Steagul Roşu, mai 1970 (Anul 25, nr. 5359-5383)

1970-05-28 / nr. 5380

Paff. 2 Strînsul furajelor - acțiune de maximă importanță Obținerea unor furaje de bună calitate și în cantități sporite, re­clamă, printre altele, executarea re­coltatului la timpul potrivit, ceea ce impune, în primul rînd, stabilirea cu exactitate a momentului optim pentru începerea lucrării. La cultura lucernei, de pildă, se indică începerea cositului încă îna­inte ca plantele să ajungă în faza îmbobocită, cîștigîndu-se în acest fel 200—300 kg de proteină la hec­tar. Pornind de la considerentul ară­tat, la ferma de stat Vultureni, pînă în prezent, recoltatul lucernei s-a executat pe aproximativ 140 hec­tare din cele peste 300 afla­te în cultură. „Recoltînd acum, spunea șeful fermei, inginerul I. Munteanu, pe lîngă faptul că ob­ținem un nutreț de calitate supe­rioară, cu un procent sporit de di­­gestibilitate a substanțelor orga­nice, vom realiza și o coasă în plus, ceea ce ne va da posibilitatea să depășim producția planificată cu cel puțin 1.000 kg de fin la hectar, fapt deosebit de important in asi­gurarea bazei furajere“. Și la ferma de stat Măldărești se lucrează intens la strînsul nutrețu­rilor, al lucernei îndeosebi. „Noi, spunea inginerul N. Ivan, șeful fer­mei, am reușit să recoltăm pînă in prezent lucerna de pe aproape 50 la sută din suprafață, acțiunea des­­fășurîndu-se, in continuare, cu toa­te forțele“. Nu același lucru se întîmplă însă în cooperativele agricole de pro­ducție, unde pînă la 26 mai ax. se realizase doar 17,2 la sută iar în multe C.A.P. strînsul lucernei nici nu a început. Se așteaptă ne­justificat, în timp ce lucerna pierde mult din calitățile nutritive. De aceea considerăm că urgen­tarea acestei acțiuni trebuie să con­stituie una din principalele sarcini ce revin consiliilor de conducere, a specialiștilor din cooperativele agricole, așa încît­­ strînsul acestui furaj deosebit de valoros în hrăni­­rea animalelor să se termine în cel mai scurt timp. Au fost, au văzut, au notat și... Despre cooperativa agricolă de pro­ducție din Colonești s-a mai scris, în paginile ziarului nostru fiind anali­zate unele deficiențe din activitatea unității, îndeosebi ale celor existente în sectorul viticol. Pentru redresarea situației, la în­ceputul acestui an, o dată cu întoc­mirea planului de producție au fost stabilite și unele măsuri în vederea sporirii producției de struguri. Printre acestea se înscrie și îngrijirea exem­plară a plantației. Zilele trecute însă, secretarul comi­tetului comunal de partid, C. Tomozei, ne-a informat : — Vița de vie este în continuare plină de buruieni, neîntreținută, și a­­ceasta din cauza secției de mecaniza­re, mai precis a I.M.A. Traian, care, cu toate numeroasele noastre inter­venții, încă nu a trimis un mecaniza­tor să pună în funcțiune tractorul destinat executării arăturilor în vii. Contractul este încheiat pentru 80 de hectare, tractor există, dar nu și mecanizator, în urma sesizărilor fă­cute au venit delegați de la Direcția agricolă județeană și I.M.A. Traian, care au constatat, au notat și apoi au plecat, fără ca să se fi rezolvat și a­­ceastă stringentă problemă. “"“‘‘Dacă așa stau lucrurile, întrebăm Direcția agricolă, sectorul de m­ecani­­zare, în ce se concretizează eficiența muncii de îndrumare, control și aju­tor ? \\\\\ss\ss\ssss\sss\| I.H.E. Piatra Neamț Șantier construcții montaj angajează: • electricieni calificați pentru construcții rețele electrice in raza județului SALARIZAREA CONFORM H.C.M. 914/68. INFORMAȚII LA TELEFON 11523. s 1 Cu prilejul plecării autocamioa­nelor cu obiecte pentru sinistrați, am vizitat câteva centre de colec­tare din municipiul Bacău. Am des­coperit, pe lângă gestul esențial și profund uman al oferirii de haine, obiecte de uz casnic, caiete, cre­ioane, jucării — tot felul de