Steagul Roşu, martie 1970 (Anul 25, nr. 5307-5332)

1970-03-31 / nr. 5332

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACAU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN J ANUL XXV — Nr. 5.332 (6.811) MARȚI 31 MARTIE 1970 4 pagini — 30 bani I Toate forțele pentru succesul CAMPANIEI AGRICOLE!­ n baza indicațiilor conducerii superioare de partid și de stat, în ultimii ani și mai ales după îmbunătățirea organizării ad­­ministrativ-teritoriale, sfera de activitate a consiliilor populare s-a lărgit mult, în rezolvarea multiplelor probleme pe care le ridică dezvoltarea localităților. Prin Le­gea de organizare și funcționare a consiliilor popu­lare, adoptată de Marea Adunare Națională în a­­nul 1968, acestor organe locale ale puterii de stat li s-au stabilit atribuții deosebite în sectorul agri­col, începind cu elaborarea planului de produc­ție, realizarea fondului central și terminând cu conducerea unor acțiuni care să asigure obținerea unor producții mereu sporite în sectorul vegetal și animal. La Plenara C.C. al P.C.R. din 17-19 mar­tie a.c. tovarășul Nicolae Ceaușescu, referindu-se la traducerea în viață a celor două programe, de dezvoltare a zootehniei, gospodărirea apelor și executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, preciza că un rol deosebit în această direcție re­vine consiliilor populare, care au obligația să conducă nemijlocit treburile din agricultură și să ia măsuri pentru îndeplinirea sarcinilor din a­­cest sector. "Sîatem­t în plină desfășurare a lucrărilor agrico­le de primăvară și, după data calendaristică, se poate aprecia că în executarea lor sîntem întâr­ziați. Deși pe majoritatea suprafețelor se pot exe­cuta lucrări de arat, grăpat ogoare de toamnă, însămînțarea culturilor din prima epocă, lucrări în vii și livezile de pomi, în legumicultura, din con­troalele efectuate în ultimele zile de către orga­nele județene, se constată totuși, că nu se acțio­nează peste tot cu forțe sporite. Se găsesc fel de fel de justificări, în special în ce privește atela­jele, care mai ales în zona de deal (unde și așa nu sunt suficiente), fac alte lucrări, în loc să fie con­centrate la arături și însămînțări. Pentru campania agricolă din această primăva­ră Comitetul executiv al Consiliului popular ju­dețean, încă la începutul lunii martie, a instruit în mod special președinții și secretarii comitete­lor executive ale consiliilor populare comunale, cu sarcinile ce le revin, în vederea mobilizării tuturor forțelor, sub îndrumarea comitetelor co­munale de partid, în scopul executării în perioa­da optimă a fiecărei lucrări agricole. Reamintim cîteva din principalele acțiuni ce trebuie conduse și sprijinite în mod deosebit de către comitetul executiv al consiliului popular comunal. In zona de deal, dar și in celelalte uni­tăți, trebuie realizat in aceste zile Un mare volum de lucrări. Se cere ca toate atelajele să lucreze, să se folosească animalele proprietate personală pentru ca în următoarele 10-15 zile să se­ termine arăturile de primăvară, să poată fi urgentate în­­sămințările. în fiecare zi, membrii comitetului exe­cutiv al consiliului popular, delegații acestuia să verifice și să ajute ca toate atelajele sa­ lucreze de dimineața pînă seara tîrziu, animalele de mun­că să fie bine întreținute. Este, de asemenea, de datoria consiliilor populare să vegheze ca fiecare metru patrat de teren să fie pus în producția a­­gricolă, în viticultură, în mod special, și în legumicul­tura, vor trebui sprijinite consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție in asigu­rarea unor brate de muncă permanente, iar în