Steagul Roşu, ianuarie 1970 (Anul 25, nr. 5259-5282)
1970-01-14 / nr. 5267
Pag.2 Mai multă operativitate și competență în rezolvarea scrisorilor Se știe că scrisorile și sesizările oamenilor muncii constituie formă de cunoaștere nemijlocită a Vieții, de atragere a întregului colectiv la conducerea și organizarea mai bună a producției, la înlăturarea deficiențelor ce se mai manifestă. Rezolvarea lor prilejuiește o verificare în cel mai înalt grad a legăturilor existente între organele de conducere și mase, a comunității de interese. O vizită la Consiliul municipal Bacău al sindicatelor și o analiză făcută pe această temă, ne-a convins că majoritatea scrisorilor și sesizărilor primite în anul 1969 au fost rezolvate la timp și cu respectarea legislației muncii. Ponderea problemelor prezentate în scrisorile oamenilor muncii o constituie solicitarea acordării ajutoarelor sociale și nerespectarea legislației muncii de către unele conduceri administrative ale unităților. Aceasta dovedește că cele mai multe deficiente se manifestă în aceste domenii. In aceste zile, cînd în toate întreprinderile și instituțiile din județ se desfășoară alegerile noilor comitete ale sindicatelor, amintim noilor organe alese că au datoria să reconsidere poziția, atitudinea sindicatelor în această problemă, concentrîndu-și forțele spre întronarea disciplinei juridice, spre creșterea respectului față de legi și față de salariați. în anul trecut, de pildă, a fost necesară intervenția Consiliului municipal al sindicatelor pentru ca Victor Sociu de la întreprinderea de construcții și proiectări. Ștefan I. Soci de la Trustul de construcții, ori Vasile Grădinaru de la Șantierul 405, să intre în posesia unor drepturi bănești reținute prin abuz. Uneori abuzul a mers pînă la desfacerea contractului de muncă, ca în cazul salariaților Toader Olteanu de la Fabrica de încălțăminte „Partizanul“ și Maria Ochiu de la I.C.B., care au fost reîncadrați în serviciu în urma rezolvării reclamațiilor lor de către Consiliul municipal al sindicatelor. Șirul exemplelor care dovedesc rezolvarea cu competență și operativitate a scrisorilor oamenilor muncii ar putea, firește continua. Ne vom opri, însă la cîteva situații în care soluționările date de organul municipal al sindicatelor nu a fost în măsură să rezolve problemele prezentate în scrisori. De pildă, lui Pantelimon Dumitru de la U.C.M.R.D.P., care reclama reținerea unor drepturi bănești și imputații nejustificate, și Măriei Berza de la I.C.M., care sesiza că întreprinderea i-a reținut din salariu costul regiei cantină pentru care unitatea se angaja în scris să-l suporte, li s-a recomandat să se adreseze comisiilor de judecată din unitățile la care sunt angajați. Aceasta, cu toate că în cazul lui P. Dumitru, scrisoarea arăta că a făcut contestație la organul sindical din unitate, însă nici după 6 luni comisia de judecată nu-i luase în discuție cererea. Și doar în alte cazuri Consiliul municipal al sindicatelor rezolvase operativ situații de acest fel. In răspunsul adresat Ceciliei Zuld din comuna Buhoci, fostă salariată la I.A.S. „Avicola“ pînă în martie 1969, care reclama reținerea premiului pe anul 1968, i se comunica printre altele că nu a fost premiată datorită unor abateri (cînd ? ce fel ?) în serviciu, pentru ca în final să se menționeze „suma de bani care vi s-a cuvenit dv. a fost vărsată la bugetul statului“, în situația în care nu a fost premiată ce s-a vărsat la bugetul statului ? Nu este clar dacă reclamantei i s-a cuvenit ori nu premiul respectiv. Sunt, firește, multe situații în care