Steagul Roşu, martie 1970 (Anul 25, nr. 5307-5332)
1970-03-26 / nr. 5328
jí > K -jt T ii t if' w ]i - - vi, EMINESI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXV — NR. 5.328 (6.807) JOI 26 MARTIE 1970 4 pagini — 30 bani IERI, IN CAPITALA: Au început lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale La București, au început, miercuri dimineața, lucrările sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale. Marele sfat al țării ia în discuție documente de mare importanță pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viață politică, economică și socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în diverse domenii au făcut propuneri prețioase pentru perfecționarea activității economice în vederea valorificării într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țării. In actuala sesiune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale,„ziariști În lojile Marii Adunări Naționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroși corespondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului și statului. în loja din dreapta au luat loc tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, ION GHEORGHE MAURER, EMIL BODNARAȘ, PAUL NICULESCU-MIZIL, GHEORGHE RADULESCU, VIRGIL TROPIN, ILIE VERDEȚ, MAXIM BERGHIANU, FLORIAN DANALACHE, CONSTANTIN DRAGAN, JANOS FAZECAS, PETRE LUPU, MANEA MANESCU, DUMITRU POPA, DUMITRU POPESCU, LEONTE RAUTU, GHEORGHE STOICA, VASILE VÎLCU. în loja din stînga se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul ȘTEFAN VOITEC, președintele Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat in unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea și controlul calității produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul PETRE LUPU, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă și amplu dezbătut în organizațiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătățiri. Deputatul GHEORGHE VASILICHI, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere; în continuare, s-a trecut la discuția generală. Au luat cuvîntul deputații: Ștefan Boboș, primsecretar al Comitetului județean — Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel" din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracție — Boldești, județul Prahova, Mihai Obornyi, secretar al Comitetului județean — Harghita al P.C.R., loan Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din județul Constanța, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August" din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrățirea" din Oradea, Marcel Dobra, președintele Cooperativei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului județean — Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în ședința plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineața. Comisiile juridică, pentru industrie, construcții și transporturi, pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, pentru consiliile populare și administrația de stat, pentru învățămînt, știință și cultură s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) Prietenul de la catedră Anchetă despre activitatea grupelor de îndrumare individuală la Institutul pedagogic din Bacău Nu o dată s-a vorbit despre aspectul formativ al școlii, în general, deci și al învățămîntului superior. Educația în facultăți se realizează în forme foarte diferite : la cursuri și seminarii, prin practica în producție, în munca de cercetare științifică sau în cadrul asociațiilor studențești; în toate aceste forme, un rol deosebit de important îl deține profesorul. O discuție amicală, un sfat, la momentul oportun, valorează enorm și acum, pe băncile amfiteatrelor, dar și mai tîrziu, peste ani și ani. La Conferința Națională a cadrelor didactice s-a insistat asupra faptului că învățătorii, profesorii să stea mai mult timp în mijlocul elevilor. Cadrelor didactice din învățămîntul