pe­rioadele de vîrf aceste sectoare să fie ajutate și cu alte forțe, în așa fel ca lucrările să se desfășoare la timp și în condiții optime. în mod deosebit, se impune a se acționa cu ho­­tărîre pentru întreținerea pășunilor și organiza­rea pășunatului rațional. Fiecare cetățean care are animale și sunt învoite pentru pășunat trebuie sa fie determinat de consiliul popular și conduce­rea unității agricole să presteze 2-4 zile pentru în­treținerea pășunii, în același scop, să se organi­zeze largi acțiuni de muncă patriotică cu organi­zațiile de tineret, de femei, prin deputat? și co­mitetele de cetățeni. Pînă la instalarea vegetației pe pășuni, și în nici un caz înainte de 10-15 mai, nu este admisă intrarea animalelor pe pășune și nici în zilele ploioase de după această dată, pen­tru că, altfel, distrugem de la început producția de masă verde. Comitetele executive trebuie, de asemenea, să sprijine îndeaproape conducerile C.A.P. pentru ca toți cooperatorii să-și lucreze la timp și în con­diții bune totul în folosință, aceștia fiind îndru­mați să-l cultive cu legume, furaje, cartofi și nu cu porumb pe majoritatea suprafeței, așa cum s-a practicat pînă în prezent, întrucît acest produs se repartizează pentru munca depusă în C.A.P. Este necesar să sprijinim îndeaproape și pe ță­­ranii cu gospodării individuale din zona de munte, să-i îndrumăm să efectueze la timp lucrările agri­cole din această primăvară. Comitetele executive ale consiliilor populare comunale vor trebui să cunoască cum se reali­zează vitezele zilnice de lucru pentru fiecare ac­țiune, să ajute consiliile de conducere ale coope­rativelor agricole astfel încit, printr-o mobili­zare corespun­zatoare să se asigure îndeplinirea lor. Numai în acest fel vom putea îndeplini multi­plele sarcini din această campanie. RĂSPUNDERI SPORITE CONSILIILOR POPULARE COMUNALE ing. Dumitru GAI­A vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, directorul Direcției agricole 0 cerința de prim ordin: EXECUTAREA INSAHINTARILOR IN EPOCA OPTIMA , în timp ce mari suprafețe sunt nearate, atelajele transportă lemne. IU La secțiile de mecanizare re­parațiile continuă. Hi Comisiile de suprarecepție au trecut, deficiențele au rămas. Vremea favorabilă a permis ca In marea majoritate a unităților a­­gricole să înceapă lucrările în cîmp, îndeosebi cu atelajele, și a­­ceasta întrucît terenurile în pantă care, de altfel nici nu pot fi lu­crate cu tractoarele, s-au zvîntat mai de timpuriu, în ultimele zile însă, într-o bună parte din coopera­tive și ferme ale I.A.S. au intrat în brazdă și tractoarele, ceea ce, fără îndoială, dă posibilitate intensifi­cării ritmului de execuție a lucră­rilor din actuala campanie. Cunos­cut fiind de orice agricultor că ni­velul recoltelor este determinat în primul rînd de respectarea momen­tului optim pentru însămînțări, da­toria tuturor lucrătorilor de pe ogoa­re este aceea de a depune toate eforturile în vederea executării lor la timp și în cele mai bune condiții agrotehnice. Desigur, în aceste zile se impune terminarea grabnică a însămințării culturilor din prima e­­pocă — trifolienele, mazărea, bor­­ceagul, ovăzul, pentru ca apoi să se treacă treptat, pe măsură ce temperatura solului crește­ la în­­sămînțatul culturilor mai preten­țioase la căldură. Fără îndoială că realizarea acestui imperativ la or­dinea zilei în agricultură — execu­tarea însămînțărilor în limitele e­­pocii optime — impune încă de la început folosirea din plin și cu ma­ximum de randament a tuturor forțelor și mijloacelor de care dis­pune agricultura noastră coopera­tistă și de stat, urmărindu-se de aproape