Steagul Roşu, ianuarie 1970 (Anul 25, nr. 5259-5282)
1970-01-29 / nr. 5280
STEAGUL ROȘU MIK RSTRCTUm ȘlKUUTATE Raid-anchetă prin bibliotecile școlare 113 Ce spun instrucțiunile... H ...și cei ce trebuie să le respecte . Ore (mai mult sau mai puțin) de funcționare 01 Cine ajută și cine este ajutat ? Gustul pentru lectură (și al elevilor) apare prin lectură. Este axiomă de netăgăduit. De aici și o necesitate a ființării unor biblioteci școlare bine dotate, bine organizate. Iar istoria învățămîntului românesc pomenește de multe asemenea biblioteci care, și ele, au dat prestigiu școlii, s-au format o tradiție. Tradiția se cere a fi continuată. Pornind de la această idee am efectuat un sondaj prin bibliotecile cîtorva licee din cuprinsul județului. în primul rînd, trebuie să menționăm că, privitor la bibliotecile școlare ,au apărut felurite regulamente și instrucțiuni de funcționare care se găsesc la toate unitățile vizitate. In statutul personalului didactic se arată că „pentru funcția de bibliotecar e necesară absolvirea unei instituții de învățămînt superior sau a unui liceu, cu examen de bacalaureat“, bibliotecara școlii făcînd parte din personalul didactic ajutător. La inspectoratul școlar județean datele aflate din statut ne sunt completate. Astfel, încadrarea bibliotecarilor școlari (pentru licee) depinde de numărul de elevi ai școlii, ca și de fondul de cărți existent. Acestora le sunt fixate sarcinile în regulamentul publicat în Buletinul Ministerului învățămîntului, nr. 5, seria A, noiembrie 1968. Sintetic, ele s-ar prezenta în modul următor: împrumutarea de cărți la elevi, desfășurarea unor acțiuni de masă (singuri, azi sprijinind profesorii de literatură sau diriginții), lucrări administrative. O ultimă mențiune de ordin general , bibliotecarii sunt angajați direct de conducerile școlilor. Așadar, în virtutea acestui drept, directorul Liceului din Moinești, prof. Simion Preutu (cu specialitatea — limba română), a angajat în funcția de bibliotecară pe Maria Hrișcă, absolventă din 1959 a acestui liceu și, după spusele directorului, mediocră la literatură, „înainte de a fi la bibliotecă, ea a lucrat, cu bune rezultate, ca pedagogă. Acum, însă, nu mai dă același randament“. La data vizitei noastre, bibliotecara Liceului din Moinești era pur și simplu, copleșită de dificultățile ce le întîmpina în întocmirea cataloagelor de informare. — Altceva mai faceți, în afară de aceasta ? — Dar mai am timp ? Doar printre picături mai împrumut cîteva cărți la elevi. Restul timpului, din cele 8 ore, îl consacra „tehnicii“ de bibliotecă. Așa am primit indicații la cursul de instruire de la Iași, din vara acestui an. Despre cursul de la Iași nu s-a mai pomenit și în discuția avută cu tovarășa profesoară Viorica Bazalic, bibliotecara Liceului „G. Bacovia“ din Bacău. „Da, ni s-a indicat să concepem cataloagele de informare, alfabetic și sistematic, pe fișe. Treaba aceasta e puțin cam dificilă și mi se pare mie, inutilă, deoarece eu singură lucrez la fișier. Bineînțeles că lucrările administrative nu îmi ocupă pe zi decît o oră, cel mult o oră și jumătate“. Celelalte ore din program, V. Bazalic le folosește cu succes în munca sa. Se și cunoaște. Deși licențiată în naturale—geografie, lucrează ca bibliotecară de peste 13 ani ,timp în care a acumulat o bogată experiență. Cărțile sînt frumos aranjate în rafturi, într-o ordine desăvîrșită La Liceul nr. 1 din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej este bibliotecară Gabriela Ghilea. Deși trebuie să facă față, cu cele 50.000 de volume, unui număr de 45 de clase de elevi, ea reușește poate datorită și pasiunii cu care muncește. „De mulți ani funcționez ca bibliotecară, — ne mărturisește. Sunt aici multe de făcut dacă lucrezi cu tragere de inimă“. „Rezultatele frumoase ale muncii sale reprezintă rodul conștiinciozității tovarășei“, — ne confirmă și prof. Radu Constandache, directoarea liceului. O bibliotecă îngrijită am întîlnit și la Liceul de la Podu Turcului (bibliotecară, Elena Popa, în prezent