Steagul Roşu, ianuarie 1970 (Anul 25, nr. 5259-5282)

1970-01-14 / nr. 5267

Pag.2 Mai multă operativitate și com­petență în rezolvarea scrisorilor Se știe că scrisorile și sesizările oamenilor muncii constituie formă de cunoaștere nemijlocită­­ a Vieții, de atragere a întregului colectiv la conducerea și organi­zarea mai bună a producției, la înlăturarea deficiențelor ce se mai manifestă. Rezolvarea lor prilejuiește o verificare în cel mai înalt grad a legăturilor exis­tente între organele de conducere și mase, a comunității de interese. O vizită la Consiliul municipal Bacău al sindicatelor și o analiză făcută pe această temă, ne-a con­vins că majoritatea scrisorilor și sesizărilor primite în anul 1969 au fost rezolvate la timp și cu respec­tarea legislației muncii. Ponderea problemelor prezentate în scrisorile oamenilor muncii o constituie soli­citarea acordării ajutoarelor so­ciale și nerespectarea legislației muncii de către unele conduceri administrative ale unităților. A­­ceasta dovedește că cele mai multe deficiente se manifestă în aceste domenii. In aceste zile, cînd în toa­te întreprinderile și instituțiile din județ se desfășoară alegerile noilor comitete ale sindicatelor, amintim noilor organe alese că au datoria să reconsidere poziția, atitudinea sindicatelor în această problemă, concentrîndu-și forțele spre întro­narea disciplinei juridice, spre creș­terea respectului față de legi și față de salariați. în anul trecut, de pildă, a fost necesară interven­ția Consiliului municipal al sin­dicatelor pentru ca Victor So­­ciu de la întreprinderea de con­strucții și proiectări. Ștefan I. So­ci de la Trustul de construcții, ori Vasile Grădinaru de la Șantie­rul 405, să intre în posesia unor drepturi bănești reținute prin abuz. Uneori abuzul a mers pînă la desfacerea contractului de muncă, ca în cazul salariaților Toader Olteanu de la Fabrica de încălțăminte „Partizanul“ și Ma­ria Ochiu de la I.C.B., care au fost reîncadrați în serviciu în ur­ma rezolvării reclamațiilor lor de către Consiliul municipal al sindi­catelor. Șirul exemplelor care do­vedesc rezolvarea cu competență și operativitate a scrisorilor oameni­lor muncii ar putea, firește conti­nua. Ne vom opri, însă la cîteva situații în care soluționările date de organul municipal al sindicatelor nu a fost în măsură să rezolve pro­blemele prezentate în scrisori. De pildă, lui Pantelimon Dumitru de la U.C.M.R.D.P., care reclama re­ținerea unor drepturi bănești și imputații nejustificate, și Măriei Berza de la I.C.M., care sesiza că întreprinderea i-a reținut din sa­lariu costul regiei cantină pentru care unitatea se angaja în scris să-l suporte, li s-a recomandat să se adreseze comisiilor de judecată din unitățile la care sunt angajați. Aceasta, cu toate că în cazul lui P. Dumitru, scrisoarea arăta că a făcut contestație la organul sin­dical din unitate, însă nici după 6 luni comisia de judecată nu-i luase în discuție cererea. Și doar în alte cazuri Consiliul municipal al sindicatelor rezolvase operativ situații de acest fel. In răspun­sul adresat Ceciliei Zuld din co­muna Buhoci, fostă salariată la I.A.S. „Avicola“ pînă în martie 1969, care reclama reținerea pre­miului pe anul 1968, i se comu­nica printre altele că nu a fost premiată datorită unor abateri (cînd ? ce fel ?) în serviciu, pen­tru ca în final să se menționeze „suma de bani care vi s-a cuvenit dv. a fost vărsată la bugetul sta­tului“, în situația în care nu a fost premiată ce s-a vărsat la bu­getul statului ? Nu este clar dacă reclamantei i s-a cuvenit ori nu premiul respectiv. Sunt, firește, multe situații în care pentru