de 31 octombrie. Astfel, la prețul de cost, față de cifra inițială — 100.000 lei, au fost obținuți 188.000 lei, iar la beneficii valoarea înregistra­tă este cu mult superioară — 1.663.000 lei față de 550.000, cut prevedea angajamentul. Remarcînd munca și rezulta­tele obținute de către lucrăto­rii tipografi, evidențiem în mod deosebit secția legătorie, al cărei plan la producția globală este realizat în proporție de 104,9 la sută și, de aseme­nea, secția ziar, cu o realiza­re de 103,4 la sută, accentuind asupra volumului sporit pe care colectivul acesteia îl are de efectuat: tipărire­a unui nu­măr de trei ziare județene, două ziare uzinale etc. Aprecierile, justificate, adre­sate Întreprinderii poligrafice Bacău, constituie imboldul pentru viitor, încrederea în posibilitățile care există, certi­tudinea unor fapte de muncă la fel de bogate. „Bună !” ziua! 2?i ciuda înfățișării sale rustice, a rigidității gesturilor, a asprimii glasului. C, e un bărbat de o sen­sibilitate delicată, de o finețe su­fletească greu de imaginat, venind parcă din alte vremuri. Prin voca­ție, e ceea ce se cheamă un mora­list, un observator și un interpret al comportamentului celor din preajma sa. Totdeauna reține cu încântare amănuntul deosebitor, caracterizat, într-un fel pitoresc. Tânăr cărturar de o modestie și de o sobrietate în stare să-i intrige pe alții, el raportează aproape to­tul (comportare, limbaj) la mode­l DE CONST. CĂLIN­­­țele clasice ale unor personaje și situații din opere. Prin aceasta­­. e purtătorul unui ideal de com­portare exemplară, care tradus în termenii actualității merită aten­ția cea mai vie. Suferă pentru ele, dar înțelege că unele abateri de la norma sa livrească sunt necesare, în acord cu modificările de ansam­blu ale civilizației contemporane. „Ar fi anacronic — îmi spunea de­unăzi — să ne manifestăm în rela­țiile noastre cotidiene într-un mod similar cu oamenii din alte epoci. De pildă, ar fi absurd ca membrii unui colectiv de muncă să-și sa­lute șeful în stil roman, strigînd în fiecare dimineață un „Ave, tov. Georgică“. De asemenea, ar fi u­­militor să facem apel la formulele (Continuare în­ pag. a II-a) jool ecrnfict PIN LOCUL BOABELOR T­ SF MACINA la moara m* 7.DE PORUMB talie ! TIMPUL! DIN BACAU în cursul anului, pa șantierul morii de porumb, obiectiv amplasat în zona industrială Mărgineni, din municipiul Bacău, nu odată s-a întîmplat ca lucrările să se desfășoare într-un ritm necorespunzător. La vremea res­pectivă, Comitetul municipal de partid a intervenit cu promptitudine pen­tru depistarea cauzelor nerealizării ritmului ridicat și remedierea lor. Ziarul nostru a publicat în mai multe rînduri, articole în care se­­­ analiza mersul lucrărilor, se dezvăluiau deficiențe, se sugerau soluții. Nu se poate spune că aceste semnale au rămas fără ecou, cu atît mai mult cu cît constructorul — șantierele 2 și 3 din cadrul Trustului de construcții — dispunea de toate forțele necesare pentru a asigura punerea în funcțiune a acestei investiții la termenul stabilit — 30 noiembrie 1969. Ba chiar, în­crezători în aceste posibilități, constructorii și-au luat, pe la­ începutul toamnei un ultim angajament in ce privește respectarea cu strictețe a acestui termen. Și iată­ că termenul a sosit..Pentru a vedea în ce măsură constructorii și-au respectat cuvîntul dat, sîmbătă — 29 noiembrie, ne-am deplasat la fața locului. Deși a doua zi moara urma să fie recepționată ca obiectiv finit de către beneficiar, deși cu data de 1 decembrie urmau să fie turnate în ..coși primele cantități de porumb, la toate cele 5 nivele ale importantu­lui edificiu puteai găsi încă reprezentanți ai principalelor meserii de pe un șantier de construcții : betoniști, zugravi, lăcătuși... C. NANCU (Continuare în pagina a III-a) Iată starea de „recepție“ în care se găsea moara în ziua de 29 noiembrie : piese nemontate, lucrări neexecutate (tencuieli, pardoseli), materiale de construcție împrăștiate peste tot. Blaga și Tăvădărești Două cooperative agricole geografic apropiate, dar îndepărtate ca rezultate în viticultură Pe valea Berh­eciului, la distanță de cîțiva kilometri se găsesc două cooperative agri­cole ale comunei Dealu Morii. Este vorba de Tăvădărești și Blaga. Ambele au plantat, in ultimii ani, suprafețe însemnate cu viță de vie. Plantațiile au cos­tat sume importante. Printr-o fructificare e­­ficientă, investițiile pot fi recuperate în cițiva ani. Ne-am propus în cele ce urmează să exami­năm modul cum sunt