studentă în anul al VI-lea la Filologie, cursuri fără frecvență). Ce ne-a frapat aici însă, a fost programul de funcționare. Și nu pentru că ar fi fost defectuos întocmit. Ba, din contra. După cum era și afișat pe ușă, biblioteca trebuia să fie deschisă zilnic între orele 7,30—13,30, iar după amiază de la 17 la 19. Regretabil e doar faptul că la data noastre (într-o joi), la ora vizitei 12,20, biblioteca era închisă. Și închisă a rămas pînă la ora 13,30. A fost necesar, în cele din urmă, să chemăm bibliotecara de acasă pentru a ne da relațiile de care aveam nevoie. în acest caz, se pare că și conducerea școlii (director, prof. Hristache Pricope) tolerează abaterile de acest fel de la disciplină. După cum arătam mai înainte, Statutul personalului didactic prevede că bibliotecarii școlari formează personalul didactic ajutător. Ei trebuie să fie un auxiliar prețios al profesorilor diriginți, al profesorilor de diferite specialități și, în special, al celor de limba și literatura română. Inițiative, în acest sens, am întîlnit. De pildă, bibliotecara V. Bazalic, de la Liceul „G. Bacovia“, în colaborare cu diriginții ,a organizat orele de dirigintie la clasele a V-a chiar în sediul bibliotecii. Le-a vorbit despre vechimea școlii și a bibliotecii sale, le-a arătat fișele de cititori („un contract între Cititor și bibliotecă“), le-a vorbit despre îngrijirea cărților, încheind acțiunea prin înscrierea de noi cititori. în plus, mai inițiază seri de basme, audiții etc. în în urma celor observate de noi bibliotecile școlare vizitate (menționăm că am urmărit, în special, activitatea bibliotecarilor școlari cu normă întreagă) se impun cîteva concluzii. Foarte bine se procedează atunci cînd sînt încadrați, ca bibliotecari școlari, persoane cu studii corespunzătoare (superioare sau medii). Considerăm necesar, însă, ca măsura să fie dublată și de o verificare atentă a aptitudinilor celor interesați. Credem că Inspectoratul școlar județean ar putea studia posibilitatea ocupării prin concurs a posturilor de bibliotecari școlari. Conducerile școlilor au datoria să se preocupe într-o mai mare măsură de felul cum își desfășoară activitatea bibliotecile școlare , să aibă grijă ca programul de funcționare să fie întocmit judicios și, în același timp, să fie respectat, să antreneze bibliotecarii școlari în acțiunile cultural-educative prevăzute în planul general al școlii, să formeze colective de cadre didactice care să ajute bibliotecarii în munca lor, să fie supusă, periodic, dezbaterii consiliului profesoral întreaga activitate a bibliotecii etc. Un rol aparte, în acest sens, îi revine organizației de partid din școala respectivă. Comuniștii trebuie să ia atitudine hotărîtă împotriva dovezilor de formalism pe care le manifestă unii bibliotecari școlari. Prin aceste măsuri — la care se pot adăuga, desigur, și altele — toate bibliotecile școlare vor putea deveni adevărate centre de convergență ale acțiunilor cu cartea din fiecare școală. Constantin LUPU ★ PIONIERII LA START într-o atmosferă sărbătorească, peste 700 de pionieri din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej au asistat, recent, în sala Casei de cultură, la festivitatea deschiderii stagiunii permanente a studioului de teatru pentru pionieri, care va purta numele marelui actor George Vraca, o valoroasă inițiativă a Consiliului municipal al pionierilor, în colaborare cu Casa de cultură a sindicatelor din localitate. Despre sarcinile și scopul noului studiou de teatru au vorbit prof. Vasile Ciobanu, președintele Consiliului municipal al Organizației pionierilor, și Ion Creangă, directorul Casei de cultură. Festivitatea a fost urmată de un montaj de versuri patriotice intitulat „Te apăr, și te laud și te cînt“, precum și de spectacolul cu piesa într-un act „Drumul spre stele“ de V. Basarabescu, prezentată de cercul de artă dramatică al Casei pionierilor. Val. RADULESCU Moment festiv... ___ Predarea științelor (Urmare din pagina ) unui însemnat număr de reputați oameni de știință și pedagogi