o cît mai bună solu­ționare este nevoie de adîncirea analizei pe care o face organul municipal al sindicatelor, dar re­zolvarea trebuie să se facă strict în­ limita termenului legal, de 20 de zile, stabilit de lege. La data vizitei noastre la Consiliul muni­cipal al sindicatelor un număr de 40 de scrisori (adică 14 la sută din numărul celor înregistrate) au fost soluționate cu depășirea ter­menului legal între 2 și 30 de zile. Președintele consiliului, ing. Virgil Tănăsescu, ne spunea, re­feritor la această situație, că în cele mai multe cazuri s-a cerut aprobarea prelungirii termenului însă verbal, niciodată în scris. Iată așadar, că în rezolvarea scri­sorilor oamenilor muncii, respec­tarea legii trebuie să pornească, în primul rînd de la cei chemați să soluționeze aceste cereri. Tre­buie să se combată cu fermitate abaterile de la respectarea legis­lației, indiferent de nume și func­ție, în acest fel va crește cu si­guranță prestigiul organelor sin­dicale, iar salariații se vor adresa cu mai multă încredere că cele sesizate de ei vor fi rezolvate cu competență și operativitate. G. MACOVEI La Consiliul municipal Bacău al sindicatelor STEAGUL ROȘU intîlnirea cenacliștilor din școli Pepiniere de tinere talente, cercurile și cenaclurile literare școlare își au locul lor impor­tant bine definit în dezvolta­rea și promovarea acestora, în îndrumarea lor pe cărările creației literare. Pentru facilitarea unui schimb de opinii, la finele pri­mului trimestru școlar, s-au întîlnit profesorii conducători de cercuri literare. Au partici­pat reprezentanți ai consiliilor județean și municipal­e ale Or­ganizației pionierilor, ai In­spectoratului școlar — profe­sori — conducători de cercuri și cenacluri literare școlare din județul și municipiul Ba­cău, redactori ai revistei „A­­teneu“ ș. a. Pentru început, spre a crea atmosfera propice desfășurării un­or discuții, cenaclul literar de la Școala generală nr. 8 Bacău, condus de profesorul Mihai Semenov, a prezentat o ședință deschisă de cenaclu. Mlădițele literare din școală (pentru că „Mlădițe" se nu­mește și cenaclul), cu natura­lețe și competență, au evoluat în fața asistenței. Nimic n-a împiedicat ca discuțiile și pro­ducțiile lor literare să fie la înălțimea unor sensibili crea­tori, iar criticile necruțătoare dar și constructive. Eleva Lu­ciea Mezaroș a lecturat din poeziile sale. Gînduri pure, calde, meditații, pornite din­­tr-un suflet sensibil și lumi­nos. „Mamei mele", „Trandafi­rul“, „Plugușor“, sau chiar mult controversata poezie „De­jun în anul 2­ 000“ — o fante­zie ironică la ceea ce va fi (cred unii), în anul 2000, au creat puncte de plecare în dez­baterile ce au urmat. Acelorași încercări și emoții a fost supusă și proza elevei Cristina Prisecaru, care, prin­tre altele, deține și un premiu al Consiliului­ Național al Or­ganizației Pionierilor. Idei concentrate, imaginație arbo­rescentă, dusă pînă la simbol, un stil adecvat, s-au constatat în „Cind eram­ mugur“ sau în „Circul fără cupolă“. Un concurs de rime a com­pletat programul întîlnirii, du­pă care au fost expuse cîteva considerații privind îndruma­rea literară a elevilor, și mo­dul în care se dezvoltă aptitu­dinile de creație prin cercul li­terar. Prof. Cecilia PASCARU ts.oo 18.30 19.00 19.20 19.40 20.15 21.40 21.45 21.55 22.40 23.45 TELEVIZIUNE MIERCURI 14 IANUARIE 1970 Deschiderea emisiunii EX TERRA ’70 — emisiune concurs pentru școlari. Datini românești. Telejurnalul de seara. Felicitări. Emisiune muzicala. ANCHETA TV. Curso-ul al doilea „8“? Tele­cinemateca : NIBELUNGII. Prima parte — „Siegfried“. Anunțuri — publicitate. Muzică ușoară cu formația Ion Cristi­­noiu. Intîlnire cu muzica. Salonul literar al televiziunii. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. Carnet cinematografic D­upă o perioadă în care spiritul u­­man a fost preo­cupat de cunoașterea prin artă a probleme­lor majore ale vieții, a urmat o vreme de o­­boseală, de spreen în care arta era accepta­tă ca divertisment sau chiar ca refugiu fața neașteptatelor din și minunatelor realități contemporane. Iată în­să că „vacanța“ s-a terminat și ne întoar­cem iarăși, cu și mai mare pasiune, la dez­baterea prin artă a fe­nomenelor majore. Chestiunea este proba­tă și de recenta an­chetă a revistei nemai privitoare „și­la cele mai importante zece filme ale anului ’69. Primele două locuri în această ierar­hie au fost ocupate de filmele „Blow-up“ și „Anul trecut la Ma­rienbad“. Ambele pelicule scru­tează și înregistrează pe celuloid universul spiritual și psihologic al omului acestor tim­puri. Și vrem sau nu, ele ne interesează, ne captivează, ne fasci­nează, ne proiectează pe ecran propriile noastre procese spiri­tuale și psihice. Filmul belgianului André Delvaux face parte din categoria a­­cestora. Ținem să spunem de la început, e faptul putînd fi inter­pretat de unii specta­tori (puțini la număr) ca un avertisment, iar de ceilalți (cei mai mulți) ca o recoman­dare. Anouk Aimée și Yves Montand dialoghează în filmul „Intr-o sea­ră, un tren...“ despre dragoste și alienarea acesteia, despre viață și opusul acesteia, cu luciditate și raționa­lism și, in același timp, cu pasiune, și Delvaux-scenaristul Delvaux-regizorul, reluînd ideea unui gînditor din secolul lu­minilor, că dragostea este „moartea mică“, demonstrează că moar­tea fizică este lucrul cel mai puțin impor­tant. Este covîrșitoare numai atunci cînd nu reușim, din inerție, să rămînem prin nimic în conștiința semeni­lor. Filmul este încărcat de uimitoare simboluri și, chiar dacă respec­tul pentru spectator ne oprește să le desci­frăm, nu putem să nu remarcăm că nicioda­tă, poate, moartea nu a fost mai fericit sim­bolizată ca în acest film. Este fascinantă, ca și dezbaterea pe care o propune Del­vaux. Mircea FILIP— LETEANU „Intr-o seară, un tren...“ La „Flamura roșie“ „Valea păpușilor La „Muncitorul“ Lumea culiselor a fascinat întot­deauna și filmul lui Mark Robson nu face decit să reia, sub impulsul aceleiași fascinații, această temă dez­văluind, în plus, aspectele tragice de dincolo de reflectoare. Un mediu a­­gitat și crud, înlocuind adesea pasiu­nea cu patima, confundînd viclenia cu talentul și care se autodistruge sistematic, încetează să mai semene cu paradisul celebrităților fericite, înfățișat în magazinele ilustrate. E o lume aspră care nu lasă nici pe alții să trăiască absorbind tot ce e viață în sistemul gloriilor aruncate pe pia­ță așa cum se aruncă orice produs de larg consum. Intenția descriptivă rămine con­secventă, un amplu tablou critic constituind, pînă la sfîrșitul filmului, rațiunea acestei ecranizări după o carte care a făcut vogă în multe țări. Epuizarea nervoasă și folosirea ob­sesivă a medicamentelor este princi­palul centru de interes și motivul real pentru care se prăbușesc, unul este unul, idolii fabricați de agențiile de publicitate. Este, în setea de glo­rie a acestor oameni, chemați, prin profesia lor, să aducă bucuria și a­­devărul, o astfel de sete devoratoare de a-și nimici semenul, nncit orice raportare la imaginea sublimă a ar­tistului apare ridicolă. Tragica me­tamorfoză pe care cu admirabilă cla­ritate o realizează Patty Duke în ro­lul vedetei ce trece de pe culmi la prăbușire, este o poveste reală ades întîlnită la