o­­biecte — pe lângă acest minunat gest elocvent, am intilnit și citeva secvențe de o zguduitoare semnifi­­catie și o deosebită putere de emo­­tionare. Prin simplitate. Prin au­tentica vibrafie omenească, in bu­zunarul unei haine, intr-un caiet, intr-un penar, intr-un colt mai fe­­rit al vreunui obiect s-a găsit și este un bilețel. Multi au considerat că nu e nevoie de cuvinte. Alții insă au simțit nevoia lăuntrică de a exprima un cuvint de îmbărbătare, o idee caldă, un simțămint curat. Am comis o indiscreție, dar avem convingerea că ne va fi iertată de semnatarii scrisorilor, pentru pur și simplul motiv că acest mesaj al inimilor nu trebuie să fie trecut sub tăcere. El vorbește de omenia noas­tră, a tuturor celor care in clipe grele suntem­ alături de cei năpăs­tuiți. Rindurile acestea, rindurile omeniei, scrise simplu, spre a ajun­ge de la o inimă la o altă inimă — indiferent de cel pe care le va pri­mi, alcătuiesc, de fapt, un jurnal al simțămintelor fiecăruia dintre noi. O semnătură pe care nu izbutim să o descifrăm. Dar scrisoarea în­cepe așa: „Iubiții noștri“. Așadar, fără chiar să-l fi văzut vreodată, ii spus unui om că îl iubești. Da, a­­cesta este sentimentul nostru înăl­țător : iubirea de oameni ; acesta este sentimentul comun întregului popor. Și iată ce scrie, mai departe, semnatarul scrisorii: „In aceste cli­pe grele prin care treceți, toată țara este alături de voi. Fiți curajoși, dorim din tot sufletul ca viața voastră să intre cît mai repede pe făgașul cel bun“. al O altă scrisoare care, un contex­­general al sentimentelor ce­­ încearcă întregul popor, are un b u­iet aparte, mai trist, dar poate mai profund omenesc decit ne ima­ginăm. „Sunt una din zecile de mame care în aceste clipe grele este alături de voi“. Urmează apoi o explicație de ordin personal: „Am avut un singur copil, in vîrstă de 13 ani și l-am pierdut tot în valurile apelor. Viața ne oferă și dureri și bucurii și noi trebuie să știm cum să trecem prin ele. Am trecut de multe ori prin Transilvania și am admirat mereu hărnicia și măiestria cu care oamenii de pe aceste me­leaguri știau cum să-și înfrumuse­țeze gospodăriile și grădinile. Tră­im cu speranța că nu după mult timp, prin eforturi, prin priceperea și hărnicia voastră, veți face să ră­sară iarăși soarele pe aceste fru­moase locuri din patria noastră. Vă doresc din toată inima puterea de care aveți nevoie. Primiți din partea mea acest mic ajutor și dacă vreți, scrieți-ne, ca să vă sprijinim mai mult. Adresa mea este : Alexa Elena, Calea Mărășești, nr. 10, scara C, etajul II, apartamentul 5 — Ba­cău“. Un scris tremurat, cu puține cu­vinte a insoțit un penar, 10 caiete, 4 creioane, o ascuțitoare, 4 radiere : „Vă doresc succes la învățătură. Mă numesc Halasanu Dana, și vă rog frumos să-mi scrieți la adresa : str. Mărășești nr. 11, bloc 2/2, scara C, etaj IV, apartamentul 16 — Ba­cău. Școala la care învăț este cea cu numărul 18. Sunt elevă în clasa a II-a B. O scrisoare, poate naivă, poate romantică, dar în orice caz simțită. Spicuim doar finalul ei. Nu înainte insă de a observa că pe fila de hirtie, care urmează să ajungă la locurile impinzite cu apă, este desenată o floare. O floare din su­fletul nostru. O floare pentru inima voastră: „Poate sînt de o vîrstă cu tine, poate aveai aceleași visuri și idealuri ca mine. Trebuie să speri !