realizarea și depășirea rit­mului de execuție a lucrărilor sta­bilite prin planul operativ existent în fiecare unitate. Zilele trecute am vizitat mai mul­te cooperative. La Stănișești, președintele coope­rativei agricole, inginerul Ștefan Ch­ivulescu, ne spunea că unitatea respectivă are de arat suprafața de circa 600 hectare, din care 460 de hectare cu atelajele. peste Din calculele făcute rezultă că, chiar în condițiile realizării vitezei zilnice stabilite da alături cu atelajele este de 14 hectare­, e nevoie de circa 30 zile bune de lucru. E greu de presupus că în cursul lunii a­­­­­prilie nu va ploua deloc. Ca atare ,se împune încă de pe acum luarea unor masuri care sa asigure execu­tarea lucrărilor în cadrul epocii optime, 25 aprilie fiind termenul la care trebuie încheiate arăturile cu atelajele — stabilit de recenta plenară a Consiliului Uniunii jude­țene a C.A.P. Deși la Stănișești debutul în actuala campanie poate fi considerat oarecum mulțumitor f pînă la sfîrșitul săptămînii trecute s-au însămînțat circa 30 hectare cu mazăre, lucrarea fiind începută și la ovăz) nu există garanția în­ Ing. Gh. LUPU (Continuare în pag. a H-a) Ecotehmica și producția Simpozion „ECOTEHNICA BACAU ’70" — acțiune inițiată de Consiliul jude­țean al sindicatelor, a debutat la Buhuși cu un interesant simpozion pe tema „Progresul tehnic în industria textilă". In fața unei asistente numeroase, alcătuită din ingineri, tehnicieni, maiștri care lucrează la întreprinderile ce formează Combinatul textil Bu­huși, au fost expuse teme de o reală valoare documentară, cu largă aplica­bilitate în producție. Printre acestea amintim : expunerea „Perspectivele dezvoltării producției de fibre textile pe plan mondial și în țara noastră" — prezentată de conf. dr. ing. I. Vlad —­ de la Institutul politehnic din Iași, „Utilizarea avioajelor în procesul tehnologic de filare a fibrelor chi­mice" — temă susținută de ing. B. Schulman — șeful serviciului tehnic de la Combinatul textil Buhuși, „Preocupări in direcția îmbunătățirii tehnolo­giei de fabricație in confecții" — expunere comunicată de ing. Zelea Chi­­per — șefa serviciului tehnic al Fabricii de confecții Bacău ș.a. Activitatea de creație pe linia folosirii superioare a fibrelor chimice pentru țesături și tricotaje și reducerea consumurilor specifice pe unitatea de produs — ca fiind factorul important in creșterea eficienței activității economice, a fost prezentă prin expunerea făcută de ing. D. Afterescu — șeful serviciului de creație din cadrul combinatului. la Buhuși, simpozionul amintit va fi continuat, pe parcursul acestui an, de alte numeroase acțiuni, care vor imprima Ecotehnicii un caracter permanent, de maximă valoare teoretică și practică. CVMPr £ i £ Unități industriale băcăuane cu planul trimestrial îndeplinit Primul trimestru al anului se încheie cu un bilanț fructuos in multe dintre unitățile in­dustriale ale municipiului Bacău. îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a anga­jamentelor, constituind un program zilnic de lucru, face ca și satisfacțiile să fie acum depline, îndeplinirea mai devreme a planului trimestrial dă acum multor colective o satisfacție deo­sebită. Fabrica „Letea“ Un avans de trei zile a înregistrat Fabrica de hîrtie și celuloză „Letea" în realizarea sarcinilor la producția globală și marfă din primul trimes­tru. Perioada de timp rămasă la dis­poziție va atrage o depășire la pro­ducția globală în valoare de 3.700.000 lei, iar la producția marfă de 3.500.000 lei. Depășirile înregistrate vin să ma­terializeze obiectivele asumate în întrecerea socialistă de către colec­tivul