rubrica faptelor diverse din cetatea filmului american. Intre atîtea evenimente care s-au consumat în lumea ei contradictorie, chipul ac­triței Sharon Tate, nu de mult asa­sinată în împrejurările cunoscute, este un argument al fondului real și tragic al filmului. Privire lucidă în interiorul castele­lor visate de admiratorii stelelor e­­cranului, „Valea păpușilor“ nu se consacră totuși integral scopurilor declarate. C. IULIAN Imagine din filmul „Lupii albi“ care rulează la cinematograful „Oituz“ din Tg. Ocna. t­ Scenă din filmul sovietic „Noile aventuri ale răzbunătorilor“. GINEI MUNICIPIUL BACĂU MUNCITORUL : „VALEA PĂPUȘILOR* (orele 10,20 ; 15,20 ; 17,20 ; 19,20 ; 21,20). Tel. 12028. FLAMURA ROȘIE : „ÎNTR-O SEARĂ, UN TREN“ (orele 15 , 17 ; 19 , 21). Tel. 11950. PROGRESUL : „TAINA LEULUI* (orele 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. TINERETULUI : „PRIETENI FĂRĂ GRAI“ (orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ 23 AUGUST: „BĂTĂLIE PENTRU RO­MA“ (seriile I—II). OITUZ : „NOILE AVENTURI ALE RĂZ­BUNĂTORILOR“. CONSTRUCTORUL : „INTÎLNIRE IN MUNȚI". MOINEȘTI - PETROLUL : „ICONOS­TAS". i teatru) Teatrul de stat Bacău prezintă la sediu —­­ora 19,30 — spectacolul cu piesa ..UtINELE GRĂDINARULUI“ MUNICIPIU­ öACAL- Muzeul de științe naturale, strada Kabl M*r* ^Muzeul de arta, Calea Maroțeșt* nr. 20. Secția perai*nm13 de trt3 m­odernS si cont­etmpora­ni . _ , Muzeul de istorie, strada Karl M*r* nr. 23. Expoziție permar.«nt4 PRAIF-ST1­5 Muzeul sătesc MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de letorie B-dul Republicii nr. 4 deschis zilnic — cu excepția zilor de luni — intre orele 10—20. Muzeele dat 4—.­h­.. . s­i­n * -­­«xc.pt). zi. Iei d. lunii intre orele 10—18. MUNICmUL BAC­AU Galeriile de artî : Expozitia Cenaclului „Nicu Enea“ al U.A.P. La «dini muzeului ac istori«, «e. E.r. Mari­ur, 23 expoziție de fotografii „Columna“. TG. OCNA. Galeria de Arti. «Oda Păcii nr. 1 » Expoziția de picturi, «culptură ai grafiei românească, deschisă zilnic (cu excep­ția zilei de luni) între orele 10—13 și 15—19. Pentru eventualele modificări, survenite în programul de ci­nema, televiziune, radio și al muzeelor ce nu ne-au fost co­municate, redacția nu-și asumă răspunderea. Cum a pierit imperiul minoian (Urmare din pag. I) cu 30 sau 50 de ani mai tîrziu și a fost tot atît de puternică ca și erupția vulcanului Krakatoa, în cursul căreia au pierit 36.000 de oameni în 1883. Ea a produs pră­bușirea părții centrale a Insulei Thera și un val uriaș care a dis­trus întreaga civilizație existen­tă pe insulele înconjurătoare. Datarea profesorului Maryna­­tos, bazată pe diferența aproxima­tivă de 50 de ani, între momentul fabricării vaselor pentru depozi­tarea alimentelor găsite la Thera și a vaselor nearse aflate în rui­nele palatelor din Creta, a fost pusă la îndoială numai de doi participanți la Congres. Dr. Martin Aitken a comunicat că lucrează în prezent la punerea la punct a unei metode de anali­ză care ar putea să pună capăt divergențelor de opinii. Prin a­ceastă metodă s-ar putea data momentul cînd a avut loc erup­ția, măsurînd cantitatea de radia­ții radioactive absorbite de mi­nerale înainte de producerea a­­cesteia. Cea mai mare parte a delegați­lor a căzut de acord că este esen­țial să se pună la punct o nouă metodă științifică în vederea sta­bilirii vîrstei și originii materia­lului vulcanic de pe Insula Thera. O astfel de metodă a fost deja u­­tilizată de doi cercetători ameri­cani, care au reușit să stabilească locul de proveniență a unor ma­teriale vulcanice depistate pe fun­dul Mării Mediterane. Principala problemă care a ră­mas totuși fără răspuns la con­gres o constituie faptul dacă a e­­xistat în realitate sau nu un val, provocat de erupție și in ce măsu­ră acesta ar fi putut să ducă printr-o catastrofă de o amploa­re fără precedent la distrugerea întregii civilizații din Creta. BUCUREȘTI MIERCURI 14 IANUARIE 1970 PROGRAMUL I 21.35 Solistul seri!