“ Semnează „Colectivul de fete al clasei a IX-a “, de la Liceul „Vasile Alecsandri“. Iată ce scrie Olga Diaconița, din str. Parcul Libertății, blocul nr. 24, scara A, etajul II, apartamentul 7, in legătură cu obiectele oferite : „Sînt lucruri de minimă însemnătate în comparație cu pierderile pe care le-ați suferit, dar sunt date din toată inima, cu toată dragostea... Ca în­cheiere a rindurilor mele, prin care v-am transmis ceea ce am simțit, vă urez din suflet multă sănătate și puteri înzecite, pentru a remedia cît mai mult posibil situația critică actuală“. Poate că vorbele nu izbutesc totul. Dar ele sunt însoțite de fapte. Rinduri pornite din inimă, sin­cere, care subliniază solidaritatea unui popor întreg, trăsătura lui spe­cifică : omenia ! Dar, mai sunt necesare comenta­riile reporterului ? Rom­ CACIULARU JURNALUL INIMILOR NOASTRE Vibrante mesaje de umanitate La centrul de polectare a bunuri­lor de la Uzina de petrol, Ana To­lomei, președinta comisiei femeilor de la Grupul industrial petrochi­mic, Maria Ursescu, Alexandrina Bursuc, Vochița Iordache, Maria Bruja, laborante și tehniciene, sor­tează, împachetează în sad sutele și miile de obiecte de îmbrăcămin­te și de uz casnic, cantitățile mari de alimente pe care familiile celor trei mari uzine le-au dăruit nevoia­șilor din proprie inițiativă. Imediat ce au aflat de grelele pierderi pri­cinuite de inundații, ele au împărțit frățește, așa cum spunea inginera Maria Cursaru, îmbrăcămintea cu cei ce au avut de suferit. Exemplul cel mai elocvent — fiecare din cei trei copii ai ei, auzind povestea tris­tă și reală cu apele care în furia lor au lăsat niște copii înfrigurați, pe loc au renunțat la jumătate din îm­brăcămintea lor, la unele jucării sau păpuși, pentru a le veni în ajutor. Dan Costin elev în clasa a V-a la Liceul nr. 1 a adăugat în colet și din cărțile sale de povești, iar în buzu­narul pantalonașilor dăruiți, alături de ciocolată și bomboane, un mic bilețel pe care scria : „Te rog să-mi scrii și să-mi spui de ce mai ai ne­voie!". O emoționantă scrisoare a adăugat în pachetul cu daruri și Ecaterina Jinga. „Dragii noștri — scrie donatoarea — ca toți cei de pe globul pămîntesc am aflat și eu de marea catastrofă ce s-a abătut a­­­­supra voastră. Prin aceste rinduri, îmi exprim toat­ă durerea sufleteas­­­­că față de voi.­ copii fără părinți, soți fără soții, soții fără soți, fami­lii fără casă, mam­e îndurerate. Sunt alături de voi, și de aceea, din tot ce am, vă trimit și vouă. Și dacă mai aveți nevoie de ceva, scrieți-mi cît mai repede. Sunt­ gata să fac orice pentru a vă ajuta să depășiți momentele grele prin care treceți. Curaj, voie bună și vom învinge". Emoționant mesaj de umanitate ! La centrul de distribuire a bunuri­lor din comuna Izvoru Berheciului. Multă lume, numeroase familii în­durerate — cu copii de toate vîrs­­tele — care nu mai au unde se a­­dăposti; dealul din spatele grădini­lor s-a prăbușit, peste casele lor pri­­cinuindu-le mari pierderi. S-au adunat acum la Consiliul popular comunal, — din satele de centru, Obîrșia și Băimac — pen­tru că a sosit caravana cu obiecte și alimente dăruite de confrații lor din întreprinderile și instituțiile Ba­căului pentru a le veni în ajutor. Li se împart pături și perne, că­măși și haine, care să le încălzeas­că inimile. Și pe drept cuvint, Ni­­colae Roman, care împreună cu în­treaga familie, compusă din cinci membri, a fost îmbrăcată din cap pînă în picioare, zîmbește pentru prima dată după „nenorocirea a­­­­ceea" și nu știe pentru un moment cui și cum să mulțumească. Pentru că, cu un astfel de ajutor, va putea să-și ridice mai repede casa dără­pănată. Ruxandrei Ursu de la Obîr­șia, care are în întreținerea ei cinci copii, abia acum i se luminează fața. Cu greu reușește să ridice sacul plin cu daruri, îi vine însă, imediat, în ajutor conducătorul auto de pe ma­șina 31-Bc-2224, care, fără a fi soli­citat, a înțeles să contribuie la a­­ceastă bucurie. Vibrante gesturi de omenie, de participare a fiecăruia, cu ce poate, la alinarea unor suferințe sufletești. Angajamentul anual majorat substanțial (Urmare din pagina I)­tențialul tehnic și uman va fi di­rijat în așa fel, incit fiecare oră a­­fectată producției să înregistreze maximum de randament cu mini­mum de cheltuieli. Sporindu-și simțitor angajamente­le