fabricii, creînd astfel condițiile îndeplinirii înainte de termen a tu­turor prevederilor acestora. Uzina metalurgică 30 martie a.c. Odată cu ieșirea din ultimul schimb, se raportează înde­plinirea prevederilor principalilor indicatori stabiliți pentru primul tri­mestru al acestui an : producția glo­bală și producția marfă, exprimate valoric. De asemenea, sarcinile se prezintă îndeplinite și pe sortimente. Se estimează obținerea unei pro­ducții suplimentare în valoare de 300.000 lei. Demn de evidențiat este și un alt fapt : onorarea în totalitate a produ­selor contractate cu beneficiarii in­­ terni și cei externi, atît din punct de vedere valoric cît și pe sortimente. Șantierul 1 construcții Șantierul de construcții nr. 1 al Trustului de construcții Bacău a reu­șit să îndeplinească sarcinile de plan ale primului trimestru (atît valoric cît și fizic), încă de la 26 martie. Constructorii băcăuani au terminat la timp lucrările la blocul A-1 (50 a­­partamente) și blocul 53 (88 aparta­mente). Astăzi, ei termină lucrările interioare și la blocul 71 (80 de apar­tamente), a cărui predare este pre­văzută în trimestrul II. După cum ne relatează ing. Con­stantin Matanie, șeful șantierului, în­deplinirea planului fizic și valoric al primului trimestru a coincis cu per­fectarea măsurilor luate în vederea îndeplinirii riguroase a sarcinilor de plan și a angajamentelor și în cel de-al doilea trimestru. Fabrica de bere, spirt și lichior La sfîrșitul zilei de 28 martie a.c. la Fabrica de bere, spirt și lichior din Bacău­ mulțumirea domnea pe fața tu­turor lucrătorilor unității. Printr-o muncă asiduă, colectivul de aici a reușit să îndeplinească exemplar sar­cinile de plan și angajamentele luate, încheind planul trimestrial cu cîteva zile mai devreme. Realizarea și depă­șirea principalilor indicatori de plan și sortimente reflectă tocmai hărni­cia și conștiinciozitatea muncii lor, concretizată în depășirea cu 0,7 la sută a valorii producției globale pla­nificate și cu 0,8 la sută a producției marfă planificată. La principalele sortimente s-a obținut un plus de produse de 50.000 grade dar lichior și 1.000 hl bere. Fabrica de confecții „Bacăul“ Muncitorii,, tehnicienii și inginerii de la Fabrica de confecții „Bacăul“ raportează că au îndeplinit cu 4 zile înainte de finele trimestrului sarci­nile de plan ce le-au revenit. Reali­zări importante au fost obținute la valoarea producției globale — 103 la sută, la valoarea producției marfă vîndută și încasată — 101 la sută, iar în condițiile menținerii număru­­lui mediu scriptic de salariați plani­ficat, productivitatea muncii a cres­cut cu 2,5 la sută. c_ Optimismul—singurul suport al CIIFICAȚIILOR CONTRACTUALE LA EXPORT ? Optimismul — în concepția noas­tră, reprezintă evoluția calitativă a unui fenomen. Simplificat, adecvat scopului pe care îl urmărim în ar­ticol, acesta înseamnă modul în care a fost organizat și se va desfășura procesul de realizare a unor impor­tante sarcini economice de către unitate — ca persoană juridică, pe parcursul anului 1970, măsurile care vor susține acest proces activ. Intr-o discuție purtată în primele zile ale lunii ianuarie cu tovarășul Solomon Bü­chler — directorul­­ co­mercial al C.E.I.S. Bacău, acesta se arăta foarte optimist. Anul 1969 fu­sese încheiat, în ceea ce privește li­vrările la export, cu rezultate mul­țumitoare, concretizate în depășiri de 9.398.000 lei; de asemenea, prime­le expediții către beneficiarii ex­terni însumau, în numai șase zile, aproape 1.000.000 lei. Aproviziona­rea ritmică a procesului de produc­ție cu materii prime și materiale, grafice de livrare