­i— Anca Agemolu. 22.03 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. 23.00 Concert de muzică ușoara. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. 13.00 Radio-școală. PROGRAMUL II 15.20 Compozitorul săptămînii. 16.00 Radiojurnal. Buletinul meteo-rufie­ 15.00 Muzica din opera „Rita“ de Donizetti. 16.20 Cîntă Ion Dolănescu. 15.30 Melodii de Elly Roman. 16.30 Consultație juridică. 15.40 Radio publicitate. 16.40 Fragmente din concertul de prime a 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. diții de muzica corala si ușoară. 16.20 Actualitatea muzicală. 17.05 Antena tineretului. 16.55 Sfatul medicului. 17.30 Muzică populară. 17.00 Mărturisiri pe portativ . 18.03 Știință, tehnică, fantezie, șoară. 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră 17.35 Lecturi paralele. 1^.OO GAZETA RADIO. 18.00 Cinci stele tp recital. 19.30 Săptămîna unui meloman. 19.00 Prime audiții. 20.05 Tableta de seară. 19.30 Meridiane lirice. 20­10 , 365 de cîntece­. 19.50 Noapte bună, copii. 20­20 Argheziană 20.00 Pe versuri de George Topîrceanu (fie 20­20 Zece melodii preferate, duri). 21.00 Istoria ideilor. 20.15 Teatru radiofonic. 21.20 Melodii interpretate la vioară de Ion 21.50 C'ntăreți de operă interpretînd muzică Calistrache ușoara. 21.30 Moment poetic. 22.20 Jazz. 23.05 Concertul orchestrei simfonice orelor didactice din București. 0.15—1.00 Fragmente din operete. JoI 15 IANUARIE 1970 PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05--9.30 Muzică și actualități. 9.30 Oda limbii române. 10.05 Trandafir de la Moldova populară. 10.30 Melodiile anotimpurilor. 11.05 Miniaturi de estradă. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Din veacul lui Stradivarius — muzică 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Recital de operă, Iulia Buciuceanu. 12.15 Muzică ușoară de Florentin Delmar. 12.25 Știința la zi. 12-33 Intîlnire cu melodia populară și in­terpretul preferat. 13.00 Radio jurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 13.45 14.00 14.40 14.50 15.C0 Melodii îndrăgite în interpretări chestrale. Muzica populară. Caleidoscop muzical. Radio publicitate. Tocu­l din bătrîn» lăsat. PROGRAMUL II Compozitorii cuită dragostea — 15.40 16.00 16.23 16.40 16.55 17.00 17.35 18.00 19.30 19.50 20.00 22.00 22.30 22.50 Ti.05­ zică ușoara. Radio publicitate. Radiojurnal. Buletin meteo­ritier. Recitalul pianistei Georgeta Ștefănescu Baroca. Cronica muzicala. Sfatul medicului. Melodii pentru toate vîrstele. Dicționar de literatură universală. Varietăți muzicale. ARTE FRUMOASE. Noapte buna, copii. Festival Beethoven. 200 de ani de­­ nașterea compozitorului. Muzică de jazz. FONOTECA DE AUR. Coruri bărbătești.­­1.00 Opera secolului nostru. IAȘI 17.30 Actualitatea economică. 17.45 Soliști și orchestre de muzica popu­lară. 18.00 Viața universitară. 18.23 Pe portativul undelor, melodia prefe­rată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Cîntă Maria Lătărețu. 19.25 Saptămîna muzicala. 20.00 Luceferi ai poeziei românești. 20.1*' Al mm de romanțe. 20.30 Compozitori moldoveni de ieri și de azi. 20.50 Interpretul de muzică ușoară Aurel«*» Andreescu. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Raliul melodiilor. 21.30 Cărți scriitori, opinii. 