initiale asumate la capitolul ECONOMII PRIN REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCȚIE, multe dintre unitățile economice din județ au creat posibilitatea ca pe total județ să se atingă valoa­rea de 37.989.000 lei economii su­plimentare. G.I.P. Borzești și-a su­plimentat angajamentul inițial cu 16 milioane lei. Suplimentări sub­stanțiale au hotărît și colectivele de la Fabrica de postav Buhuși, Rafinăria Dărmănești, Fabrica de confecții „Bacăul“. în perioada care urmează se va acorda o atenție mult mai mare ECONOMISIRII MATERIEI PRIME ȘI MATERIALELOR. Uzina meta­lurgică din Bacău și-a suplimentat angajamentul privind economisirea metalului de la 157 tone inițial la 224 tone. Industria locală a județu­lui și-a propus acum să sporească volumul economiilor de materiale astfel incit ca finele anului să poată raporta economisirea a 209 m­c material lemnos, iar Fabrica de postav din Buhuși și „Proleta­rul" din Bacău s-au angajat să e­­conomisească 40 și respectiv 10 tone de fire cardate. BENEFICIILE SUPLIMENTARE pe care le va realiza industria ju­dețului, conform noului angaja­ment, ating acum suma de 57.039.000 lei, mai mult decât dublul angajamentului inițial. Preocupări asidue vor face ca și livrările la export să fie mult mai valoroase. In această direcție, an­gajamentul prevede o depășire a sarcinilor de plan cu 5.890.000 lei , valută.i cu două..milioane mai mult decit angajamentul inițial. La principalele produse pe care le realizează întreprinderile din ju­deț vor fi înregistrate în acest an depășiri de plan cu mult superioa­re celor cuprinse în angajamentul inițial. Se vor produce peste plan, după cum stipulează noul angaja­ment, 3000 tone de cărbune, 6200 tone de sare solidă, 700 tone sodă caustică, 350 tone cauciuc sintetic, 1800 tone policlorură de vinil, 2120 mc cherestea de rășinoase, 300 to­ne plăci fibrolemnoase, mobilă în valoare de 1.920.000 lei, confecții textile în valoare de 7.600.000 lei, 77.000 perechi încălțăminte, 282.000 m­c țesături din lună și 70.000 m p țesături din bumbac, îndeplinite în mod exemplar, mo­bilizatoarele angajamente ale co­lectivelor din întreprinderile jude­țului Bacău vor aduce o contribu­ție substanțială la creșterea poten­țialului economic al întregii tari, vor face posibilă ștergerea cît mai rapidă a urmelor lăsate de calami­tățile naturale. Angajamentul so­lemn al industriei județului consti­tuie încă o dovadă a hotăririi cu care este urmată înțeleaptă politi­că a partidului. f cINEMAL MUNICIPIUL BACAU PICIOARE LUNGI, DEGETE 10,20 ; 15,20 ; 17,20 ; 19,20). „Muncitorul" , LUNGI (orele : Tel. 12028. „Flamura roșie" , GHICI CINE VINE LA CINA ? (orele : 15 , 17 ; 19 , 21). Tel. 11950. „Progresul" , URMĂRIREA (orele : 10,30 ; 14.30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. „Tineretului" , LUPII ALBI (orele : 10,30 ; 15.30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ „23 August" • SPLENDOARE IN IARBA. „Oituz" : MIREASA ERA ÎN NEGRU. TG. OCNA — „Oituz" i CORABIA NEBU­NILOR (seriile I—II). MOINEȘTI - „Petrolul" t MĂRTURIA.­­ EXPOZIțII MUNICIPIUL BACAU Galeriile de arta : Expoziția cu vînzare p­rezentînd donații ale membrilor cenaclul­ui „N. Enea" al U.A.P. și ale unor artiști plastici amatori în folosul sinistraților din județele calamitate. TG. OCNA Galeriile de artă, strada Păcii nr. 1 : Ex­poziția Stavru Tarasov, deschisă zilnic (cu excepția zilei de luni) între orele 10—13 și 15—19 RACOVA . Expoziția imemorială Ion Borcea. MUNICIPIUL BACAU Muzeul de știinte naturale, strada Karl Marx nr. 2. Muzeul de arta. Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și con­temporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanentă. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de istorie B-dul Republicii nr. 4 deschis zilnic — cu excepția zilei de luni — în­tre orele 10—20. PRĂJEȘTI . Muzeul sătesc. Muzeele sunt deschise zilnic (cu excepția zilei de luni) Intre orele 10—18. ----------------------------------------i PRO NOEXPRES­S Nr. 22 din 27 mai 1970 Ext. 1: 34, 29, 14, 28, 25, 3. Fond de premii: 365.964 lei a II-a : 8, 16, 38, 34, 20, 7, 45, 5. Fond de premii: 326.699 lei (VREMEA ! ! ---------------------------------------------1 o vreme ușor instabilă, cu cerul variabil mai a mult noros. Local se vor semnala ploi sub­­ formă de averse însoțite de descărcări elec­­­­trice. Vîntul va sufla slab la potrivit din­­ sectorul sud-vest. Temperatura în general,­­ staționară ; minimele vor fi cuprinse între­­ 7 și 12 grade, iar maximele între 18 și 22­­ grade. TELEVIZIUNE­ JOI 28 MAI 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. 17.05 Buletin de știri. 17.10 Emisiune în limba maghiară. 17.40 Film serial „Oliver Twist" (XII). 18.05 Mult e dulce și frumoasă. 18.30 Actualitatea în economie. 18.50 Cadran international. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.20 Anunțuri — publicitate. 20.15 Teatru scurt 20.50 Călătorie în lumea desenului animat. 21.20 Reportaj TV. 21.55 Antologie poetică. 22.15 Muzicorama TV — revista actualități­lor de muzică ușoară. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii programului 1. Ext. I I­I­I STEAGUL ROȘU Coloana de mașini cu ajutoare se îndreaptă spre destinație. ■■■■■■■■■aBaaBaBaaaBBBBBBaaBBBBBBBBaaaBBBaR|BBBBB BBB|MailEBUIIIlllII»IIIIIIMIIIB|tl întreprinderea de industrie locală MOINEȘTI angajează urgent. Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968. Cei interesați se pot adresa în­treprinderii, cu sediul în str. Atelierelor nr. 2 sau la telefon 318 sau 221. BaBBBBBBBB|iBBaBBa ■BBBIIMIflaRBIBaiggB ■■■■■■■■■■ Muncitori calificați în următoarele meserii : Tîmplari manuali și mecanici pentru m­obită­; O Strungari în ramura metal O împletitori numese răchită .......................1111...............................111............................................................................................ :i!!!!i!lilllll!illllllilllllllilllllllll!ÎlllilllI ...||....................................................... (rapioT Bl IC TI RESTI JOI 28 MAI 1970 PROGRAMUL I 15.00 — 100 de legende românești. 15.30 Compozitorul săptămînii — Franz Schubert. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Cîntece populare. 16.30 Ce e nou în județul nostru. 16.50 Pe ogoarele patriei — program de cîntece. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Soliști de muzică populară. 18.10 Orizont științific. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană 20.25 21.00 21.20 21.30 21.35 22.00 22.20 22.30 22.50 23.10 0.00­ 15.00 15.40 16.00 16.20 16.40 16.55 17.00 17.35 18.00 18.30 18.50 19.00 19.30 19.50 Zece melodii preferate. Convorbirile de joi. Tangouri celebre. Moment poetic. Solista serii — Luminița Dobrescu. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. Romanțe cu Lia Crăciunescu și Jean Iacobescu. Muzică ușoară. Siluete . Charles Aznavour.­­5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II Concert de muzică ușoară. Publicitate­ radio. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Rapsodia pentru alto, cor bărbătesc și orchestră de Johannes Brahms. Cronica lirică. Sfatul medicului. Succese de ieri. . . și de azi. Dicționar de literatură universală. Concert de muzică populară. Curs de limba rusă. Ciclul III, secția a 16-a (reluare). Piese corale de mare popularitate. Opera „Estrada maestrului Pedro". Arte frumoase. Noapte bună, copii. 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Fi­larmonicii din Tg. Mureș. 21.20 Muzică de cameră. 22.00 Jazz. 22.30 Prietenii mei, scriitori. 22.45 Muzică corală. 23.05—1.00 Opera secolului nostru „Julieta și Romeo". VINERI 28 MAI 1970 PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 9.30 Ateneu. 