pentru o cît mai bună soluționare este nevoie de adîncirea analizei pe care o face organul municipal al sindicatelor, dar rezolvarea trebuie să se facă strict în limita termenului legal, de 20 de zile, stabilit de lege. La data vizitei noastre la Consiliul municipal al sindicatelor un număr de 40 de scrisori (adică 14 la sută din numărul celor înregistrate) au fost soluționate cu depășirea termenului legal între 2 și 30 de zile. Președintele consiliului, ing. Virgil Tănăsescu, ne spunea, referitor la această situație, că în cele mai multe cazuri s-a cerut aprobarea prelungirii termenului însă verbal, niciodată în scris. Iată așadar, că în rezolvarea scrisorilor oamenilor muncii, respectarea legii trebuie să pornească, în primul rînd de la cei chemați să soluționeze aceste cereri. Trebuie să se combată cu fermitate abaterile de la respectarea legislației, indiferent de nume și funcție, în acest fel va crește cu siguranță prestigiul organelor sindicale, iar salariații se vor adresa cu mai multă încredere că cele sesizate de ei vor fi rezolvate cu competență și operativitate. G. MACOVEI La Consiliul municipal Bacău al sindicatelor STEAGUL ROȘU intîlnirea cenacliștilor din școli Pepiniere de tinere talente, cercurile și cenaclurile literare școlare își au locul lor important bine definit în dezvoltarea și promovarea acestora, în îndrumarea lor pe cărările creației literare. Pentru facilitarea unui schimb de opinii, la finele primului trimestru școlar, s-au întîlnit profesorii conducători de cercuri literare. Au participat reprezentanți ai consiliilor județean și municipale ale Organizației pionierilor, ai Inspectoratului școlar — profesori — conducători de cercuri și cenacluri literare școlare din județul și municipiul Bacău, redactori ai revistei „Ateneu“ ș. a. Pentru început, spre a crea atmosfera propice desfășurării unor discuții, cenaclul literar de la Școala generală nr. 8 Bacău, condus de profesorul Mihai Semenov, a prezentat o ședință deschisă de cenaclu. Mlădițele literare din școală (pentru că „Mlădițe" se numește și cenaclul), cu naturalețe și competență, au evoluat în fața asistenței. Nimic n-a împiedicat ca discuțiile și producțiile lor literare să fie la înălțimea unor sensibili creatori, iar criticile necruțătoare dar și constructive. Eleva Luciea Mezaroș a lecturat din poeziile sale. Gînduri pure, calde, meditații, pornite dintr-un suflet sensibil și luminos. „Mamei mele", „Trandafirul“, „Plugușor“, sau chiar mult controversata poezie „Dejun în anul 2 000“ — o fantezie ironică la ceea ce va fi (cred unii), în anul 2000, au creat puncte de plecare în dezbaterile ce au urmat. Acelorași încercări și emoții a fost supusă și proza elevei Cristina Prisecaru, care, printre altele, deține și un premiu al Consiliului Național al Organizației Pionierilor. Idei concentrate, imaginație arborescentă, dusă pînă la simbol, un stil adecvat, s-au constatat în „Cind eram mugur“ sau în „Circul fără cupolă“. Un concurs de rime a completat programul întîlnirii, după care au fost expuse cîteva considerații privind îndrumarea literară a elevilor, și modul în care se dezvoltă aptitudinile de creație prin cercul literar. Prof. Cecilia PASCARU ts.oo 18.30 19.00 19.20 19.40 20.15 21.40 21.45 21.55 22.40 23.45 TELEVIZIUNE MIERCURI 14 IANUARIE 1970 Deschiderea emisiunii EX TERRA ’70 — emisiune concurs pentru școlari. Datini românești. Telejurnalul de seara. Felicitări. Emisiune muzicala. ANCHETA TV. Curso-ul al doilea „8“? Telecinemateca : NIBELUNGII. Prima parte — „Siegfried“. Anunțuri — publicitate. Muzică ușoară cu formația Ion Cristinoiu. Intîlnire cu muzica. Salonul literar al televiziunii. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. Carnet cinematografic După o perioadă în care spiritul uman a fost preocupat de cunoașterea prin artă a problemelor majore ale vieții, a urmat o vreme de oboseală, de spreen în care arta era acceptată ca divertisment sau chiar ca refugiu fața neașteptatelor din și minunatelor realități contemporane. Iată însă că „vacanța“ s-a terminat și ne întoarcem iarăși, cu și mai mare pasiune, la dezbaterea prin artă a fenomenelor majore. Chestiunea este probată și de recenta anchetă a revistei nemai privitoare „șila cele mai importante zece filme ale anului ’69. Primele două locuri în această ierarhie au fost ocupate de filmele „Blow-up“ și „Anul trecut la Marienbad“. Ambele pelicule scrutează și înregistrează pe celuloid universul spiritual și psihologic al omului acestor timpuri. Și vrem sau nu, ele ne interesează, ne captivează, ne fascinează, ne proiectează pe ecran propriile noastre procese spirituale și psihice. Filmul belgianului André Delvaux face parte din categoria acestora. Ținem să spunem de la început, e faptul putînd fi interpretat de unii spectatori (puțini la număr) ca un avertisment, iar de ceilalți (cei mai mulți) ca o recomandare. Anouk Aimée și Yves Montand dialoghează în filmul „Intr-o seară, un tren...“ despre dragoste și alienarea acesteia, despre viață și opusul acesteia, cu luciditate și raționalism și, in același timp, cu pasiune, și Delvaux-scenaristul Delvaux-regizorul, reluînd ideea unui gînditor din secolul luminilor, că dragostea este „moartea mică“, demonstrează că moartea fizică este lucrul cel mai puțin important. Este covîrșitoare numai atunci cînd nu reușim, din inerție, să rămînem prin nimic în conștiința semenilor. Filmul este încărcat de uimitoare simboluri și, chiar dacă respectul pentru spectator ne oprește să le descifrăm, nu putem să nu remarcăm că niciodată, poate, moartea nu a fost mai fericit simbolizată ca în acest film. Este fascinantă, ca și dezbaterea pe care o propune Delvaux. Mircea FILIP— LETEANU „Intr-o seară, un tren...“ La „Flamura roșie“ „Valea păpușilor La „Muncitorul“ Lumea culiselor a fascinat întotdeauna și filmul lui Mark Robson nu face decit să reia, sub impulsul aceleiași fascinații, această temă dezvăluind, în plus, aspectele tragice de dincolo de reflectoare. Un mediu agitat și crud, înlocuind adesea pasiunea cu patima, confundînd viclenia cu talentul și care se autodistruge sistematic, încetează să mai semene cu paradisul celebrităților fericite, înfățișat în magazinele ilustrate. E o lume aspră care nu lasă nici pe alții să trăiască absorbind tot ce e viață în sistemul gloriilor aruncate pe piață așa cum se aruncă orice produs de larg consum. Intenția descriptivă rămine consecventă, un amplu tablou critic constituind, pînă la sfîrșitul filmului, rațiunea acestei ecranizări după o carte care a făcut vogă în multe țări. Epuizarea nervoasă și folosirea obsesivă a medicamentelor este principalul centru de interes și motivul real pentru care se prăbușesc, unul este unul, idolii fabricați de agențiile de publicitate. Este, în setea de glorie a acestor oameni, chemați, prin profesia lor, să aducă bucuria și adevărul, o astfel de sete devoratoare de a-și nimici semenul, nncit orice raportare la imaginea sublimă a artistului apare ridicolă. Tragica metamorfoză pe care cu admirabilă claritate o realizează Patty Duke în rolul vedetei ce trece de pe culmi la prăbușire, este o poveste reală ades întîlnită la rubrica