superior li s-a recomandat, sa lucreze nemijlocit cu un număr mic de studenți, cărora să le insufle pasiunea pentru profesiunea aleasă, să le îndrume pașii munca de cercetare științifică, spre să le fie adevărați prieteni. Acest deziderat nu este de dată recentă. Dintotdeauna, în învățămîntul românesc, eminenți profesori universitari, somități în diverse domenii ale științei și culturii, și-au făcut un titlu de glorie din a-și atrage discipoli, nu numai pe cale administrativă, ci, mai ales, afectivă. Iar o școală Iordan sau o școală Călinescu numai așa au putut apare. Tradiția era necesar a fi continuată. Astfel s-au constituit grupele de îndrumare individuală în instituțiile de învățămînt superior. Cum s-a rezolvat această problemă la Institutul pedagogic băcăuan, care sînt rezultatele obținute, dar și minusurile, va căuta să răspundă ancheta întreprinsă de redacția ziarului nostru. „Fiecare student este o individualitate, o personalitate, chiar cu unele susceptibilități — ne răspunde lect. univ. Stela Rusu, secretara comitetului de partid al institutului. Uneori am trecut peste aceste particularități. Am făcut educație, dar am dat-o în bloc, considerîndu-i pe studenți un tot omogen. Nu s-a procedat bine. Cu fiecare trebuie lucrat diferențiat. Unii sînt în formare, au îndoieli. E necesar ca noi, profesorii lor, să stăm mai mult de vorbă ca ei să le dăm sfaturile pe care le așteaptă“. „După părerea mea — opinează și conf. univ. dr. Mihai Merțea, prorectorul institutului — sfera activităților din grupa de îndrumare individuală trebuie să fie cit mai largă , de la probleme de știință, cultură, pînă la cunoașterea vieții studentului, a relațiilor din facultate. De pildă, i-am vizitat acasă pe cei din grupa pe care o conduc. După cum și eu, la rîndul meu, le-am făcut invitația de a mă vizita. Și nu aș putea spune că întîlnirile nu au fost plăcute“. Trebuie să adăugăm că îndrumată de conf. univ dr. grupa M. Mercea e formată din 15 studenți, toți membri ai cercului de sociologie, de asemenea condus de dânsul.’ Am făcut mențiunea pentru a explica relațiile stabilite între profesor și studenți. Cazul nu este unic, am putea spune că majoritatea grupelor de îndrumare individuală au fost constituite și repartizate cadrelor didactice în baza opțiunilor studenților. Multiple sînt și formele de atragere: cursurile și seminariile, cercurile științifice, mai ales pentru disciplinele de neprofil-psihologie, științe șa Constantin LUPU (Continuare în pagina a Il-a) • • . f AHA 1ÂȘI K """"""'""'"■■''■"■''■»■'"'■■■■■»■■■'■■«"■■■«•saBaxBiKaaiiaaadaaBBaaiivaaiaaaHiixaaa «■■BHBaaaaaBBaBBBBBBaBaaaBaBBSBBBaBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBaBBBBBaBBBBBBBBBBH_ Colocviu CETĂȚENESC 1|* ■■■■ ■■■■ ■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■ii ■■■■ ■■■ ■■■■■■■■■■■■■■■■BBBBBBBBB^. în Întreprinderile agricole de stat din județ : A FOST ÎNDEPLINIT LA LIVRĂRILE Preocuparea lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat din județul nostru pentru creșterea producției în sectorul zootehnic s-a materializat, printre altele, în livrarea către stat, pînă la 25 martie a.c., a întregii cantități de lapte de vacă (15.400 hl) prevăzute pentru acest trimestru. PLANUL TRIMESTRIAL DE LAPTE Planul trimestrial la acest indicator a fost îndeplinit, astfel, cu 6 zile înainte de termen. Tot începînd cu aceeași dată I.A.S. Oituz a început livrarea laptelui de oaie. Exemplul lucrătorilor din I.A.S. se impune a fi urmat și de către cei din cooperativele agricole de producție. CJ Viticultorii au răspuns PREZENT Concomitent cu efectuarea arăturilor și însămînțărilor de primăvară, cooperatorii acordă toată atenția și celorlalte lucrări, cum ar fi, de pildă, cele din plantațiile viticole, știut fiind că orice întîrziere atrage după sine diminuarea recoltei de struguri. La cooperativa agricolă