Steagul Roşu, ianuarie 1970 (Anul 25, nr. 5259-5282)

1970-01-29 / nr. 5280

A \ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN­ I ANUL XXV — Nr. 5.280 (6.759) JOI 29 IANUARIE 1970 4 pagini — 30 bani Sistem de decocsare îmbunătățit Instalația de cocsare din ca­drul Uzinei de petrol (Grupul industrial de petrochimie Bor­­zești), beneficiază , începînd cu luna ianuarie 1970, de un sistem de decocsare a cuptoru­lui tubular prin ardere la 350 ° C. și insuflare de abur și aer. Sistemul respectiv, aplicat la propunerea inginerului Ni­­colae Keu, elimină pe cel vechi, care necesita multă forță de muncă (10 muncitori în 8 ore) și o serie de materiale (turbine, articulații, ciocane). Noul pro­cedeu decod­ează cuptorul in 48 de ore (cu circa 120 de ore mai puțin) și este condus de numai 3 oameni. Sub semnul răspunderii față de îndeplinirea angajamentelor asumate Mari resurse de sporire a EFICIENȚEI ECONOMICE Plenara C.C. al P.C.R. din de­cembrie anul trecut, abordând mul­tilateral problemele actuale ale e­­comomiei naționale, a dezvăluit lip­surile din anumite domenii de acti­vitate și a definit coordonatele­ e­­sențiale ale activității, în vederea realizării indicatorilor planului pe anul 1970. In lumina acestora, pla­nul de stat pe anul în curs are în vedere valorificarea la maximum a potențialului productiv din toate sectoarele sferei producției mate­riale, combaterea imobilizărilor de orice fel, accelerarea vitezei de ro­tație a fondurilor de producție. In­dustriei chimice îi revine cel mai înalt ritm de creștere a producției, de peste 21 la sută, sporul acesteia realizîndu-se, îndeosebi, prin creș­terea producției de îngrășăminte, materiale plastice, fire și fibre sin­tetice. Incadrîndu-se în acest ritm, Grupul industrial petrochimic din Borzești are sarcini deosebite de realizat în acest an. Planul produc­ției marfă reprezintă 38 la sută din producția industrială a județului nostru. Iată de ce comuniștii, toți oamenii muncii din acest grup in­dustrial, privind cu înaltă răspun­dere realizarea indicatorilor tehni­­co-economici din planul de stat pe anul 1970, caută să găsească cele mai eficiente resurse în direcțiile amintite, a căror valorificare să conducă la cantitățile de produse stabilite. Edificatoare sunt rezul­tatele obținute de petrochimiști la finele primelor două decade ale lunii ianuarie. Colectivul Uzinei Ing. Virgil TAMAȘESCU, secretar al Comitetului municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej al P.C.R. de cauciuc reușește să realizeze peste plan : 37 t fenol, 20 t aceto­nă, 84 t de cauciuc sintetic, 15 t copolimer și polistiren, înscriin­­du-se în sarcinile ce reies din do­cumentele partidului privind utili­zarea eficientă a capacităților de producție în funcțiune. Cu reali­zări frumoase se înscriu colectivele de muncă de la Uzina chimică și Uzina de petrol, reușind să dea peste plan 83 t monomer, 9 t soda caustică, 15,5 t anti dăunători pen­tru agricultură, 462 t de petrol, 241 t xileni. Este aceasta dovada eforturilor susținute depuse de toți factorii deopotrivă. Colectivele secțiilor și instalațiilor, specialiștii din cadrul uzinelor grupului industrial sunt hotărîți ca în acest an capacitățile de producție să funcționeze cît mai bine, să se realizeze parametrii de proiect și chiar să fie depășiți. In acest sens au fost formate colective de specialiști din ser­viciul de inginerie chimică, cer­cetare și organizare științifică a producției și a muncii, care, pe ba­za studiilor ce le întreprind, să dea soluții privind îmbunătățirea para­metrilor principalelor instalații. Direcția tehnică-dezvoltare a luat în obiectiv, pentru a fi rezolvate în cursul acestui an, numeroase probleme de mare însemnătate printre care amintim : — dezvoltarea fabricației de pro­duse sodice pentru acoperirea cere­rilor sporite de modă caru­stică, a­­tît pentru piața internă cit și pen­tru cea externă ; — elaborarea de noi produse in­secto-fungicide, bazate pe materii prime care se găsesc în țară și a căror tehnologie poate fi pilotată în cadrul grupului industrial. Cer­cetătorii se preocupă îndeosebi de creșterea la nivel mondial a efica­cității produselor