faptelor diverse din cetatea filmului american. Intre atîtea evenimente care s-au consumat în lumea ei contradictorie, chipul actriței Sharon Tate, nu de mult asasinată în împrejurările cunoscute, este un argument al fondului real și tragic al filmului. Privire lucidă în interiorul castelelor visate de admiratorii stelelor ecranului, „Valea păpușilor“ nu se consacră totuși integral scopurilor declarate. C. IULIAN Imagine din filmul „Lupii albi“ care rulează la cinematograful „Oituz“ din Tg. Ocna. t Scenă din filmul sovietic „Noile aventuri ale răzbunătorilor“. GINEI MUNICIPIUL BACĂU MUNCITORUL : „VALEA PĂPUȘILOR* (orele 10,20 ; 15,20 ; 17,20 ; 19,20 ; 21,20). Tel. 12028. FLAMURA ROȘIE : „ÎNTR-O SEARĂ, UN TREN“ (orele 15 , 17 ; 19 , 21). Tel. 11950. PROGRESUL : „TAINA LEULUI* (orele 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. TINERETULUI : „PRIETENI FĂRĂ GRAI“ (orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ 23 AUGUST: „BĂTĂLIE PENTRU ROMA“ (seriile I—II). OITUZ : „NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR“. CONSTRUCTORUL : „INTÎLNIRE IN MUNȚI". MOINEȘTI - PETROLUL : „ICONOSTAS". i teatru) Teatrul de stat Bacău prezintă la sediu —ora 19,30 — spectacolul cu piesa ..UtINELE GRĂDINARULUI“ MUNICIPIU öACAL- Muzeul de științe naturale, strada Kabl M*r* ^Muzeul de arta, Calea Maroțeșt* nr. 20. Secția perai*nm13 de trt3 modernS si contetmporani . _ , Muzeul de istorie, strada Karl M*r* nr. 23. Expoziție permar.«nt4 PRAIF-ST15 Muzeul sătesc MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de letorie B-dul Republicii nr. 4 deschis zilnic — cu excepția zilor de luni — intre orele 10—20. Muzeele dat 4—.h.. . sin * -«xc.pt). zi. Iei d. lunii intre orele 10—18. MUNICmUL BACAU Galeriile de artî : Expozitia Cenaclului „Nicu Enea“ al U.A.P. La «dini muzeului ac istori«, «e. E.r. Mariur, 23 expoziție de fotografii „Columna“. TG. OCNA. Galeria de Arti. «Oda Păcii nr. 1 » Expoziția de picturi, «culptură ai grafiei românească, deschisă zilnic (cu excepția zilei de luni) între orele 10—13 și 15—19. Pentru eventualele modificări, survenite în programul de cinema, televiziune, radio și al muzeelor ce nu ne-au fost comunicate, redacția nu-și asumă răspunderea. Cum a pierit imperiul minoian (Urmare din pag. I) cu 30 sau 50 de ani mai tîrziu și a fost tot atît de puternică ca și erupția vulcanului Krakatoa, în cursul căreia au pierit 36.000 de oameni în 1883. Ea a produs prăbușirea părții centrale a Insulei Thera și un val uriaș care a distrus întreaga civilizație existentă pe insulele înconjurătoare. Datarea profesorului Marynatos, bazată pe diferența aproximativă de 50 de ani, între momentul fabricării vaselor pentru depozitarea alimentelor găsite la Thera și a vaselor nearse aflate în ruinele palatelor din Creta, a fost pusă la îndoială numai de doi participanți la Congres. Dr. Martin Aitken a comunicat că lucrează în prezent la punerea la punct a unei metode de analiză care ar putea să pună capăt divergențelor de opinii. Prin această metodă s-ar putea data momentul cînd a avut loc erupția, măsurînd cantitatea de radiații radioactive absorbite de minerale înainte de producerea acesteia. Cea mai mare parte a delegaților a căzut de acord că este esențial să se pună la punct o nouă metodă științifică în vederea stabilirii vîrstei și originii materialului vulcanic de pe Insula Thera. O astfel de metodă a fost deja utilizată de doi cercetători americani, care au reușit să stabilească locul de proveniență a unor materiale vulcanice depistate pe fundul Mării Mediterane. Principala problemă care a rămas totuși fără răspuns la congres o constituie faptul dacă a existat în realitate sau nu un val, provocat de erupție și in ce măsură acesta ar fi putut să ducă printr-o catastrofă de o amploare fără precedent la distrugerea întregii civilizații din Creta. BUCUREȘTI MIERCURI 14 IANUARIE 1970 PROGRAMUL I 21.35 Solistul seri!i— Anca Agemolu. 