9.50 Cîntă Betty Curtis. 10.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul III, secția a 16-a. 10.30 Pagini alese din muzica de estradă. 11.05 Muzică din operete clasice. 11.19 Metamorfoze de Adalbert Winkler. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Melodii de Petre Andreescu. 12.25 Știința la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară și in­terpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Estrada succeselor de muzică ușoară. 13.45 Cîntece bătrînești și jocuri populare. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Publicitate­ radio. 14.50 Din cele mai frumoase jocuri populare. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineață. 7.00 ■Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Program muzical de dimineață (con­tinuare). 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreți — Dirijorul Charles Münch. 9.30 Cîntece de Ion Vintilă și Gheorghe Carp. 9.42 Matineu teatral. „Galileo Galilei". 11.20 Prelucrări de folclor de Radu Voi­­nescu. 11.30 Melodii cu și fără cuvinte. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 12.35 Saeculum. 13.00 Concert de prînz (continuare). 13.30 Cartea științifică. 13.40 Muzică din operetele lui Romberg. 14.03 Muzică populară. 14.30 Muzică ușoară. 14.55 Știința la zi. MII*;: 1 Joi 28 mai 1970 SE DESCREȚESC ERITILI DeunĂzi, învolburate, apele Tro­­tușului s-au revărsat din matca lor, provocînd importante pagube ma­teriale și aruncînd un nor de um­bră pe fețele oamenilor, obligați să părăsească locurile îndrăgite, locu­rile în care și-au făurit fericirea. 11 case distruse în totalitate și alte 24 avariate; de asemenea, nume­roase familii amenințate să-și piar­dă și ele agoniseala de ani, iată bilanțul destul de trist al furiei a­­pelor care s-au năpustit asupra car­tierului Gura Slănicului, din mar­ginea orașului Tg. Ocna. Dar frunțile se descrețesc. Apar zîmbete. Alături de acești oameni aflați in suferință, sunt numeroși prieteni. Locuitorii județului, în număr impresionant, și-au adus și-și aduc în continuare contribuția la ajutorarea sinistraților. Ajutorare. Marți, la Tg. Ocna, pe multe fețe am văzut prelungindu-se lacrimi. Nu erau lacrimile suferin­țelor trăite în urmă cu câteva zile sau ore, ci lacrimile recunoștinței. Peste 200 de oameni alcătuind 47 de familii, au simțit sprijinul, mina fră­țească pe care le-o întindem, pen­tru ca momentele de dramatism, e­­fectul lor, să fie înlăturat măcar în parte. Paltoane și pardesie pentru băr­bați și femei, pulovere și încălță­minte, lenjerie, îmbrăcăminte pen­tru copii, medicamente. Aproape 1200 de obiecte, în peste 40 de ar­ticole au fost distribuite­­ Iancu Dobrin — tată a 6 copii, Petrica Radu, Gheorghe Dragulele, Mihai Stafie — avînd familii de 4—5 și 6 persoane — iată doar cîțiva din cei care, loviți de revărsările Trotușu­­lui, au primit ajutor din partea prietenilor lor anonimi. Cuvintele de mulțumire, la fel de simple, dar la fel de profunde ca și efestul colectiv al celor ce au răs­puns la apelul conștiinței, calda emoție, încrederea ce redau poate oferi doar certitudinea ți-o că oricînd ai alături un sprijin de nă­dejde, că semenii sînt animați, tn permanență, de un puternic spirit de solidaritate umană ; iată esența celor rostite, convingerea muncito­rilor Gheorghe Radu, Ioje Ganea și Constantin Negoiță, a soției și ma­mei Genica Dragulele, a multor al­tora. Desigur, greutățile nu au fost, toa­te, depășite. Primelor măsuri de a­­jutorare le vor urma altele, pentru refacerea caselor, pentru construi­rea unor noi locuințe. Acest prim gest, însă, conferă faptului o va­loare cu totul deosebită. Marea aventură mexicană (XX) „Pe ursulețul meu îl cheamă Dobrin“ Impresionat de pri­mirea pe care i-au fă­­cut-o copiii din Rauru, Pelé a lăsat să-i scape exclamația: „Iată că celebritatea îmi aduce și fericire !