Steagul Roşu, mai 1970 (Anul 25, nr. 5359-5383)

1970-05-23 / nr. 5376

> < In industria județului, după consumarea a două decade din luna mai PRIN DĂRUIRE ȘI ABNEGAȚIE PLANUL SE REALIZEAZĂ CU SUCCES Din datele furnizate de Direcția județeană de statistică Bacău aflăm modul în care au fost îndeplinite sarcinile de plan pe perioada 1—20 mai 1970. Și acum, ca de altfel de la începutul anului, oamenii muncii din județul nostru au muncit cu pasiune și dăruire, pentru traducerea în viață a angajamentelor asumate în întrece­rea socialistă. In perioada la care ne referim au fost produse suplimentar: 101 tone sodă caus­tică, 90 tone policlorură de vinil, 36 tone cau­ciuc sintetic, 4 tone de celuloză și hîrtie, 879 m­c cherestea rășinoase, 529 m­­c cherestea de fag, 115 mc placaj. Planul la mobilă a fost de­pășit cu 121.000 lei, iar la încălțăminte cu 2.100 perechi. Eforturile oamenilor muncii din indus­trie sunt acum și mai evidente, fiind determinate de necesitatea recuperării totale și imediate a pierderilor provocate de calamitățile naturale ce s-au abătut în unele județe ale țării și chiar în unele localități ale județului nostru. In ju­dețul Bacău a fost afectată producția de căr­bune, întrucît sterilul a fost cu multe greutăți scos la suprafață. In industria forestieră, unele unități nu au realizat planul la cherestea de fag, deoarece nu au primit însemnate cantități de bușteni din județele calamitate. Tot ca ur­mare a timpului nefavorabil nu s-au produs 17.000 cărămizi, fiind prelungit timpul de us­care.. Pe lingă greutățile obiective arătate, și în actuala perioadă continuă să rămînă nelichidate unele lipsuri de factură organizatorică. Astfel, întreprinderea de industrie locală Tg. Ocna nu a îndeplinit planul la mobilă pe două decade din luna mai cu 119.000 lei. Volumul de nerea­­lizare a sortimentului crește continuu, de la începutul anului și pînă în prezent acesta se ri­dică la suma de 490.000 lei. Acum, mai mult ca oricînd, trebuie depuse e­­forturi maxime pentru a se evita periclitarea îndeplinirii planului de producție din industria forestieră, minieră și locală. Sunt necesare e­­forturi serioase pentru completarea unor stocuri care au fost epuizate în timpul calamităților naturale, ca cele de bușteni, balast și nisip. Este imperios necesar ca toate colectivele de muncă din economia județului nostru să depună maximum de eforturi pentru îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor de plan. Organele și organiza­țiile de partid au sarcini de mare răspundere pentru mobilizarea oamenilor muncii și a tutu­ror rezervelor de care se dispune, punîndu-se astfel în valoare tot ceea ce poate contribui la recuperarea pierderilor provocate de natura dez­lănțuită. Să facem din actualele cerințe o datorie de onoare, pentru a demonstra încă o dată înaltul spirit patriotic care animă pe fiecare om al muncii. l Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați In cursul zilei de vineri, 22 mai a. c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele vești despre inundațiile abă­tute asupra unor așezări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geo­grafice, afectînd sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării, în vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Me­diaș, Sighișoara și multe altele — oa­menii muncii, răspunzînd cu un înalt simț patriotic chemării partidului, vi­brantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum efor­turi uriașe pentru lichidarea efecte­lor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității economice și so­ciale pe făgașul normal, alte locali­tăți și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inunda­țiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, in județele Ilfov, Ia­lomița, Brăila, Galați, privirea dis­tinge largi suprafețe cultivate, acope­rite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa pro­venită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, in sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fu­­megînde ale Combinatului de celu­loză și hîrtie — Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitu­dine, fluviul apare în toată imensi­tatea sa, se văd apele umflate, pline de mii, lirigînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Macin, pînă în apro­pierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Peste tot, apele în­volburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, în acest imens teritoriu li­chid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriașă oază de verdeață, ne­tulburată : Insula Mare a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apă­rut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit in ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafață de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor prin­cipale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totali­zează 1.400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălților, cu 13 stafii de pompare. In urma desecări­lor, a defrișării stufărișurilor de pe 22.395 hectare și sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56.000 hectare. Începînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au în­ființat 40 de ferme agricole, care a­­nul trecut, de pe 37.000 hectare au obtinut in medie 5.144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe li­vrată peste plan în 1969 însumează 48.236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de ani­male cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii acestor pă­­mînturi noi se află de mai multe săp­­tămîni, încleștați într-o aprigă bătă­lie cu furia apelor. Ei au ieșit învin­gători în momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum con­tinuă cu tenacitate, să apere acest va­loros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial a­­terizează în insulă, la marginea sa­tului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stă­­nescu­, de Mihai Nicolae, prim-secre­­tar al Comitetului județean­­ Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii, în fața unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat în amănunțime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă în fața viiturilor. O porțiune de 3.100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm pe coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11.000 m, unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol, în aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3.800 de localnici, ajutați de 1.300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60.000 de saci de pămînt, fas­cine și alte materiale de construcție — imense forțe umane și materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de po­rumb de pe 35.000 hectare și de floa­­rea-soarelui, pe 6.000 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu pre­cupețesc nici un efort, muncind zi și (Continuare în pagina a IV-a) Ploile au favorizat apariția manei la vi­a de vie. Acționați imediat! Precipitațiile abundente de pînă acum au creat condiții prielnice pentru atacul manei viței de vie (plasmopara, viticola). Timpul nefa­vorabil din ultimele zile a împiedi­cat însă executarea de urgență a stropirilor, dar imediat ce ploile au stat, este necesar să se treacă grab­nic, cu toate torțele, la efectuarea acestei lucrări. Faptul că anul tre­cut, în unele cooperative din județ au rămas vii nestropite, conducînd la compromiterea recoltei, impune ca peste tot să se acționeze energic. Pentru stăvilirea invaziilor de mană, este absolut necesar să se e­­xecute lucrările de agrotehnică a­­supra solului și plantei. Ca de e­­xemplu, arătura de primăvară, sapa mare pe rînd și prașilele apli­cate asupra solului, apoi privitul u­­nui anumit număr de lăstari fără rod și care sînt de prisos pe butuc, ciupitul și cîrnitul. în mod deose­bit la legatul lăstarilor se va avea grijă să nu se îngrămădească prea mulți la un loc, pentru că astfel se pot crea condiții pentru dezvolta­rea manei; în afară de aceasta, nici stropitul nu se poate executa în condițiile cele mai bune. Măsura chimică de prevenire a invaziilor de mană este stropitul viței de vie cu zeamă bordeleză. A­­ceasta, se prepară din sulfat de cu­pru și lapte de var. Concentrația în sulfat de cupru a zemei borde­­leze va fi de 0,5 kg la 100 litri apă pentru primul stropit în care se a­­daugă 1 kg var stins, sub formă de pastă. Pentru celelalte stropiri trația în sulfat de cupru , a concen­teriei bordeleze va crește pînă la 0,750— 0,800 kg în care se adaugă 1,500— 1,600 kg var stins, sub formă de pastă la 100 litri apă. Pentru motivul că sulfatul de cu­pru implică un proces tehnologic complicat de producere, și pentru că s-a semnalat fenomenul de rezis­tență a manei față de zeama bor­deleză (ca atare eficacitatea a scă­zut), țările cu viticultură avansată au trecut pe scară largă la folosi­rea cu succes a altor produse fun­gicide cu o eficacitate foarte mare atît asupra manei cît și a putrega- Ing. loan DUȘCHIN, cercetător principal la Stațiunea experimentală viticolă ©dobești (Continuare în pagina a Il-a) I VITARA IAȘI \ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXV — NR. 5.376 (6.855) SIMBATA 23 MAI 1970 4 pagini — 30 bani JL1 Prezent cu fapta alături de județele țării, într-o impresionantă unitate de voință și dîrzenie, oamenii