22.03 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. 23.00 Concert de muzică ușoara. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. 13.00 Radio-școală. PROGRAMUL II 15.20 Compozitorul săptămînii. 16.00 Radiojurnal. Buletinul meteo-rufie 15.00 Muzica din opera „Rita“ de Donizetti. 16.20 Cîntă Ion Dolănescu. 15.30 Melodii de Elly Roman. 16.30 Consultație juridică. 15.40 Radio publicitate. 16.40 Fragmente din concertul de prime a 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. diții de muzica corala si ușoară. 16.20 Actualitatea muzicală. 17.05 Antena tineretului. 16.55 Sfatul medicului. 17.30 Muzică populară. 17.00 Mărturisiri pe portativ . 18.03 Știință, tehnică, fantezie, șoară. 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră 17.35 Lecturi paralele. 1^.OO GAZETA RADIO. 18.00 Cinci stele tp recital. 19.30 Săptămîna unui meloman. 19.00 Prime audiții. 20.05 Tableta de seară. 19.30 Meridiane lirice. 2010 , 365 de cîntece. 19.50 Noapte bună, copii. 2020 Argheziană 20.00 Pe versuri de George Topîrceanu (fie 2020 Zece melodii preferate, duri). 21.00 Istoria ideilor. 20.15 Teatru radiofonic. 21.20 Melodii interpretate la vioară de Ion 21.50 C'ntăreți de operă interpretînd muzică Calistrache ușoara. 21.30 Moment poetic. 22.20 Jazz. 23.05 Concertul orchestrei simfonice orelor didactice din București. 0.15—1.00 Fragmente din operete. JoI 15 IANUARIE 1970 PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05--9.30 Muzică și actualități. 9.30 Oda limbii române. 10.05 Trandafir de la Moldova populară. 10.30 Melodiile anotimpurilor. 11.05 Miniaturi de estradă. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Din veacul lui Stradivarius — muzică 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Recital de operă, Iulia Buciuceanu. 12.15 Muzică ușoară de Florentin Delmar. 12.25 Știința la zi. 12-33 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radio jurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 13.45 14.00 14.40 14.50 15.C0 Melodii îndrăgite în interpretări chestrale. Muzica populară. Caleidoscop muzical. Radio publicitate. Tocul din bătrîn» lăsat. PROGRAMUL II Compozitorii cuită dragostea — 15.40 16.00 16.23 16.40 16.55 17.00 17.35 18.00 19.30 19.50 20.00 22.00 22.30 22.50 Ti.05 zică ușoara. Radio publicitate. Radiojurnal. Buletin meteoritier. Recitalul pianistei Georgeta Ștefănescu Baroca. Cronica muzicala. Sfatul medicului. Melodii pentru toate vîrstele. Dicționar de literatură universală. Varietăți muzicale. ARTE FRUMOASE. Noapte buna, copii. Festival Beethoven. 200 de ani de nașterea compozitorului. Muzică de jazz. FONOTECA DE AUR. Coruri bărbătești.1.00 Opera secolului nostru. IAȘI 17.30 Actualitatea economică. 17.45 Soliști și orchestre de muzica populară. 18.00 Viața universitară. 18.23 Pe portativul undelor, melodia preferată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Cîntă Maria Lătărețu. 19.25 Saptămîna muzicala. 20.00 Luceferi ai poeziei românești. 20.1*' Al mm de romanțe. 20.30 Compozitori moldoveni de ieri și de azi. 20.50 Interpretul de muzică ușoară Aurel«*» Andreescu. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Raliul melodiilor. 21.30 Cărți scriitori, opinii. 