21.40 Valsuri și tangouri celebre TOP 15 IANUARIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAT 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea în agricultură.­­ 6.40 Bucurie, mîndra floare. 7.00 Informații și muzică. MIERCURI 14 IANUARIE PROGRAM DE SEARĂ 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. Miercuri 14 ianuarie 1970 Superbă performantă a fotbalului românesc (Urmare din pagina I) în tot acest timp, scoțienii n-au e­­xistat practic pe teren, decit prin a­­părare — uneori prea fermă — Și internaționalul Tommy McLean. La sfîrșitul primului sfert de oră s-a consumat o fază care­ a aruncat tribunele în aer, dar Dembrovski, scăpat singur, trage în portar. Cor­ner executat de Băluță, același Dem­brovski reia puternic și... din nou corner, de data asta rămas fără re­zultat. Se simțea că golul băcăuan pluteș­te în aer. El putea veni în minutul 23 al partidei, dar Dembrovski s-a opus involuntar șutului expediat de Ene Daniel spre colțul sting al por­ții lui McLaughlan. Și totuși, trei minute mai tîrziu portarul scoțian a­­vea să scoată mingea din plasă . Ge­­mănescu a alergat în tușă după o minge ce părea pierdută, pasează lui Pană, reprimește, îl deschide lung pe Ene Daniel, acesta trece în dribling de Mathie, Tim McLear și Dickson, înscriind plasat, pe jos în colțul drept al porții lui Mc­Laughlan. 1—0 în minutul 26 ! Ambele echipe joacă — foarte cu­rios — într-un prelungit regim de vi­teză. Se remarcă de la băcăuani ex­trema dreaptă Pană, cu o intuiție ex­cepțională a fazei, omniprezent în a­­tac. El avea, de altfel, să creeze nu mai puțin de 11 faze în careul sco­țienilor, fiind și autorul moral al ul­timului gol. In minutul 36 suporterii băcăuani­lor s-au apucat cu mîinile de cap : inepuizabilul Pană pătrunde în ca­reu, driblează scurt și șutează vio­lent cu riftul. Portarul oaspeților res­pinge greu în corner. Repune de la ebit Băluță. Pană pătrunde și șutea­ză sec, printre patru adversari, ta­bără transversală. Mare ocazie pier­dută ! Minutele se scurg repede și, pînă la sfîrșitul reprizei n-am remar­cat decit șutul — centrare al lui Dombrowski, lrosit de Pană care alu­necase în careu. S-a văzut, imediat după reluare, că echipele plătesc tribut ritmului in­fernal din prima repriză. Se joacă lent cîteva minute, prima fază a re­prizei consumîndu-se în minutul 53. Dombrowski execută puternic în ba­ră o lovitură liberă de la 25 metri și Ene Daniel reia cu capul peste poar­tă. Faza are darul să-i dezmorțească pe băcăuani. Un­ doi­urile Duțan— Băluță, purtate în viteză, îl ridică în picioare pînă și pe antrenorul sco­țian dar jucătorii oaspeți fac „gră­madă“ și reușesc să respingă în tușă. Notăm cîteva faze electrizante, în mi­nutele 58, 60, 61 (3 ratări ale lui Ene). Plutea în aer un nou gol băcăuan, Ghiță, ajuns la centru, face semn co­echipierilor din față să apese pe ac­celerator. Minutul 78 . Pană scapă singur spre careu, flancat de Starchan și McGrory, străbate jumătatea de te­ren advers și șutează cu efect in stin­gă jos. Portarul respinge greu. Ene Daniel, deși dezechilibrat, reușește să trimită balonul în plasă, pe lingă fundașul King, venit să respingă în extremis. 