valorificate posibilită­țile de sporire a veni­turilor bănești, prin intrarea pe rod a viei, în cele două unități, și care sunt cauzele care în virtutea celor două rezultate diferite do­­bîndite în cursul a­­cestui an, fac să se dis­tanțeze simțitor. Cooperatorii din Blaga au o supra­față de 131 ha cu viță nobilă. în a­­cest an, 23 ha au intrat pe rod, iar de pe cele 41 ha anul trei, au recoltat cîteva zeci de tone de struguri. în total, viticultorii din Blaga au livrat statului 195 tone struguri nobili, ob­­ținînd, după calcule estimative un venit de circa 800.000 lei față de 312.000 lei ce­ erau prevăzuți în pla­nul de producție pe 1969. „Secretul“ acestor rezultate ni-1 dezvăluie tovarășul ing. Aurelian Stoicescu : De la dezgropat și pînă la cules, în­tregul ansamblu de lucrări a fost e­­fectuat la timp și de calitate. în con­dițiile specifice ale acestui an, au fost efectuate 8 stropiri. Culesul s-a făcut cu cea mai mare grijă, pe soiuri. Pe baza veniturilor bănești obținute în 1969 și-n anii următori, vom recu­pera sumele investite in plantări și în mod deosebit vor spori veniturile bănești ale unității și cooperatorilor. Cum stau lucrurile din acest Punct de vedere la Tăvădărești ? Consiliul Tudor STANCIU (Continuare în pag. a III-a) Sediul Uniunii județene a Cooperativelor meșteșugărești­ — Bacău. 1 o­ o . C. SCĂRI.­­ r Plenara Consiliului județean al sindicatelor La Bacău, a avut loc, ieri, ple­nara lărgită a Consiliului județean al sindicatelor, la care au partici­pat, ca invitați și președinții consi­liilor municipale și orășenești ale sindicatelor, membrii colectivului cu probleme de protecția muncii și asigurări sociale de pe lângă Consiliul județean al sindicatelor, membrii birourilor executive ale consiliilor municipale și orășenești ale sindicatelor cu probleme de protecția muncii și asigurări so­ciale, președinții comitetelor de sindicat, inginerii șefi și reprezen­tanți ai altor organe ajutătoare pe linia protecției muncii din marile întreprinderi, reprezentanții direc­țiilor muncii, de sănătate, Inspecto­ratului județean sanitar, ai spitale­lor din municipiile și orașele jude­țului. La lucrările plenarei a luat parte tovarășul Valerian Ghineț, secre­tar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. Din partea Consiliului Central al Uniunii­ Generale a Sindicatelor din România a participat ing. Mihail Rob, șeful sectorului protecția muncii, iar din partea Comitetului Uniunii Sindicatelor Sanitare — to­varășa Elena Oros. Plenara a analizat preocuparea organelor sindicale și a conduceri­lor tehnico-administrative din în­treprinderile județului nostru pen­tru îmbunătățirea stării de sănăta­te a salariaților și asigurarea mă­surilor de prevenire a îmbolnăvi­rilor și accidentelor de muncă. Planul de măsuri adoptat, jalo­­nînd direcțiile principale înspre ca­re trebuie să-și îndrepte în viitor atenția organele de sindicat, ad­ministrative și medicale, vizează tocmai înlăturarea lipsurilor, în scopul reducerii simțitoare a îm­bolnăvirilor profesionale și acci­dentelor mortale. 1 Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, a plecat la Moscova Marți la amiază a părăsit Capitala,­ plecând spre Moscova, delegația de partid și de stat a Republicii Socia­liste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea conducăto­rilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară și U.R.S.S. Din­ delegație fac parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preșe­dintele Consiliului de Miniștri,­ Gheorghe Bană, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., și Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa,­ erau prezenți tovarășii Emil Bodna­­raș, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­fin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dra­gan, Emil Drăgănescu, Janos Fa­zekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Va­sile Vîlcu, Ștefan Voitec, Petre Bla­­jovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pătan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernu­lui, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tikunov, însăr­cinatul cu afaceri ad-interim al U­­niunii Sovietice la București, și mem­­­­bri ai ambasadei. Sosirea la Moscova MOSCOVA­ 2 — Corespondentul A­­gerpres, L. Duță, transmite: Delega­ția de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulga­ria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germa­nă, R. P. Polonă, Republica Socialis­­­tă România, R. P. Ungară și U.R.S.S.