21.40 Valsuri și tangouri celebre TOP 15 IANUARIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAT 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea în agricultură. 6.40 Bucurie, mîndra floare. 7.00 Informații și muzică. MIERCURI 14 IANUARIE PROGRAM DE SEARĂ 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. Miercuri 14 ianuarie 1970 Superbă performantă a fotbalului românesc (Urmare din pagina I) în tot acest timp, scoțienii n-au existat practic pe teren, decit prin apărare — uneori prea fermă — Și internaționalul Tommy McLean. La sfîrșitul primului sfert de oră s-a consumat o fază care a aruncat tribunele în aer, dar Dembrovski, scăpat singur, trage în portar. Corner executat de Băluță, același Dembrovski reia puternic și... din nou corner, de data asta rămas fără rezultat. Se simțea că golul băcăuan plutește în aer. El putea veni în minutul 23 al partidei, dar Dembrovski s-a opus involuntar șutului expediat de Ene Daniel spre colțul sting al porții lui McLaughlan. Și totuși, trei minute mai tîrziu portarul scoțian avea să scoată mingea din plasă . Gemănescu a alergat în tușă după o minge ce părea pierdută, pasează lui Pană, reprimește, îl deschide lung pe Ene Daniel, acesta trece în dribling de Mathie, Tim McLear și Dickson, înscriind plasat, pe jos în colțul drept al porții lui McLaughlan. 1—0 în minutul 26 ! Ambele echipe joacă — foarte curios — într-un prelungit regim de viteză. Se remarcă de la băcăuani extrema dreaptă Pană, cu o intuiție excepțională a fazei, omniprezent în atac. El avea, de altfel, să creeze nu mai puțin de 11 faze în careul scoțienilor, fiind și autorul moral al ultimului gol. In minutul 36 suporterii băcăuanilor s-au apucat cu mîinile de cap : inepuizabilul Pană pătrunde în careu, driblează scurt și șutează violent cu riftul. Portarul oaspeților respinge greu în corner. Repune de la ebit Băluță. Pană pătrunde și șutează sec, printre patru adversari, tabără transversală. Mare ocazie pierdută ! Minutele se scurg repede și, pînă la sfîrșitul reprizei n-am remarcat decit șutul — centrare al lui Dombrowski, lrosit de Pană care alunecase în careu. S-a văzut, imediat după reluare, că echipele plătesc tribut ritmului infernal din prima repriză. Se joacă lent cîteva minute, prima fază a reprizei consumîndu-se în minutul 53. Dombrowski execută puternic în bară o lovitură liberă de la 25 metri și Ene Daniel reia cu capul peste poartă. Faza are darul să-i dezmorțească pe băcăuani. Un doiurile Duțan— Băluță, purtate în viteză, îl ridică în picioare pînă și pe antrenorul scoțian dar jucătorii oaspeți fac „grămadă“ și reușesc să respingă în tușă. Notăm cîteva faze electrizante, în minutele 58, 60, 61 (3 ratări ale lui Ene). Plutea în aer un nou gol băcăuan, Ghiță, ajuns la centru, face semn coechipierilor din față să apese pe accelerator. Minutul 78 . Pană scapă singur spre careu, flancat de Starchan și McGrory, străbate jumătatea de teren advers și șutează cu efect in stingă jos. Portarul respinge greu. Ene Daniel, deși dezechilibrat, reușește să trimită balonul în plasă, pe lingă fundașul King, venit să respingă în extremis. 