din multe țări ale lumii. Congresul a prilejuit remarcabile confruntări și modalități de realizare a învățămîntului integrat. Ce obiective se urmăresc prin invățămîntul integrat ? — Cercetările pe care le întreprindem, ca și altele similare, ce se efectuează în alte țări, relevă că prin integrarea invățămîntului se urmărește : organizarea conținutului învățămintului ca un ansamblu coerent, care pune accentul pe unitatea fundamentală a științei ; evitarea pe cît posibil a compartimentărilor exagerate (de multe ori artificiale) dintre diferite discipline, precum și a repetițiilor prin : evidențierea interacțiunilor intre diversele domenii ale științei (atit în cursul evoluției lor istorice, cit și pe plan epistemologic și metodologic), relevarea analogiilor, facilitarea transferurilor, elaborarea și aplicarea consecventă a principiilor de corelare între diferite obiecte de învățămint (care vor trebui să-și găsească expresia concretă în prevederile programelor școlare și apoi în manuale) ; degajarea din diversitatea fenomenelor studiate a unor principii fundamentale care sint și principii integratoare și a căror pondere trebuie să crească în învățămînt. De asemenea, prin integrarea învățămîntului se urmărește posibilitatea învățămint a unor introducerii indiscipline de graniță, ca și a metadisciplinelor ; conceperea studiului științelor ca un proces (nu numai ca produs) prin : inițierea elevilor în metodele de cercetare științifică, dezvoltarea gîndirii lor științifice, a creativității și independenței, insușirea mijloacelor de expresie proprie științei (terminologie, folosirea graficelor, a desenului tehnic etc) creîndu-se astfel posibilitatea formării concepției și abilităților adecvate „vieții științifice“. Aceasta presupune, de asemenea, dezvoltarea consecventă a intereselor pentru știință și aplicațiile sale, mai ales prin evidențierea marilor probleme științifice cu care umanitatea este confruntată. Și acum, în final, vă rugăm să faceți referiri la unele aspecte metodologice ale învățămîntului integrat. — în realizarea învățămîntului integrat se propun ca soluții: a) integrarea totală (denumită uneori și sincretică) pe baza unui curs unic, în care — fie că sînt reunite mai multe domenii de studii, fie că fenomenele sunt studiate sub diferite aspecte, făcîndu-se apel la resursele și mijloacele oferite de diferite discipline ; b) coordonarea a două sau a mai multor discipline, adică o cooperare planificată și meticulos programată a acestor discipline. Folosirea uneia sau alteia din aceste forme de integrare, precum și stabilirea domeniilor integrate depinde de vîrsta elevilor, de timpul de învățămint, de caracteristicile obiectelor de învățămint. Se recomandă ca integrarea să fie realizată de colective mixte, compuse din specialiștii disciplinelor respective și din psihologi și pedagogi. Fără îndoială pot fi propuse și găsite numeroase soluții. Problema principală rămâne de a realiza un învățământ global integrat și în același timp diversificat, care să nu excludă nici unul din elementele necesare dezvoltării integrale, echilibrate a personalității. Anomalii... Am asistat la începutul celui de-al doilea trimestru, la cîteva adunări generale deschise ale organizațiilor de partid din școli, consacrate analizei rezultatelor din prima etapă a anului școlar în curs, , La una din ele, cea de la Liceul industrial de construcții din Bacău, s-au semnalat, printre alte cauze obiective generatoare ale situației slabe la învățătură a elevilor, două mostre de anomalii. Mai întîi, atît în darea de seamă, cît și din cuvîntul celorlalți profesori, s-a arătat că programele analitice (la matematică, fizică etc.) nu concordă cu planul de învățămînt. Bineînțeles că acest fapt a generat eforturi deosebite din partea profesorilor care, numai prin diverse procedee metodice, au putut face față predării, și, implicit, din partea elevilor. Este, desigur, extrem de dificil ca un capitol din programa de matematică, prevăzut a fi predat, să zicem, în 6 ore, să fie