Păncești, spre exemplu, zilele trecute lucrau la tăiatul viței de vie circa 300 cooperatori. Numai în brigada condusă de Ion Chiriac erau la datorie 50 de viticultori. Cu toate acestea, cifra de 300 nu este deloc mare, dacă ne gîndim că unitatea are în cultură peste 400 hectare de viță. „Dezgropatul l-am terminat, relata inginera Eugenia Baxan, care, bineînțeles, era în mijlocul cooperatorilor, acolo unde de fapt se impune prezența specialistului. Acum lucrăm intens la tăiatul viței, operațiune prin care de fapt se stabilește nivelul producției, urmînd ca zilele viitoare să începem și legatul, in care scop avem aprovizionat tot ceea ce ne trebuie (araci, rafie etc.). Ingrășămintele, cile 200 kg azotat de amoniu la fiecare hectar, de asemenea sînt asigurate, ele urmînd a fi administrate odată cu mobilizarea solului". In primăvara aceasta, după cum am fost informați, podgoria cooperativei din Păncești va spori cu încă 34 hectare, terenul respectiv fiind desfundat din toamna trecută, urmînd ca în scurt timp să înceapă lucrările de amenajări și plantări. Granița necesară, circa 230 tone, după cum spunea președintele cooperativei C. Diaconu, este asigurată în întregime. De asemenea s-au aprovizionat peste 120.000 picheți, diferența, aproape 20.000, urmînd să fie aduși în unitate în următoarele 3—4 zile. Cu privește materialul săditor, nu există nici un fel de probleme, acesta fiind asigurat din producții proprii. Cu alte cuvinte la Păncești sunt toate condițiile pentru buna desfășurare a lucrărilor de primăvară în vii. Și la C.A.P Cotofănești se lucrează de zor. După ce întreaga suprafață de viță a fost dezgropată, relata inginerul N. Păvăloiu, specialistul unității, s-a trecut la tăiatul acesteia, operațiune care va fi terminată, conform graficului, în primele zile ale lurtei aprilie. Pe întreaga suprafață, 76 hectare, îngrășămintele chimice au și fost administrate, dîndu-se cite 100 kg azotat de amoniu și 200 kg superfosfat la fiecare hectar. Și în alte cooperative au început lucrările în cîmp, iar din constatările făcute în teren rezultă că în zilele care urmează sînt toate condițiile pentru urgentarea lor în toate sectoarele de activitate : cultura mare, viticultură, pomicultură, legumicultură etc. De aceea, se impune ca încă de la început să fie mobilizate toate forțele și mijloacele existente în unitățile agricole cât și cele puse la dispoziție de către secțiile I.M.R., în scopul grăbirii executării lucrărilor din actuala campanie, acestea făcîndu-se la timpul potrivit și în cele mai bune condiții agrotehnice. Viticultura, după cum bine știm, s-a dezvoltat simțitor în ultimii ani, ceea ce ridică probleme deosebit de importante în vederea folosirii cu maximum de eficiență a investițiilor făcute, printre acestea un loc de seamă ocupîndu-i aplicarea exemplară a tuturor lucrărilor de întreținere. Ing. Gh. LUPU Angajamentele la confruntarea cu faptele Muntele de beton de la Poiana Uzului Pa șantierul barajului de la Poiana Uzului se înregistrează succese remarcabile. Muntele de beton are de-acum, în total, 370.000 metri cubi, în acest fel, volumul stabilit a se realiza în etapa I a construcției, cu scadenta la sfirșitul acestui an, a fost depășit. In fotografie : barajul de la Poiana Uzului, în amonte de care apele vor forma un lac de acumulare de 12 km, uriaș rezervor de apă al industriei chimice trotușene. Fotografia: Stelian NANIANU 37 tone de metal economisit la U.M.B. Fără a face nici o concesie calității armăturilor industriale din fontă pe care le livrează prompt și ireproșabil beneficiarilor, colectivul Uzinei metalurgice Bacău reușește să mențină viu interesul stîrnit nu cu mult timp în urmă de acțiunea de mare amploare care are drept obiectiv realizarea în acest an a unei economii de 157 tone de metal. După cum ne informa ieri directorul uzinei, tovarășul Ioan Andrei, pînă acum s-au