muncii de pe cuprin­sul județului nostru se angajează să-și in­tensifice eforturile pentru a contracara, cu cea mai deplină promptitudine, efectele distructive provocate de uriașele revărsări de ape. Fiecare nouă major are de sarcini, fie­care obiectiv, tot ceea ce se cheamă pro­ducție și este legat de ea, vin să demon­streze profundele sentimente patriotice ale celor ce construiesc societatea de astăzi și de mîine a țării. Alături de județele sinis­trate, Bacăul își face simțită prezența prin umărul puternic cu care sprijină efortu­rile generale al căror unic scop, dar ime­diat, este depășirea acestor momente de cumpănă. Producția bunurilor materiale nu trebuie să sufere. Stagnările de activi­tate ale unor întreprinderi calamitate se cer recuperate prin efortul celor care nu au avut de suferit. Producție suplimenta­ră, economii sporite la prețul de cost și be­neficii în volume cît mai mari — iată ce animă pe fiecare salariat, fiecare între­prindere. Grăitoare, în acest sens, sînt relatările din rîndurile ce urmează. RAFINARII VALORIFICA ÎNTREGUL POTENTIAL PRODUCTIV Analizînd întregul potential teh­nic și uman de care dispune, co­lectivul RAFINĂRIEI DÂRMĂNEȘTI a ajuns la concluzia că există posi­­­bilități pentru suplimentarea anga­jamentelor luate la începutul anu­lui, sprijinind în felul acesta ampla acțiune de recuperare a producției materiale diminuată în aceste zile. Astfel, la angajamentul inițial, de 1.600.000 lei la valoarea producției globale și a producției marfă vîn­­dută și încasată, se adaugă încă 1.300.000 lei, din care peste 200.000 lei vor fi realizați în luna mai. An­gajamentul de economii la prețul de cost și beneficii peste plan re­prezintă acum 2.200.000 lei, ca ur­mare a măririi prevederilor inițiale cu 700.000 lei. O sporire substanția­lă înregistrează și indicele produc­tivității muncii: de la 0,4 la sută, cît era prevăzut, la 0,7 la sută. Concomitent cu sporirea angaja­mentelor, petroliștii de la Dărmă­­nești, în unanimitate, au hotărît să trimită județelor calamitate, în fie­care lună, un ajutor echivalent cu salariul pe o zi, ceea ce reprezintă 500.000 lei. Cooperativa „Munca“ din Tg. Ocna Ieri, 22 mai, în cadrul adunării generale, meșteșugarii Cooperativei „Munca" din Tg. Ocna, au hotărît să-și aducă­ contribuția la diminua­rea pagubelor suferite de econo­mia națională, dînd peste planifi­cări : o producție marfă de 300.000 lei, economii 10.000 lei, beneficii 10.000 lei. PE TERENURILE CALAMITATE Măsuri­­ urgente pentru REINSAMIN­AREA culturilor Ca urmare a revărsării apelor, pe raza județului nostru au fost inundate 5953 ha din care 2215 ha teren arabil ocupat cu culturi, iar 909 ha teren ara­bil neînsămînțat. Suprafațe mai mari de culturi calamitate avem la grîu (489 ha), porumb (804 ha), sfeclă de zahăr (328 ha), plante furajere (125 ha), orz (98 ha) și suprafețe mai mici de in pentru fuior și ulei, soia, mazăre, o­­văz, secară, plante medicinale, vii, le­gume etc. Din totalul suprafeței inundate pon­derea revine pășunilor și fînețelor (2817 ha). O bună parte din culturile calamitate sînt compromise total. Toc­mai de aceea, așa cum se precizează și în recomandările M.A.S. (publicate recent și în ziarul nostru), se cere sta­bilit nu numai gradul de calamitate a culturilor, ci și măsurile de refacere a lucrărilor. în prima parte a­ intervalu­lui suprafețele distruse de ape vor fi reînsămînțate cu aceleași culturi (mecanizat sau cu mina), iar acolo un­de evacuarea apei nu se poate face în timp mai scurt, să se însămînțeze po­rumb pentru boabe. Pentru eliminarea excesului de u­­miditate, să se facă șanțuri de scurge­re, iar pe locurile mai joase să se in­tervină energic cu motopompele, te­renul fiind curățat de resturile aduse de ape. Pe lângă procurarea semințelor și îngrășămintelor suplimentare pentru aceste suprafețe, conducerile coopera­tivelor agricole, specialiștii să ia toate măsurile ca pe terenurile neinundate să se termine neîntîrziat semănatul porumbului și să se treacă cu toate forțele la prășitul culturilor. Aglomerarea lucrărilor de sezon în agricultură, cît și întîrzierea ce pre­sează asupra ritmului acestora, impli­că o amplă mobilizare de forțe și mij­loace pentru a face cu succes față a­­cestor sarcini de moment. SE CER EFORTURI IMPUSE DE O SITUAȚIE DEOSEBITA. EXISTA TOATE TEMEIURILE SA CONTĂM PE CONȘTIINCIOZI­TATEA ȘI HĂRNICIA ÎNTREGII ȚÂRÂNIMI COOPERATISTE DIN JU­DEȚ, A MECANIZATORILOR ȘI SPECIALIȘTILOR. FIECARE PALMA DE TEREN TREBUIE LUCRATA BINE, OPERA­TIV, FIECARE TRACTOR, MAȘINĂ ȘI ATELAJ, FIECARE ORA BUNA DE LUCRU SĂ FIE LA MAXIMUM FOLOSITE ! Contribuția substanțială a forestierilor