elucidat, conform planului de învățămînt, în numai 2 ore. Și aceasta în condițiile în care și programa și planul de învățămînt sînt valabile (concomitent) pentru anul școlar 1969-1970. Anomalia continuă cu situația manualelor. După cum remarca, în adunare, ing. Doina Miru, manualele de mecanică tehnică sînt total necorespunzătoare, la unele capitole cunoștințele inițiale (oferite de obiectele de cultură generală) predîndu-se abia în anul următor (!?!) ce ne întrebăm, oare cei alcătuiesc aceste manuale nu cunosc, în totalitate, programele elaborate pentru acest tip de liceu de specialitate ? De ce nu le respectă ? Pentru rezolvarea ambelor aspecte se impune respectarea unor elementare principii pedagogice și, în ultimă instanță, de logică. După cum ne relata tovarășa ing. Adamiza Niculiu, directoarea liceului, faptele sînt cunoscute de Direcția învățămîntului profesional și tehnic din Ministerul Invățămintuluii adeseori sesizat, dar care a preferat să nu răspundă în nici un fel școlii băcăuane. în acest caz, insistăm ca direcția amintită să ne răspundă nouă cum se va rezolva situația, cu atît mai mult cu cit ea persistă de 3-4 ani. C. L. Liceul din T. Ocna. Programarea - capitol important al muncii pionierești Nu se poate concepe domeniu de activitate fără planificare și programare, ele au devenit astăzi indispensabile oricărei acțiuni. Programarea, întocmită pe criterii științifice, asigură condiții optime pentru realizarea unor activități, ea constituie într-un anume sens un adevărat suport material al activității pionierești. Iată de ce comandanții de pionieri trebuie să aibă în vedere ca programul de activitate să răspundă anumitor cerințe, să fie realizat pe criterii bine stabilite. Din păcate, nu se poate spune că toate programele din unitățile de pionieri sunt alcătuite în mod corespunzător. Mai sunt unii comandanți care ignoră principiile ce stau la baza unei bune programări, metodice, științifice. Astfel, apar înscrise „activități“ ca : „Efectuarea unui număr de abonamente“, „Se vor pregăti alegeri la detașament“ și alte asemenea. S-au întîlnit activități necorespunzătoare particularităților de vîrsta elevilor, cum ar fi bunăoară la clasele a VI-a sau a VII-a — seri de basm. în unele programe, se întîlniesc numeroase acțiuni facile repetate, ca vizionarea unor filme, unde pionierii nu participă decît ca spectatori, ori valoarea educativă a multor acțiuni rezidă în participarea entuziastă, efectivă a copiilor. O bună programare trebuie să țină seama de o multitudine de factori — de posibilitățile materiale, de particularitățile de vîrstă ale copiilor, de anotimp și de specificul local etc. Trebuie pornit de la principiul că activitățile propuse spre înfăptuire să fie atractive, recreative, să iasă din tiparele didacticiste, iar copiii să participe cu entuziasm la ele. în alcătuirea programului, comandantul Va face apel la pionieri, le va cere sugestii asupra activităților ce doresc să le desfășoare, și, în acest caz, copiii, cu fantezia lor bogată, sunt neîntrecuți. Unii copii vor propune poate și unele acțiuni irealizabile pentru posibilitățile lor: ca un zbor în Cosmos, ori o expediție, să zicem la Polul Sud. Aici intervine rolul pedagogului care trebuie să aibă spirit de discernămînt, să primească cu înțelegere toate propunerile spre a nu-i demobiliza pe copii, să comenteze posibilitățile de realizare, realismul lor etc. Pentru alcătuirea programului de activitate, atît la detașament cît și la unitate, se au în vedere obiectivele prevăzute în planul de muncă al consiliului pionierilor pe școală, întocmit la începutul anului de învățămînt. Se va avea în vedere a se programa acțiuni specifice vieții de organizație ca : desfășurarea alegerilor, primirea de noi pionieri, concursuri de cunoaștere a statutului unităților de pionieri, a regulamentelor de decernare a distincțiilor etc. în scopul dezvoltării cunoștințelor, a intereselor în vederea formării unei concepții științifice despre viață și societate, în programe se pot înscrie — ca