în agricultură, vi­­zînd totodată și dispariția mirosu­rilor și gustului remanent al pro­duselor chimice în cereale ; — ridicarea continuă a parame­trilor calitativi ai sortimentelor de mase plastice în scopul menține­rii competitivității lor pe plan mon­dial creindu-se, totodată, posibili­tatea folosirii acestora în unitățile noastre industriale în mai mare măsură pentru înlocuirea lemnului și metalului ; — îmbunătățirea tehnologiilor e­­xistente în secțiile învechite moral sau care se desfășoară în condiții grele de exploatare. Este vorba de tehnologia obținerii clorurii de alu­miniu, tricloretilenei și a detoxa­­nului. Se insistă în această acțiune pe recuperarea produșilor seeri­(Continuare în pagina a IlI-a) Acțiuni care vizează valorificarea superioară a fondului forestier Tovarășul GH. DO­­CHIȚA — secretarul or­ganizației de partid de la Inspectoratul silvic Bacău ne comunică : Au luat ființă la Ba­cău cursurile de instrui­re organizate cu briga­dierii silvici din județ, desfășurate pe parcursul a 13 zile, în cadrul că­rora au fost făcute expu­neri axate pe cele mai noi și importante proble­me tehnice și de legisla­ție din silvicultură, ca de exemplu : „Mărirea pro­ductivității pădurilor; valorificarea produselor accesorii; gospodărirea fondurilor de vînătoare și pescuit“, „Regimul și principalele tratamente aplicate pădurilor din județul Bacău, tehnica lucrărilor de punere în valoare“ ș.a. Cursurilor acestea le va urma instruirea tu­turor pădurarilor și, de asemenea, o serie de co­municări științifice asu­pra a ceea ce este mai nou și avansat în silvi­cultură pe plan mondial — comunicări care se vor adresa inginerilor și teh­nicienilor din cadrul in­spectoratului. Scopul principal al tu­turor acestor acțiuni vi­zează crearea celor mai bune condiții pentru va­lorificarea superioară a fondului forestier al ju­dețului nostru. Pentru sistematizarea producției „Refacerea halei de galere și modificarea procesului tehnolo­gic de la Fabrica de cherestea Cărnii“ este titlul proiectului, deja aprobat, care urmează să capete contururi pe parcursul acestui an. Prin efectuarea acestor lucrări, a căror valoare se va ridica la circa 450.000 lei, vor fi rezolvate probleme complexe, printre care : creșterea productivității muncii, obținerea unui randament sporit la producția de cherestea, prin prelucrarea completă a a­­cesteia, și deci micșorarea consumurilor specifice, ușurarea efor­tului fizic al muncitorilor ele. Demn de menționat este și faptul că lucrarea va fi executată cu forțele proprii ale U.E.I.S. Gheorghe Gheorghiu-Dej, de care aparține fabrica de cherestea din Căiuți. D inna „Dinamica procesului social-cultural în noile centre urbane ale socialismului“ Acesta este titlul simpozionului programat pentru zilele de 30 și 31 ianuarie a. c. în Municipiul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, manifestare amplă înmărumerind contribuția a numeroși cercetători din Capitală și din județul Bacău. Remarcăm participarea arh. H. Maieu, cerce­tătorilor Gh. Berescu, H. Culea, O. Berlogea etc., precum și apor­tul unui însemnat număr de cerce­tători locali. Simpozionul „Dinamica procesu­lui social-cultural în noile centre urbane ale socialismului“ a fost or­ganizat de Comitetul județean Ba­cău pentru cultură și artă cu con­cursul Institutului de Filozofie al Academiei Republicii Socialiste Ro­mânia, Institutului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă și Institutului pedagogic de 3 ani din Bacău. începutul unei suite de manifestări dedicate aniversării Beethoven Bicentenarul nașterii Titanului prilejuește manifestări diverse e­­vocînd personalitatea celui care va aminti întotdeauna de o culme a simfonismului universal. In aceste împrejurări, Filarmonica băcăuană inaugurează, vineri seara, suita de concerte dedicate aniversării Bee­thoven înscriind în programul său Concertul nr. 5 pentru pian și or­chestră (Imperialul). La pupitru se va afla Igor Ciornei, iar partea so­listică îi va fi încredințată pianis­tului Constantin Ionescu-Vovu, laureat al Concursului internațio­nal de la Geneva 1968. De menționat că, în decursul ce­lor aproape 15 ani de