“ Pelé măr­turisea asta pentru prima dată, după ce cunoscuse imensul succes din Suedia, cu sutele de primiri tri­umfale care i-au ur­mat. „Simțeam că mul­țimea mă aclamă pen­tru titlul mondial — se destăinuia el unui prieten —, dar aceiași oameni simpatici m-ar fi fluierat dacă pier­deam. Pentru copii, insă, rămin idol și la victorie și la eșec...“ Apoi, continua­rele, dacă reușești să cfș­­tigi de partea ta copiii, capeți certitudinea de­plină a talentului tău. Așadar, copiii... Co­piii, care-i plac atit de mult lui Riva, Rivera și Bobby Charlton, co­piii, care pîndesc zile și săptămini în șir toa­te mișcările vedetelor, copiii, care se bucură cum numai ei știu, cind recunosc pe stră­zile Londrei mașina cu numărul OWM-246 C, mașina marelui Bobby din celebrul clan „The Charlton boys“... La noi, situația era alta. Copiii aveau alte vedete. Buni sau răi, solișt­ii de muzică u­­șoară reușeau să pună în umbră fotbaliștii. Numai in Trivale si în alte patru—cinci locu­ri puteai vedea copiii adunați in jurul idol al gazonului, unul Și aveam jucători valo­roși. Dar nu aveam o echipă. O echipă care, bine dirijată ,să-i con­ducă pe aleile cele­brității. ' Acum, însă... — Cum îl cheamă pe ursulețul tău, Iri­­nuța ? — Pe ursulețul meu ii cheamă Dobrin. Dobrin a devenit un idol al copiilor din toată țara. Numele lui Dumitrache, Dembrov­­schi, Lucescu, Dinu, Nunweiller, au fost pronunțate aproape zilnic de toți cei care se simt atrași, cît de cît, de verdele crud al gazonului. Și asta în­seamnă enorm. O echipă care și-a cucerit imensa popu­laritate prin tinerețe, talent și ambiție. O e­­chipă care a știut să sfideze siguranța pre­matură a lor europeni, specialiști­scotind echipa de bronz a Portugaliei din cursa pentru turneul final. Avem, intr-adevăr, o ECHIPĂ și marele public a simțit acea­sta. O echipă aștep­tată de mult. Băieții știu să-și protejeze ca­reul propriu, știu să frîneze acțiunile ad­versarilor, știu să con­traatace periculos și, mai ales, au început să guste ades din sa­tisfacția unică a victo­riei. Revista „FRANCE FOOTBAlL“ o situa pe locul 5 în clasa­mentul european pe '69, menționind că „echipa României n-a pierdut nici un meci oficial in cursul aces­tui an“. Trimisul spe­cial al acestei reviste analiza succint partida de la Stuttgart, cu vi­­cecampionii lumi­i, consemnînd inteligenta jocului și elasticitatea echipei. Comentatorul francez nu se temea să afirme, in conclu­zie, că „românii dominat partida, șind să-si impună cui în fața vicecam­­pionilor mondiali“. Și asta se intimpla la Stuttgart­­a Portugalia ar fi fost mare favorită in Mexic, dacă noi nu i-am­­ barat drumul. R. F. a Germaniei este una din marele favo­rite. Pe noi, specialiș­tii ne lasă la urmă. Dar tocmai acesta este marele nostru avantaj. Băieții trebuie să-și regăsească acum acea nonșalantă dintr-o zi de ianuarie, cind au fost egalii campionilor lumii, pe Wembley. Dacă și-o regăsesc la timp, pot să asculte fără emoție cuvintele magice ale startului. „HOY SE INICIA EL MUND­­AT !“ azi în­cepe campionatul mondial ! Ce va fi după acest început ? Ștefan OLTEANU au reu­so­ ! 17.00 17.05 17.30 17.45 18.00 18.20 19.00 19.15 19.30 20.00 21.00 21.05 21.30 21.45 IAȘI JOI 28 MAI 1970 PROGRAM DE SEARA Buletin de știri. Estrada zilei. Ritmuri industriale românești. Prelucrări de folclor. Colocviu radiofonic. Melodia preferată. Radiojurnal. Cîntece de mase și jocuri populare. Jazz-ul în comentariu și sunet. O oră cu tinerețea. Buletin de știri. Concertul săptămînii. Scena. Refrene îndrăgite. VINERI 28 MAI 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚA 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu, muzical. 6.30 Emisiune pentru sate. 6.40 De pe­ deal și de pe vals. 7.00 Informații și muzică. 1 < V

Next