activități — vizite la muzee, întreprinderi și obiective industriale, vizionarea unor spectacole de film, teatru, televiziune etc. Un rol însemnat în viața copiilor îl are activitatea cultural-artistică, care prilejuiește numeroase ocazii de afirmare pe plan artistic a copiilor cu înclinații. Pe linia aceasta se pot prevedea în programe , concursuri, simpozioane, seri literare, brigăzi artistice, programe de dansuri și cîntece etc. în vederea educării pionierilor și școlarilor în spiritul moralei comuniste, a patriotismului socialist și internaționalismului proletar, se pot programa serbări școlare, învățarea de cîntece și poezii despre partid și patrie, întîlniri cu personalități ale vieții publice și culturale, aniversarea sau comemorarea unor evenimente sau personalități din istoria noastră ori din cea universală, îngrijirea monumentelor istorice, diverse activități de utilizare socială etc. Ținînd seama de locul ocupat de sport în viața copiilor și de importanța deosebită pentru dezvoltarea armonioasă, sănătoasă, a organismului, se va avea în vedere includerea unor acțiuni sportive ca meciuri, drumeții, excursii. Un program de detașament, ca de altfel și de unitate, trebuie să cuprindă : activitatea propusă, data, ora, dacă este posibil, locul de desfășurare și cine dintre pionieri răspunde. Dindu-li-se sarcini pionierilor li se dezvoltă astfel deprinderi organizatorice. Prin îmbinarea principiului conducerii și autoconducerii, copiii sunt pătrunși de importanța acțiunilor ce le au de realizat, de responsabilitățile care le revin. Subliniem, la încheiere, că simpla programare nu este suficientă, ea nu înseamnă nimic, oricît de bine ar fi întocmită, dacă nu se atrage masa de pionieri în realizarea acțiunilor propuse Prof. Relu LEOVEANU, șeful comisiei metodice a Consiliului județean Bacău al Organizației pionierilor Consultație metodică pentru comandanții de pionieri Joi 29 ianuarie 1970 I.C.H. Șantierul Poiana Uzului, comuna Dărmănești, județul Bacău \ angajează de urgență \ pentru Șantierul I.C.H. Someș — Șantierul Mărișelu, județul Cluj, următoarele categorii de muncitori : j - dulgheri j - zidari - betoniști | - mineri J - Instalatori j - strungari | j — electricieni | J — sudori j — mecanici utilaje j — muncitori necalificați ! Se asigură cazare pe șantier, cantină contra cost, ț ț spor șantier, spor izolare, spor pentru lucru \ subteran, regim de lucru 10 ore și permisie legală conform H.C.M. 1240. J (TELEVIZIUNEA JOI 29 IANUARIE 1970 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.05 Film serial : „Aventura în munți" (IX). Adresa conspirativă. 18.35 Mult e dulce și frumoasă... 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Hochei pe gheața. Repriza a III-a din finala competiției „Cupa orașului București". Transmisiune directă de la Galați. 20.00 REFLECTOR. 20.10 Anunțuri — publicitate. 20.15 Prim plan. Meteorologul NICOLAE TOPOR. 20.45 Stagiune lirică TV.22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Actualități literare. 220 Avanpremieră. 22.45 Varietăți pe peliculă. 23.00 închiderea emisiunii. I CINEMA1 MUNICIPIUL BACĂU MUNCITORUL : „Bătălie pentru Romi“ (seriile I-II — orele 10,20 ; 16 ; 20). Tel. 1,2028. FLAMURA ROȘIE : „Sezon mort“ (seriile I_H - orele 15 , 17,30 ; 20). Tel. 11950. PROGRESUL : „Băieți în haine de piele" (orel e 10,30; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. TINERETULUI : „Baltasul" (orele 10,30 ; 15.30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : „Războiul domnițelor". Oituzi „Stelele din Eger". * TG. OCNA — Oituz t „Iluzii". MOINEȘTI — Petrolul : „Discuție bărbăteasca". BUHUȘI - Textila : „Mai periculoase decît bărbații". Fiii pești . ..Căsătorie pripită**. Iexpozițiî: MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă : Expoziția Cenaclului „Nicu Enea" al U.A.P T G. OCNA Galeriile de artă strada Păcii nr. 1 : Expoziția de pictură, sculptură și grafică românească deschisă zilnic (cu excepția zilei de luni) între orele 10—13 si 15—19. IRAPIdl BUCUREȘTI JOI 29 IANUARIE 1970 PROGRAMUL I 15.00 ATENEU. 