decadale, lunare și trimestriale, un control riguros al modului în care va decurge activi­tatea, în complexul ei, iată argu­mentele cu care companionul nostru își susținea pledoaria. Neavînd nici un moment intenția de a pune sub semnul întrebării au­tenticitatea și eficacitatea măsurilor stabilite ci, dimpotrivă, exprimin­­du-ne satisfacția, am considerat că acum, la aproape de încheierea pri­mului trimestru de activitate, ar fi oportună o evidențiere a ceea ce s-a realizat la Complexul de prelucrare a lemnului din Bacău. O primă constatare : planul valo­ric în două luni, cumulat pe am­bele relații, se prezintă cu un minus de 1.053.000 lei. Dispunem, așadar, de proba cea mai solidă cu ajuto­rul căreia să convingem pe unii din diriguitorii activității de aici de formalismul ce s-a instalat în mij­locul lor. Dar să nu ne pripim, ci să inves­tigăm mai departe. Este foarte ade­vărat faptul că în depozitele uni­tății se află­ produse finite care ar putea acoperi, ba chiar depăși, pla­fonul stabilit prin plan. Cum, însă, noi facem raportările la livrări... nu avem voie să ridicăm nota. Reală este și afirmația precum că între­prinderea specializată —­ Tehno­­forestexport a replanificat pentru luna martie expediții în valoare de circa 400.000 lei, după cum evi­dentă a fost și imposibilitatea res­pectării temporare a obligațiilor, creată de omologarea întîrziată a tipului de saltele „Relaxa" pentru paturile­­ Elegant“ în stoc aflîndu-se o cantitate tare exprimată,valoric reprezintă alte circa 700.000 lei. Situația pare cu atît mai inexpli­cabilă cu cit la o primă lecturare a scriptelor, apar depășiri valorice de peste 200.000 lei la relații est, și cantitative la unele sortimente de la relațiile vest. Și totuși, pe total general, o restantă — așa după cum aminteam — de peste un milion lei. Fie­ ne permisă, la acest punct, o mică digresiune, pentru a lămuri și a aminti (celor care au uitat, sau se prefac că au uitat) o noțiune — de data aceasta întîlnită în manua­lul de economie politică , este vor­ba de realizare. Deci, ce înseamnă a realiza producția ? : a produce, a vinde și a încasa contravaloarea sta­bilită, în acest moment, abia, avem dreptul să spunem că sarcinile au fost îndeplinite în totalitate, căci, o știm cu toții prea bine, produc­ția nu constituie doar un mijloc, ci are și un scop bine definit în an­samblul social. Or, dacă o oprim la o anumită fază, ceea ce deocamdată e imposibil, se cheamă că ultima am redus-o în mod cu totul arbitrar. Iată de ce nu avem voie să ac­ceptăm justificările precum că dacă nu se întîmplau cutare și cutare greutăți, toate ar fi fost bune. Este momentul, credem noi, ca acest da­că să fie înlăturat definitiv din vocabular. După toate probabilitățile „mar­tie" va rezolva într-o măsură apre­ciabilă minusurile primelor două luni. Paturile „Elegant", pentru care s-a început primirea saltelelor „Re­laxa" (în prezent ele se montează) vor fi livrate beneficiarului; de a­semenea, și alte produse, reprogra­­mate. Dar mai departe , pe umerii com­plexului apasă restanța de 700.000 lei înregistrată la finele anului tre­cut la relația vest. Pînă în pre­zent, la aceleași relații vest, minusul este de peste 1.250.000 lei, iar „mar­tie" nu-1 va putea diminua decit cu circa 400.000 lei; în acest context, caruselul va continua să se învîrtă, amenințător, adăugind la rămînerea în­ urmă, noi valori, și nicidecum e­­galînd volumul livrărilor. Să mai precizăm că documentele de partid și de stat pun un accent deosebit pe sporirea răspunderilor în ceea ce privește exportul ? Ar fi inutil, căci ele se cunosc prea bine. A fi competitiv