2—0 și băcăuanii nu mai lasă adversarilor nici o speranță. Părea că pînă la fluierul final va urma o meritată relaxare a echipelor. Dar minutul 84 ne-a înghețat pe locurile noastre. Centrare scurtă a lui McLean și Ghiță „scoate“ senzațional balonul trimis la „păianjen“ de Mathie. Uluitor reflex ! Bravo Ghiță ! A fost semnul de adio al echipei scoțiene pentru că fluierul arbitrului István Zsolt avea să-i găsească pe oaspeți... în afara competiției. N. RED. Așadar, antrenorului Walter McCrae nu i-au reușit „schemele tactice“; într- tavăr, sistemul — puțin curios — dispunerii echipei (1-5-3-2) avea menirea să-l scoată din joc pe Dombrowski, prin „lovirea“ mijlocașului Gilmour de internaționalul băcăuan și, în același timp, să creeze posibilitatea unor contraatacuri în cinci prin replierea mijlocașilor între cele două rapide extreme. Jucînd retras, Dombrowski le-a dejucat planul și înlocuirea lui Gilmour subliniază nereușita tacticii. Păcat că atacantul nostru și-a dat frîu liber nervilor cu numai cîteva minute înainte de sfîrșit- Gest care l-a costat eliminarea, prima eliminare din cariera sa. faptul că în vestiare s-a îndreptat spre arbitrul întâlnirii pentru a-și cere scuze, îi atenuiază în parte, gestul reprobabil, (lovire intenționată a adversarului). Suntem siguri că va fi unicul „caz“ de acest gen al internaționalului nostru. Declarații după meci Vom reda mai jos, pentru cititorii ziarului nostru, cîteva declarații în ordinea in care le-am luat : un neutru, arbitrul maghiar István Zsolt, și două părți interesate : antrenorul scoțian Walter McCrae delegatul Federației române de fotșibal. Coloman Braun-Bogdan. ISTVÁN ZSOLT are o carte de vizită impresionantă : a arbitrat în 3 turnee finale ale campionatului mondial, în 4 finale olimpice și face parte în prezent din lotul celor 10 arbitri europeni delegați pentru Mexic. Domnia sa ne-a declarat : „Am arbitrat o partidă în care s-a practicat un fotbal modern, spectaculos, în pofida terenului foarte dificil. Ambele echipe au forțat jocul, meciul a fost dur, dar fără brutalități, formațiile adaptîndu-se perfect condițiilor pe care le oferea terenul. Dinamo Bacău a fost superioară, și-a desfășurat forțele judicios, atît în lungimea terenului cît și în lățimea lui, a atacat insistent, obținînd o victorie meritată. Mi-au plăcut îndeosebi — linia de atac și, în primul funel, cele două extreme (Pană și Băluță — n.n.). Antrenorul echipei Kilmarnock era afectat de înfrângere și căuta să scuze într-un fel eșecul scoțienilor. „Terenul avea o pojghiță de gheață, fotbaliștii mei nu-și puteau menține echilibrul“ — ne-a spus Walter McCrae. „Dinamoviștii au avut o rezistență fizică mai bună, s-au acomodat mai repede condițiilor de joc“. — Unde credeți că ați pierdut calificarea ? — Acasă la noi, în Scoția, unde n-am putut trece de Dinamo Bacău. Am venit aici cu intenția de a obține victoria dar n-am reușit aceasta. Dinamo a învins pe merit. — Arbitrajul ? — De cea mai bună calitate. — Ce șanse acordați echipei Dinamo Bacău in turul IV al C.E.T. ? — Desigur, șansele stat în funcție și de adversar, dar la o formație ca cea din Bacău, care știe să se dăruiască cu totul jocului, în care există un deosebit spirit de echipă- te poți aștepta la orice surpriză. Antrenorul emerit și delegatul federal la meci, Coloman Braun-Bogdan, ne-a declarat : „Dinamo Bacău a fost cu o clasă superioară echipei scoțiene care este apreciată ca o formație de prestigiu în Europa. Sunt deosebit, de bucuros că fotbalul românesc pregătește cadrele de mîine, de valoarea incontestabilă a lui Duran. Pană ș.a în meciul cu Kilmarnock, dinamoviștii au jucat cu multă însuflețire cum n-a făcut-o niciodată o altă echipă de la noi. Rezultatul: pentru întîia oară o formație românească se califică în turul IV al unei competiții europene de club. Felicit jucătorii, felicit publicul băcăuan care a purtat-o pe aripile victoriei și doresc echipei Dinamo să ne aducă noi satisfacții în viitor“. G. MOSARI Ene Daniel înscrie plasat. pe jos, primul gol în poarta scoțienilor..; ;