15.15 Compozitorul săptămînii. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Orchestra de muzică populară din Arad. 16.30 Ce e nou în județul nostru, Sibiu. 16.50 Cîntece de Mircea Neagu. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Album folcloric. 18.03 Muzică ușoară. 18.10 Orizont științific. 18.30 O melodie pe adresa dr. 19.00 GAZETA RADIO. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seara. 20.10 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Convorbirile de joi. 21.20 Compozitor si interpret Adriano Celentano. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Fory Eterie. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe. 72.50 Piese de estrada. 23.10 întîlnire cu compozitorul Radu ban. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Melodii care străbat lumea — muzica ușoară. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Recital de pian Nevin Arronz. 16.40 Cronica muzicala. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Vedete ale muzicii ușoare. 17.35 Dicționar de literatură universală. 18.00 Varietăți muzicale. 19.30 Arte frumoase. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Festival Beethoven. 22.15 Muzici d* j4Z& 22.30 Fonoteca de aur. 22.45 Pagini corale alese. 23.05 Opera secolului nostru. 0.30—1.00 Cvartetul nr. 2 în Do major de George Enacovici. VINERI 30 IANUARIE 1970 PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.05 Drag mi-e cîntecul și jocul. 10.30 Muzică ușoară. 11.05 Muzică ușoară interpretată la chitară. 11.15 Să înțelegem muzica. 11.45 Sfatul medicului.. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Melodii distractive. 12.25 Știința la 12.30 întîlnire cu melodia populară șintetic prețul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Din creația compozitorului Nicolae’ Kirculescu. 13.45 Orchestra „Trandafir de la Moldova** din Bîrlad. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 14.50 La microfon Nelu Orban. PROGRAMUL N 6.10 Program muzical de dimineață. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Program muzical de dimineața. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri* 8.25 Mari interpreți. 9.00 Taragotistul Iosif Milu. 9.10 Curs de limba spaniolă 9.30 Piese corale. 9.45 Matineu teatral. STRIGOI’ / Ibsen. 11.20 Arii din opere. 11.35 Șirag de melodii. 12.03 Avanpremieră corid 12.15 Concert de prînz 12.35 SAECULUM. 13.00 Concert de prînz. 13.30 Cartea științifică. 13.40 Selecțiuni din opereta :.Amorul m**4 cat" de Ion Hartularu-Cetcluc. 14.03 Din comoara folclorului nostru. 14.30 Melodii de Aurel Martolache si Stefifi Kardoș. 14.55 Știința 1« zi. lA^I JOI 29 IANUARIE 1970 PROGRAM DE SEARA 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei 17.30 Ritmuri industriale românești. 17.45 Prelucrări de folclor. 18.00 Noi și elevii noștr. 18.20 Pe portativul undelor, melodia rată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Cîntece de masă și jocuri populare. 19.30 Jazz-ul în comentariu și sunet. 20.00 O ora cu tinerețea. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Concertul săptămînii. 21.30 Actualitatea plastică. 21.45 Refrene îndrăgite. r*. VINERI 30 IANUARIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚA I 6.00 Buletin de Știri: 6.05 Matineu muzical. 6.30 Emisiune pentru sate» 6.40 Do pe deal și do pe val*. 7.00 Informații $i muzică. Pentru av*at«a]#l* *editU2ri* mrvoaiu la pro#raftat 4e cinem*, televiziuat; radio fl #1 muzeelor w fi« ne-«« fort «•»* munîcate, redacția nasi tffctt( răspunderea , vremea) Vremea ramîne schimbătoare, în răcire soară, cu cerul mai mult acoperit. Local va nunge. Vîntul va sufla moderat cu intensificări locale, din sectorul nord. Temperatura aerului va scădea ușor. Minimele vor oscila între minus 8 și minus 3 grade, iar maximele între minus 4 și plus 1 grad. Pronoexpres Nr. 5 din 28 ianuarie 1970 Extragerea a I j 25, 41, 2, 31, 17, 21. Fond de premii: 442.663 lei. Extragerea a II-a : 22, 29, 1, 10, 6, 35, 7. Fond de premii : 375.554 lei.