economisit: 37 tone de metal. în primul trimestru, defalcarea indica necesitatea unei economii de numai 20 tone. Angajamentul prezintă deci, pentru această perioadă, o depășire demnă de luat în seamă. Prin reproiectarea unor repere și produse s-au economisit 26 de tone, iar în urma unor valoroase propuneri făcute de muncitori, ingineri și tehnicieni la locurile lor de muncă s-au economisit 11 tone de metal, în uzina băcăuană se ține o strictă evidență a consumului specific de metal pe baza bonurilor și a fișelor de materiale. Turnătoria și prelucrările mecanice sunt sectoarele cu cea mai mare contribuție în acțiunea de economisire a metalului. Mersul lucrărilor de investiții la Uzina de cauciuc Borzești In căutarea timpului pierdut Pelerinaje în străinătate cu viteză supersonică și lucrări executate în ritm de menuet Așadar, să recapitulăm. Ca idee — deprinsă din necesități de ordin economic (pe care, însă, nu le vom enumera aici), extinderea capacității de producție a Uzinei de cauciuc datează de cîțiva ani, mai precis de vreo patru. Ca obiectiv concret, stabilit prin hotărîre a Consiliului de Miniștri și inclus în planul de investiții, aceeași extindere are un certificat mai nou : luna iunie 1969. Sîntem, deci, după 10 luni de la momentul deschiderii lucrărilor. Pînă la intrarea în probe tehnologice au mai rămas de parcurs circa 120 de zile. Iar dacă amintim indicațiile date de conducerea de partid și de stat privind eforturile ce trebuie depuse în scopul reducerii termenelor de execuție, înseamnă că duetul constructor-beneficiar are la dispoziție o cantitate de timp foarte strînsă, limitată la maxim. Să vedem, dar, ce s-a realizat. Un sondaj efectuat „din mers" poate oferi detalii elocvente, pro sau contra, ale ritmului, nivelului fizic și celui valoric ? Desigur. Am fi preferat să constatăm, cu prilejul vizitei făcute, apropierea față de limitele superioare ale graficelor de execuție. Inutilă speranță, și aceasta pentru că liniile au fost trasate în culori prea palide, aproape inobservabile, încercînd astfel să ascundă, dar fără să reușească, ceea ce, dimpotrivă, ar fi trebuit să constituie semnalul de alarmă cel mai strident: o doză apreciabilă de ușurință, de delăsare chiar. Se caută, de către reprezentanți ai întreprinderilor specializate —■ și e un fel de-a spune că se caută — de aproape patru ani de zile, furnizori pentru o nouă instalație de producere a cauciucului. Cum, în ce fel, rămîne un mister pentru noi, cei neavizați- Cert este, însă, faptul că numeroasele comisii de specialiști care au colindat diversele țări care realizează asemenea utilaje nu au găsit nimic. Interesant lucru ! Iar acum, cînd situația presează, și încă puternic, s-a adoptat soluția de ultimă posibilitate : pelerinaje cu viteză supersonică, pe la terți producători, pentru ca totuși să se procure orice și indiferent de condițiile ofertei. E folosind termeni medicali, am putea-o asemui cu operația de reanimare, la care nu se știe întotdeauna dacă doza sporită de oxigen va avea sau nu efectul scontat. Dar, să nu fim sceptici, și să așteptăm scurgerea timpului. Pînă atunci, încă o constatare : în limbajul celor care au datoria, prin natura muncii lor, să se ocupe de mersul lucrărilor investiției, și-au făcut loc exprimările la viitor: „urmează să se realizeze", „ne vom strădui să asigurăm", „se vor lua măsuri" etc. etc. De ce se vorbește așa și nu altfel ? („Am organizat".. „s-a realizat". ..ne încadrăm în termene"). Am fi preferat ! Proble- COMENTATOR (Continuare în pagina a II-a) C.P.b. Comănești. .Vedere parțială. Foto : P. IONAȘ Obținerea unor recolte bogate impune de la început: RITM INTENS IN EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEZON In ultimul timp vremea s-a incălzit simțitor, pămintul zvîntindu-se suficient pentru declanșarea lucrărilor de sezon în mare parte din unitățile agricole