nu înseamnă doar a produce la un nivel calitativ cel puțin egal cu ceilalți parteneri, ci a fi și corect — în sensul respectării termenelor de livrare, a condițiilor stabilite. Aceasta pentru a-ți putea menține locul cucerit pe piața mon­dială. Inițiativă, alăturată unor preo­cupări dense, iată ce trebuie să alcătuiască conținutul activității grupului de specialiști în ale cărui atribuții intră realizarea contracte­lor către beneficiarii de peste gra­niță. Lăsînd încă deschisă — și pentru alte concluzii,­­mai favorabile, pro­blema exportului la C.P.L. Bacău, n-am vrea totuși să rămînem datori cu explicația față de optimismul manifestat de tovarășul Bü­chler, poate că la finele lui 1970 vom avea posibilitatea să citim un bilanț po­zitiv. Am dori, totuși, ca momentele intermediare să ne ofere și­ ele lu­cruri bune. Nu atît pentru liniștea noastră, ci pentru a revitaliza opti­mismul atit de viu în primele șase zile ale anului, și atît de veșted acum. COMENTATOR N.R. Aflăm, de la serviciul pro­ducție mobilă al C.E.I.L. Bacău că, între timp, au fost livrate primele cantități de paturi tip „Elegant“ cu saltea Relaxa. Dar, livrările la re­lația vest continuă să alunece pe to­boganul neîndeplinirilor, asigură­rile date în momentul documentării noastre dovedindu-se nefundamen­­tate. Așadar, din nou ATENȚIE!!, 1 La C.P.L. Bacău Anul,acesta, prin planul de stat, alături de produsele agroalimen­­tare tradiționale pe care în mod o­­bișn­uit le achiziționează, cooperația de consum din județul Bacău are sarcina de mare răspundere de a a­­duce la fondul central al statului — prin contracte și achiziții — cantita­tea de 5.000 dl lapte de vacă. Dispunînd de o vastă rețea co­mercială și de un important număr de achizitori, ba chiar de o între­prindere specializată în contrac­tări și achiziții — IVACOOP — ar fi fost firesc ca în perioada ce s-a scurs de la începutul anului să se obțină realizări pe măsura posibi­lităților existente. Cum se prezintă însă situația a­­cum ? Inițial s-a prevăzut ca în a­­cest trimestru să se realizeze, prin contractări și achiziții, cantitatea de 1.000 hl lapte, dar ulterior această cantitate s-a încadrat la 700 hl. Să presupunem că această modificare își găsește oarecare justificare prin faptul că animalele încă n-au in­trat masiv în lactație. Ce justificare poate fi însă găsită de organele de conducere ale U­­niunii județene a cooperativelor de consum sau de conducerile coope­rativelor de consum, daca la 10 mar­tie s-au realizat abia 25 ha, adică 2,5 la sută din planul trimestrial ? Nu există altă explicație, decît lip­sa de preocupare a factorilor res­ponsabili pentru realizarea acestei importante sarcini. Și la această lipsă de preocupare trebuie asociat și Combinatul de industrie alimen­tară. Iată de ce : Contractul economic prin care se stipulează obligațiile reciproce din­tre IVACOOP și Combinatul de in­dustrie alimentară a fost încheiat abia la data de 18 martie, adică după 77 zile de la începerea anului. Cauza acestei si­tuații de neadmis ■ [UNK] [UNK]*■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]* este aceea că nici de o parte, nici de cealaltă n-a existat dorința con­structivă de a colabora în îndepli­nirea sarcinilor; dimpotrivă, s­a tărăgănat nepermis de mult delimi­tarea zonelor de activitate, iar mij­loacele de colectare a laptelui au fost puse la dispoziția cooperației de consum abia la sfîrșitul celei de a II-a decade a lunii martie cînd, de fapt, planul pe trimestru era de­plin compromis. Există un motiv unanim vînturat de toate nivelele cooperației de consum : vacile n-au intrat în lac­­tatie. Este