existență, or­chestra noastră simfonică a pre­zentat toate simfoniile și concer­tele pentru pian ale lui Beethoven, iar Concertul pentru vioară și or­chestră a fost interpretat în repe­tate rînduri printre soliști numă­­rîndu-se maeștri ai arcușului ro­mânesc : Ion Voicu, Ștefan Ruha, Mihai Constantinescu. acru DDDDDDD la aczinain Cititi în ziarul de azi . Intre instrucțiuni și realitate . Policlinica specială cu plată 1] D - Sport0 ea ca 1=31=3 ca Agendă competițională FOTBAL în cadrul pregătirilor pentru retur, divizionara B Ști­ința I.P. Bacău întîlnește astăzi, ora 15,30, pe terenul de antrenament al complexului „23 August“, formația de fotbal Partizanul Bacău. Duminică dimineața, la ora 11, pe același teren, echipa Știința primește replica fotbaliștilor de la Textila Buhuși HANDBAL Competiția dotată cu „Cupa de țară“ programează sîmbătă și duminică, în sala A.S. Armata din munici­piul Bacău, intilnirile Știința I.P. Bacău — Victoria Ba­cău și Ș.S.E. Bacău — Dinamo II Bacău. Ambele au loc sîmbătă după-amiază, începînd cu ora 17. Duminică di­mineața, ora 10, Petrolul Moinești întîlnește prima reprezentativă a Clubului „Dinamo“ Bacău. BASCHET Sala Școlii sportive din Bacău găzduiește intilnirile din cadrul Diviziei pentru școlari și juniori, începînd cu ora 8,30, reprezentativa Ș.S.E. Bacău va întîlni for­mația Ș.S.E. Suceava (fete) și formația Liceului militar „Ștefan cel Mare“ din Cîmpulung Moldovenesc (băieți); în încheiere, echipa A.S.A. Bacău primește replica li­ceenilor din Roman, în cadrul aceleiași competiții. VOLEI Ajunsă în faza finală, „Cupa de iarnă“ programează în sala „Tineretului“ următoarele partide : Orizontul — Aurora Bacău, Știința I.P. - S.S.E. II Bacău, Oțelul - Victoria (sîmbătă ora 17) ; Ș.S.E. II Bacău — Știința I.P. (duminică, ora 8). In încheierea ultimei partide sunt programate două intîlniri contînd pentru campionatul de calificare. întocmirea planului de producție al C.A.P.­­ un act de răspundere socială Fără îndoială, prin măsurile indicate de partidul și statul nos­tru, se poate spune cu certitudine că în prezent există un progres evident, și se manifestă din ce în ce mai multă exigență, în elabo­rarea și fundamentarea planurilor economice — acțiune ce echiva­lează, in ultimă instanță, cu un act de răspundere socială.­ Acum, în cooperativele agricole de producție, inginerii, consi­liile de conducere, brigadierii și alți cooperatori, lucrează la întoc­mirea planurilor de producție. Și cum acestea reprezintă un instru­ment deosebit de important in orientarea, conducerea și realizarea producției, iar în județ sunt cooperative unde inginerii abia au venit în toamnă, am vrut să aflăm ce condiții s-au asigurat ca și în aceste unități să se realizeze o bună planificare a producției, muncii și re­tribuirii ei în baza noilor măsuri stabilite de recenta plenară a Con­siliului Uniunii Naționale a C.A.P. In acest scop am luat un interviu tovarășului inginer EUGEN ARTENI, director adjunct cu probleme de planificare în cadrul Direcției agricole județene. Care sunt factorii, sintetizați în plan, care influențează ni­velul producțiilor și venitu­rile cooperativelor agricole de producție ? Asupra producției globale a C.A.P., după cum se știe, influența hotărîtoare o are structura culturi­lor și speciile de animale. Aceasta depinde, în afara factorilor pedo­climatici, de cunoașterea exactă a situației concrete din fiecare uni­tate ceea ce presupune ca specialiș­tii, fie ei vechi sau cu atît mai mult acolo unde sînt nou veniți în coo­perativă, să antreneze la alcătuirea lui și să consulte temeinic consiliul de conducere, brigadierii și coope­ratorii. In al doilea rînd, producția globală a unității depinde de pro­ducțiile planificate, care trebuie să fie mobilizatoare și în strînsă legă­tură cu condițiile materiale asi­gurate. Ce măsuri a luat Direcția agricolă pentru a asigura o bună întocmire și orientare a planului în fiecare unitate în parte ? Au fost instruiți toți inginerii șefi, inclusiv cei tineri timp de trei zile cu probleme axate pe în­tocmirea planului. In al doilea rînd noi am alcătuit colective de spe­cialiști cu experiență de la direc­ție