de stat și cooperatiste. Preocupați în obținerea unor producții sporite, peste tot lucrătorii ogoarelor depun eforturi sporite în vederea bunei desfășurări a campaniei de primăvară. De altfel, in paginile ziarului nostru din ultimele zile am consemnat entuziasmul țăranilor cooperatori privind executarea muncilor agricole, fapt deosebit de important pentru asigurarea unui suport sigur în vederea obținerii de recolte bogate în acest an. Bîrsănești Deși zăpada nu s-a topit complet de pe toate tarlalele cooperativei agricole de producție din Bîrsănești, acolo unde terenul a permis s-a trecut cu toate forțele la executarea lucrărilor de primăvară. Pînă ieri, după cum ne-a informat tovarășul Gh. Sandu, secretarul comitetului comunal de partid, au fost însămînțate 20 hectare cu mazăre, 10 hectare cu ovăz și 10 hectare cu borceag. De asemenea, a început pregătitul terenului în vederea însămînțatului de legume în cîmp. în pomicultură, s-au terminat tăierile pe suprafața de 56 hectare, amenajindu-se totodată peste 5.000 terase individuale. (Prin telefon de la Gh. OPREA, activist al Comitetului municipal de partid Gheorghe Gheorghiu-Dej). Gura Viii Harnicii cooperatori de la C.A.P. Dumbrava, comuna Gura Văii, au obținut realizări frumoase în primele zile ale campaniei agricole. Bilanțul e fructuos : s-au însămîntat 10 ha cu in și 7 ha cu ovăz, au fost executate lucrări de sortare a cartofilor din siloz, s-au împrăștiat îngrășăminte chimice , mulți cetățeni au ieșit la curățatul pășunilor — lucrare executată pe o suprafață de peste 50 ha care a și fost fertilizată cu îngrășăminte chimice, concomitent executîndu-se și aproape 20 ha alături de primăvară. Realizări frumoase au obținut și cooperatorii de la C.A.P. Gura Văii care au efectuat peste 20 ha alături de primăvară, au pregătit terenul pentru însămînțări pe o suprafață de 20 ha, s-au terminat tăierile la pomi, iar în grădina de legume s-au însămînțat 230 mp răsadnițe cu roșii de toamnă și ardei, s-a însămînțat în cîmp un hectar cu morcov. Ștefan cel Mare Folosind din plin timpul bun de lucru, membrii cooperativei agricole de producție Ștefan cel Mare, sprijiniți de către secția de mecanizare, au reușit ca în numai citeva zile bune de lucru să execute arături — cu tractoarele și atelajele — pe suprafața de 70 hectare din cele 100 planificate. După cum ne-a informat președintele cooperativei, M. Hîrlea, in următoarele 3—4 zile lucrarea va fi încheiată. De asemenea, a început însămîntatul borceagului. Ieri trebuia să se treacă la semănatul anului, terenul fiind deja pregătit pe suprafața de 15 hectare. Nopțile australe la răscruci dintre cele două oceane îndemnesc orice viețuitoare cînd simțina vîntului și a mării împrumu inflexiunile vocii omenești de bocete sfîșietoare la rîsete demnice, și parcă o mare de oamen își cheamă și-și gonesc semenii aceste tărîmuri. Și au venit, a plecat, s-au stabilit aici pentr totdeauna, le-au părăsit cu nostagie sau cu blesteme. Aici unde sîntind fărîmăturile sau bucătari de pămînt pierdute prinț valurile uriașe într-un perpetu zbucium, aici unde luna și stelei sînt parcă mai aproape de oamen aici în aceste insule se întinde țara pe care locuitorii ei o numescnasin — țara indienilor dna. De nu sub acest nume a cunoscutlumea, atunci cînd i se duses vestea de El Dorado al aurului , blănurilor de nutrui, ci sub numele de Țara de Foc. Oamenii d aici, un amestec ciudat între ani aîcalufii, yamana, stăpînii din totdeauna ai acestor insule și veneticii atrași de sclipirile metaluli, galben cu inimile lor de piatră oameni ce nu știau unde se va statornici. Ei au risipit cu lopeți scutere liniștea triburilor de băștinași. Acum, în păstorii, vînători de guanacos, muncitorii de la ferme sau pescarii cu poncho (veșmint indian) și sombrero, cu grei recunoști pe mîndrii stăpîni di Florica VRINCEANU (Continuare în pagina a II-a)