C.E.I.S. - Bacău Deși calamitățile naturale au lovit și unele din locurile lor de produc­ție, forestierii din județul nostru, analizînd acum, mai mult ca ori­cînd, forțele și posibilitățile de care dispun, au hotărît să suplimenteze angajamentele inițiale, luate în în­trecerea socialistă, pentru a-și a­­duce întreaga contribuție la recu­perarea pagubelor provocate de fu­riile oarbe ale naturii. Centralizate pe întregul C.E.I.L. C.P.L. Comănești întrecerea socialistă din această unitate are acum obiective și mai mobilizatoare. Printre altele, colec­tivul de aici a hotărît să realizeze peste planul anual 570 m c cheres­tea de rășinoase, față de un anga­jament inițial de numai 70 mrc. De­sigur, reușita îndeplinirii acestui an­gajament va depinde, într-o anumi­tă măsură, și de asigurarea uni­tății cu materie primă. Cum toate colectivele din C.E.I.S. au hotărît să muncească mult mai bine în timpul care a mai rămas din acest an, putem fi optimiști. La alte sor­timente, angajamentul prevede rea­lizarea peste sarcinile de plan a 60 m­c placaj, 250 tone plăci fibrolem­­noase, 9.000 bucăți mobilă curbată, prevederile inițiale erau mult mai mici. Simțitor suplimentare sunt aici și angajamentele la producția des­tinată exportului. Se vor realiza peste plan, conform noului­ angaja­ment, 200­ mc cherestea de răși­­noase, 50 mc placaj,,60 tone P.F.L. și 4.000 bucăți mobilă curbate» CP.L. Bacău Complexul de prelucrare a lem­nului din Bacău își face cunoscută pe această cale hotărîrea luată, a­­ceea de a obține suplimentar 800.000 lei la producția marfă, 100.000 lei la produsele destinate fondului pie­­ții și 150.000 lei la produsele pen­ viitoarele eforturi se vor transpu­ne în : 5.200.000 lei producție mar­fă, 305.000 lei livrări la fondul pie­­ții, 1.000.000 lei produse destinate exportului. Prețul de cost va fi re­dus cu 600.000 lei, iar beneficiile peste plan vor însuma 700.000 lei. La realizarea tuturor acestor o­­biective, unitățile de exploatare, industrializare și prelucrare a lem­nului își vor aduce contribuții ma­xime­­ drn export. Pentru a acoperi o par­te din producția calamitată, în alte zone ale țării, au mai hotărît să prelucreze în acest an, suplimentar, 400 m c bușteni de fag, iar la che­restea de rășinoase să obțină în plus 170 m c. U.E.I.S Comănești Forestierii comăneșteni au hotă­rît să producă în plus, peste obli­gațiile asumate inițial, 700 m c che­restea rășinoase și 1.000 m c buș­teni de brad. Totodată, vor supli­menta livrările la export cu 200.000 lei, prețul de cost îl vor micșora, în continuare, cu 150.000 lei, iar beneficiile peste plan se vor cifra la 170.000 lei. U.E.I.S. Gh. Gheorghiu-Dej Gateriști, circulariștii, mecanicii de ferăstraiă, inginerii și tehnicie­­nii de pe Valea Trotușului și Taz­­lăului au hotărît, și ei, în aceste cli­pe de grea încercare pentru țară, să-și aducă aportul la diminuarea efectelor provocate de calamitățile naturale, prin prelucrarea suplimen­tară a 600 m­c bușteni de fag, re­ducerea prețului de cost cu 150.000 lei, iar beneficiile peste plan se vor ridica cu încă 170.000 lei. U.E.I.L. Agăș Și acest colectiv s-a ridicat la înălțimea așteptărilor. Aceluiași no­bil scop ei dedică o producție mar­fă suplimentară de 400.000 lei. la export vor livra în plus produse ce vor totaliza 120.000 lei. Pentru tra­ducerea în viață a acestor angaja­mente își vor îndrepta eforturile spre valorificarea superioară a ma­sei lemnoase, obținind, pe această cale, in plus, 300 m c bușteni ră­șinoase, iar din industrializarea mai optimă a buștenilor vor realiza su­plimentar 330 m c­h­erestea. U.E.I.S. Bacău Salariații unității au hotărît, in unanimitate, să-și intensifice efor­turile, iar prin mobilizarea tuturor rezervelor și-au propus să reali­­­­zeze, peste angajamentele asumate inițial, o producție marfă în valoare de 800.000 lei. Totodată, livrările la export vor fi mărite cu 130.000 lei. La prețul de cost, economiile se vor cifra la 100.000 lei, iar beneficiile peste plan, din efort propriu, vor­­ crește cu 130.000 lei. Pentru a su­­r­plini unele capacități de produc­­­­ție, scoase temporar din funcțiune în localitățile calamitate, întregul colectiv s-a angajat ca în acest an să­ prelucreze peste prevederile pia­nului încă 400 m c bușteni de fag. Eforturile asumate de toți fores­­tierii din județ sunt cu atît mai va­loroase cu cât ei înșiși au fost lo­viți de torțele oarbe ale naturii dezlănțuite. Calamitățile proprii, după un prim bilanț, se ridică la 9.150.000 lei. Au fost distruse și a­­variate 63 km drumuri de tractor, 140 km drumuri de tras cu vitele, 179 km drumuri auto ,1­13 km de căi ferate înguste, i mk

Next