2—0 și băcăuanii nu mai lasă adversarilor nici o speranță. Pă­rea că pînă la fluierul final va urma o meritată relaxare a echipelor. Dar minutul 84 ne-a înghețat pe locurile noastre. Centrare scurtă a lui Mc­Lean și Ghiță „scoate“ senzațional balonul trimis la „păianjen“ de Mat­hie. Uluitor reflex ! Bravo Ghiță ! A fost semnul de adio al echipei scoțiene pentru că fluierul arbitru­lui István Zsolt avea să-i găsească pe oaspeți... în afara competiției. N. RED. Așadar, antrenorului Wal­ter McCrae nu i-au reușit „schemele tactice“; într-­ tavăr, sistemul — pu­țin curios — dispunerii echipei (1-5-3-2) avea menirea să-l scoată din­ joc pe Dombrowski, prin „lovirea“­ mijlocașului Gilmour de internațio­nalul băcăuan și, în același timp, să creeze posibilitatea unor contra­atacuri în cinci prin replierea mij­locașilor între cele două rapide ex­treme. Jucînd retras, Dombrowski le-a dejucat planul și înlocuirea lui Gilmour subliniază nereușita tacti­cii. Păcat că atacantul nostru și-a dat frîu liber nervilor cu numai cîteva minute înainte de sfîrșit- Gest care l-a costat eliminarea, prima elimi­nare din cariera sa. f­­aptul că în ves­tiare s-a îndreptat spre arbitrul în­tâlnirii pentru a-și cere scuze, îi ate­­nuiază în parte, gestul reprobabil, (lovire intenționată a adversarului). Suntem­ siguri că va fi unicul „caz“ de acest gen al internaționalului nostru. Declarații după meci Vom reda mai jos, pentru citito­rii ziarului nostru, cîteva declarații în ordinea in care le-am luat : un neutru, arbitrul maghiar István Zsolt, și două părți interesate : an­trenorul scoțian Walter McCrae delegatul Federației române de fot­și­bal. Coloman Braun-Bogdan. ISTVÁN ZSOLT are o carte de vi­zită impresionantă : a arbitrat în 3 turnee finale ale campionatului mon­dial, în 4 finale olimpice și face par­te în prezent din lotul celor 10 ar­bitri europeni delegați pentru Me­xic. Domnia sa ne-a declarat : „Am arbitrat o partidă în care s-a practicat un fotbal modern, specta­culos, în pofida terenului foarte difi­cil. Ambele echipe au forțat jocul, meciul a fost dur, dar fără brutali­tăți, formațiile adaptîndu-se perfect condițiilor pe care le oferea terenul. Dinamo Bacău a fost superioară, și-a desfășurat forțele judicios, atît în lungimea terenului cît și în lățimea lui, a atacat insistent, obținînd o victorie meritată. Mi-au plăcut în­deosebi — linia de atac și, în primul funel, cele două extreme (Pană și Bă­luță — n.n.). Antrenorul echipei Kilmarnock e­­ra afectat de înfrângere și căuta să scuze într-un fel eșecul scoțienilor. „Terenul avea o pojghiță de ghea­ță, fotbaliștii mei nu-și puteau men­ține echilibrul“ — ne-a spus Walter McCrae. „Dinamoviștii au avut o rezistență fizică mai bună, s-au a­­comodat mai repede condițiilor de joc“. — Unde credeți că ați pierdut cali­ficarea ? — Acasă la noi, în Scoția, unde n-am putut trece de Dinamo Bacău. Am venit­­ aici cu intenția de a ob­ține victoria dar n-am reușit aceas­ta. Dinamo a învins pe merit. — Arbitrajul ? — De cea mai bună calitate. — Ce șanse acordați echipei Dina­mo Bacău in turul IV al C.E.T. ? — Desigur, șansele stat în func­ție și de adversar, dar la o forma­ție ca cea din Bacău, care știe să se dăruiască cu totul jocului, în care e­­xistă un deosebit spirit de echipă- te poți aștepta la orice surpriză. Antrenorul emerit și delegatul fe­deral la meci, Coloman Braun-Bog­­dan, ne-a declarat : „Dinamo Bacău a fost cu o clasă superioară echipei scoțiene care este apreciată ca o formație de prestigiu în Europa. Sunt deosebit, de bucuros că fotbalul românesc pregătește ca­drele de mîine, de valoarea incontes­tabilă a lui Duran. Pană ș.a în me­ciul cu Kilmarnock, dinamoviștii au jucat cu multă însuflețire cum­ n-a făcut-o niciodată o altă echipă de la noi. Rezultatul: pentru întîia oa­ră o formație românească se califi­că în turul IV al unei competiții eu­ropene de club. Felicit jucătorii, felicit publicul băcăuan care a purtat-o pe aripile victoriei și doresc echipei Dinamo să ne aducă noi satisfacții în viitor“.­ ­ G. MOS­ARI Ene Daniel înscrie plasat. pe jos, primul gol în poarta scoțienilor..; ;

Next