­ a sosit marți seara la Moscova. La aeroportul Șeremetievo, delega­ția a fost întîmpinată de tovarășii L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Ru­­sakov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de asemenea,­ Teodor Marinescu, ambasador ex­traordinar și plenipotențiar al Repu­blicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai ambasadei. *■ In rândul tineretului Activitate politico­­ideologică perma­nentă, sistematică­ înfăptuirea vastului program de dezvoltare economică și social-cul­­turală a patriei, stabilit de Con­gresul al X-lea al partidului, sar­cinile mobilizatoare care stau în­ fața oamenilor muncii, în etapa ac­­tuală, ca și bogata­ activitate des­­­­fășurată de partidul și statul nos­tru pe plan­ internațional, suscită tot mai mult interesul tinerilor pentru înțelegerea și dezvoltarea activă a principalelor probleme ce caracterizează contemporaneitatea. Se poate aprecia că organele și organizațiile U.T.C. din cuprinsul județului nostru, parcurgînd o pe­­­­rioadă de căutări, în care s-au cristalizat forme și modalități de informare politică și pregătire ideo­­­­­logică a tineretului, au reușit să suscite tot mai mult interesul față de problemele majore ale vieții po­­litice interne și internaționale. Un­­ caracter permanent au avut in a­­­­ceastă perioadă întîlnirile cu acti­viști de partid și de stat, cu juriști,­ oameni de cultură și artă care au constituit bune prilejuri de dezba­tere, cu masa de tineri, a unor im­portante probleme ale construcției socialiste în patria noastră. în ace­lași timp, s-au născut în rîndul or­ganizațiilor U.T.C. modalități noi de pregătire politică — cluburi de informare și pregătire politică-ideo­­logică, cercuri teoretice de filozo­fie, economie politică, socialism ști­ințific, cicluri tematice de activi­­­­tați, „cronica evenimentelor“ — care s-au integrat pe deplin în ce­a f­­rințele de cunoaștere ale tineretu­­­lui (în municipiile Bacău și Gheor­­­ghe Gheorghiu-Dej, orașul Comă­’­nești, comunele Negri, Tamași Sascut). Cu toate acestea, în activitate­, de informare și pregătire politică­ a tineretului s-au manifestat și nu­­­meroase lacune. Plenara C.C. al U.T.C. din 10—11 octombrie a c." subliniind sarcinile care stau in fața organelor și organizațiilor, U.T.C. privind organizarea activi­tăților de pregătire politico-ideolo­­gică a tineretului, arata că „...în ansamblu, educarea politico-ideolo­­gică a tineretului nu se ridică su­­­ficient la nivelul exigențelor im­­­puse de dinamica dezvoltării so­cietății noastre, de sarcinile stabi­lite de partid in toate sferele de ac­tivitate. Și, în mod implicit, în for­marea și dezvoltarea conștiinței so­cialiste a tineretului“. " Remarca făcută este valabilă și pentru organizațiile U.T.C. din mu­­­n­icipiile, orașele și comunele sub­ed­iului nostru, avînd în vedere, în­deosebi, lipsa unui sistem perma­nentizat de pregătire politică și ideologică a tineretului. Recomal­­­dările făcute în cadrul Plenarei C.C. al U.T.C. privesc tocmai în­chegarea unui sistem permanent și sistematic de pregătire politico-­ ideologică a tuturor categoriilor de Constantin ROMAȘCANU,­­ secretar al Comitetului județ**»? Bacău al U.T.C. (Continuare în pag. a II-a) Lawrence al Arabiei — erou sau impostor? (III) Documente secrete Ulterior, fratele lui Lawrence, prof. A. W. Lawrence, ne-a îngă­duit accesul la documentele rămase de la „regele deșerturilor", a­­flate în biblioteca Bodleian Library din Oxford. Erau in cea m­ai mare parte scrisori scrise de Lawrence. La moartea sa, adresanții oferiseră scrisorile spre copiere, cu condiția ca ele să nu fie date publicității fără consimțământul lor, înainte de anul 2000. Dar sursa cea mai importantă de material nou au constituit-o Arhivele de Stat din Londra. Anul trecut, perioada embargoului oficial a fost redusă de la 50 la 30 de ani și, de atunci, numeroase documente privind pe Lawrence — informațiile, rapoartele sale că­tre Foreign Office (Ministerul de Externe) etc — au fost date publi­cității la intervale neregulate. Nimeni altcineva, după cite știm, nu s-a folosit pînă acum de ele. Mobilările lui Lawrence Din materialul descoperit în urma cercetărilor noastre se desprinde o i­­magine a lui Lawrence al Arabiei tot atît de remarcabilă ca și legenda creată în jurul său, doar că este a­­proape antiteza ei. Astăzi este lim­pede că Lawrence era departe de a fi simțit un profund atașament față de arabi. (Continuare în pag. a II-a)"’ É

Next