și de la alte unități județene a­­sigurîndu-se astfel întocmirea unor planuri de producție bune, realiste, în toate unitățile. Am avut în ve­dere, în mod deosebit, cooperati­vele în care inginerii sînt nou ve­­niți. In plus aceștia au fost plani­ficați a veni ultimii la direcție pen­tru verificarea proiectelor de plan, avînd astfel mai mult timp la dis­poziție. Considerați ca fiind sufi­ciente aceste măsuri ? Pentru­­­ prima etapă, de întoc­mire a acestor proiecte de plan, da. Așa cum arătam, urmează ca ele să fie temeinic verificate la noi și tot­odată, acolo unde va fi cazul, îm­bunătățite întrucît urmărim atît a­­sigurarea și corelarea principa­lilor indicatori de plan, cît și înca­drarea în baremurile de cheltuieli a normelor de muncă și a celor materiale, nivelul retribuirii unei norme convenționale, formele de organizare cele mai rentabile, re­ducerea personalului tehnico-admi­­nistrativ, ponderea fondurilor de a­­cumulare și retribuire, folosirea fondului funciar, executarea meca­nizată a lucrărilor pentru reduce­rea în acest fel a consumului de norme de muncă, problema inves­tițiilor etc. Care sunt criteriile în apre­cierea planului în sensul de a fi considerat foarte bun ? Să fie alcătuit în spiritul măsu­rilor preconizate de plenara Consi­­­liului Uniunii Naționale a C.A.P. privind organizarea și retribuirea muncii, prevederea și fundamenta­rea unui nivel sporit de venituri la norma de muncă convențională, corelarea indicatorilor principali ticit să se asigure o armonioasă împletire a intereselor generale cu cele ale țărănimii cooperatiste. „ Am totodată convingerea că a­­ceste planuri vor oglindi cu ade­vărat posibilitățile reale și că-și vor găsi în ele locul cuvenit noi și noi rezerve interne odată cu dezbate­rea și aprobarea lor de către adu­nările generale ale cooperatorilor.­­ Tema DADAU N­R. Supunerea spre aprobare a­­dunărilor generale a cooperatorilor a planului de producție și cheltu­ieli trebuie să constituie prilejul u­­nei înalte răspunderi față de admi­nistrarea și fructificarea avutului obștesc, pentru întărirea și dezvol­tarea acestuia. In acest sens se cer asigurate toate condițiile, incit de­mocrația cooperatistă, inițiativa masei de cooperatori, să se manifes­te și materializeze în planuri judi­cios întocmite și totodată însușite pînă la ultimul component al C.A.P. — problemă ce intră in atri­buțiile consiliilor de conducere, ale organizațiilor și comitetelor comu­nale de partid. „Maschio Angioino“ — cetate medievală, actualmente primăria din Napoli. Predarea științelor în spiritul diferențierii = și integrării lor — = In constituirea conținutului în­vățământului de toate gradele, du­pă cum stabilesc Directivele Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român privind dezvoltarea învățămîntului în Republica So­cialistă România, o problemă fun­damentală , o constituie luarea în considerare a trăsăturilor caracte­ristice ale dezvoltării științei con­temporane, aceasta fiind o „con­diție esențială pentru asigurarea e­­ficienței sociale a învățămîntului“. In acest context problema cea mai discutată o constituie stabilirea cu rigurozitate a raportului dintre progresul cunoștințelor științifice și tehnice, pe de o parte, și con­ținutul învățămîntului, pe de altă parte. Angajarea unei curse între can­titatea de cunoștințe acumulate de­ societate și conținutul învățămîn­tului nu poate duce decit la pier­derea acesteia de către învățămînt,­ comportînd, în același timp, gra­vele consecințe ale instabilității șii ale supraîncărcării programelor." Nu pot fi nesocotite cunoștințele­ moderne, dar nici conținutul obiec­­­telor de învățămînt nu poate fi conceput sub forma unei piramide care are la bază numeroase cunoș­tințe vechi, iar la vîrf se adună necontenit achizițiile recente ale științei. Aceasta impune structura­rea, selectarea și coordonarea cu­noștințelor, în așa fel încît cantita­­­tea și calitatea acestora să contri­­­buie la realizarea obiectivelor sta­­­bilite pentru fiecare grad de în­vățămînt. Se impune mai ales ne­cesitatea de a ține seamă într-o măsură cît mai mare de una din tendințele de dezvoltare ale știin­ței contemporane: diversificarea și integrarea cunoștințelor. Cum se reflectă ea în învățămînt ? — Necesitatea ca învățămintul să țină seama de diversificarea cu­noștințelor corespunde dinamicii și complexității vieții sociale, dezvol­tării considerabile și tendinței de specializare a științei contempora­ne, precum și intereselor și aptitu­dinilor personalității, diversificate și ele. Diversificarea învățământu­­lui este un proces ireversibil. A­­ceastă problemă, soluțiile preconi­zate pe plan mondial și național sunt pe larg dezbătute în presa de specialitate. Mai mult, se pare că acest aspect este plasat pe primul plan în cazul discuțiilor care se poartă în legătură cu planurile programele și metodele de învăță­mînt. Aceasta ne îndreptățește să vă punem întrebarea : nu se subapre­­ciază curentul integrării științei în constituirea conținutului învăță­­mîntului ? Nu există, din această cauză, pericolul constituirii unui învățămînt anacronic, cu eficiență scăzută din punct de vedere so­cial și educativ ? Nu se va ajunge la un învățămînt care prezintă pe­ricolul „dezintegrării“, al parcelă­rii imaginii realității obiective pe planul cunoștințelor și priceperilor elevilor ? “ Nu se poate trece cu vederea că diversificarea științei a fost tot­deauna și este azi, mai mult decit oricind, însoțită de un curent in­tegrator. Specialitatea poate fi ser­vită eficient numai prin stăpini­­rea unui domeniu cît mai intim de cunoștințe, care să situeze ade­vărurile particulare cît mai aproa­pe de cunoașterea integrală a fe­nomenelor. Domeniile științelor se întrepătrund și, în ultimă instanță, formează o unitate. Un domeniu specializat trebuie să se reconec­­teze cu unitatea și universalitatea științei, înlăturarea ineficienței cu­noștințelor parțiale se poate obți­ne prin lărgirea orizontului știin­țific al specialistului, în primul rînd al orizontului de cultură ge­nerală, prin dezvoltarea gândirii științifice, care include și capaci­tatea de a înțelege fenomenele în ansamblul unității căreia îi apar­țin. Iată de ce pregătirea de cultu­ră generală trebuie să aibă funcție integratoare prin excelență: a Tendinței de mai sus a științei îi corespunde în învățămînt mișcarea pentru integrarea acestuia. Prezentați-ne cîteva elemente ca­re să ilustreze această mișcare pe plan mondial.­­ De cîțiva ani, se desfășoară în diferite țări ale lumii numeroase experimente (proiecte) in căutarea unor soluții pentru integrarea în­­vățămîntului. Mișcarea pedagogică mondială care urmărește asemenea scop este coordonată de CIES " (Commission Inter-Unions de l’Equipement des Sciences) din ca­drul CIAS (Conseil International­­ des Unions Scientifiques), cu spri­jinul activ al UNESCO. In cadrul CIES funcționează o comisie de studii pentru integrarea învăță­mîntului, iar în septembrie 1968 a­­ceasta a organizat, la Varna, un „Congres pentru integrarea învăță­mîntului științelor“, cu participarea Emilian DIMITRIU, cercetător principal La Institutul de științe pedagogice București (Continuare în pagina a II-a) interviu­ acordat în exclusivitate pentru ziarul „Steagul roșu“ de prof. 1IBERIN­ TRUTZER, șef de secție la Institutul de științe pedagogice Jurnal italian la Bella Napoli Se spune : „Vedi la Napoli e poi mori !“ (Să vezi Napoli și pe urmă să mori). Eu am văzut Na­poli, dar mai hapsîn, nu vreau să mor, ci spun : Voglio sopravivere per vedere di nuovo LA BELLA NAPOLI — orașul acela fascinant,­­ scăldat în aur de soare meridio­nal și în albastrul neînchipuit d­e albastru al Mării Mediterane: „Azzuro... Il pomeriggio è troppo azzuro e lungo...“. (Albastru... După-amiaza e foarte lungă și foarte albastră) — cîntă Adriano Celentano, surprins el însuși cît de albastru poate fi albastrul ita­lian. Și-ntr-adevăr, așa e. Albas­trul se ridică din golful Mare­­chiaro, din Mergellina, de peste tot, din toate golfurile și golfulețele. de pe întinsul întins al apelor, se întîlnește cu razele soarelui cobo­­rînd din înalt, și din înpreunarea lor fierbinte se naște canțoneta, și canțoneta e Napoli. Napoli „orașul milionarilor“ — așa cum se nu­mea într-un film î Nu. NAPOLI Cicerone CERNEGURA (Continuare în pagina a III-a)'

Next