un adevăr de necontes­tat că nu toate animalele intră în același timp în lactație, dar, de fapt, nu se poate concepe nici că majoritatea vor intra în același timp. O dovadă în plus a inconsis­tenței acestei justificări este fap­tul că, în trimestrul I, întreprinde­­­­rea de industrie a laptelui a reali­zat cantități substanțiale de lapte din sectorul­­ individual (deși nu la nivelul cifrelor înscrise în plan), în județul nostru avem un număr de 37 cooperative de consum. Din acestea numai la 28 li s-au stabilit sarcini de plan în sensul subiectu­lui abordat de noi. Situația la data de 10 martie arată­­ că din aceste cooperative doar două (Agăș și Dăr­mănești) au realizat cîte ceva. în același timp însă, cooperativele de consum Izvoru Berheciului, Păn­­cești și Palanca, fără a li se stabili sarcini de plan, au realizat și ele unele cantități de lapte. Aceasta de­monstrează pe de o parte faptul că nu a existat preo­cupare din partea­­ marii majorități a conducerilor de cooperative pentru îndeplinirea o­­bligațiilor cuprinse în plan (și care nu sunt facultative), iar pe de altă parte, că nu s-a studiat atent forța economică a zonelor deservite de cooperative, fapt pentru care unora, deși au posibilități, nu li s-au atri­buit sarcini de plan. Din cele cîteva aspecte mențio­nate se desprinde cu ușurință con­cluzia că nu s-au depus eforturile necesare pentru atragerea la fon­dul centralizat al statului a surplu­sului de lapte din gospodăriile populației, cu consecințele respec­tive asupra aprovizionării orașelor și centrelor muncitorești. Iată de ce se impune o analiză aprofundată a factorilor de răspun­dere, la nivelul fiecărei comune, pentru recuperarea în cel mai scurt timp a restanțelor, pentru îmbunătățirea radicală a activității în acest domeniu. O contribuție mare la realizarea fondului centralizat al statului la fapte vor trebui s-o aducă comite­­tele comunale de partid. Analizele periodice ale muncii desfășurate de comitetele executive ale cooperati­velor de consum, urmate de măsuri eficiente, constituie o cale impor­tantă, pentru impulsionarea contrac­tării și prelucrării laptelui, ca, de altfel, și a celorlalte produse agro­­alimentare prevăzute de plan. Esen­țial în activitatea de viitor este munca perseverentă a tuturor lu­crătorilor cooperației de consum în rîndul producătorilor pentru a în­țelege avantajul contractării cu sta­tul și necesitatea asigurării în to­talitate a fondului de stat. Este o problemă de primă importanță este inadmisibil ca cei răspunză­­i­tori să dea dovadă, în continuare de atîta lipsă de seriozitate. Se cer măsuri energice, eficiente, pe care opinia publică le așteaptă. T. HOFMAN activist al Comisiei economice a Comitetului județean Bacău al P.G.R. Calea lactee - in eclipsă totală la achiziții Din cooperația de consum­ oamenii-păsări(l) Cîndva, de mult, dar cînd anume nimeni nu poate să știe, mai înainte ca în albastrul profund al Pacificu­lui să se fi oglindit chipul vreunui om sau ca jungla, ursuză și nepă­­trunsă, să fi tăinuit pașii acestuia, un șarpe și o pasăre s-au luat la în­trecere. Câștigătorul trebuia să-i dăruiască omului întreaga sa recu­noștință, o dată cu tot ceea ce el ar fi avut mai de preț. Dacă izbîn­­dea șarpele, omul s-ar fi tîrît prin tufișuri și scorburi, s-ar fi cățărat, pe ziduri sau ar fi lunecat pe lingă crengile pomilor. Dar, ar fi fost nemuritor. Dacă cîștiga pasărea, omul se des­prindea de pămînt, năzuind spre cer , sau spre dincolo de cer, putea să gîndească, să viseze și... să moară. A învins pasărea. Și de atunci, ca­ Venera ANGHELI (Continuare In pag. a IV-al j

Next