Steagul Roşu, iulie 1970 (Anul 25, nr. 5409-5435)
1970-07-15 / nr. 5421
Pag. 2 GAUDEAMUS nr. 3 (5) 1970 De la un număr la altul, revista studenților băcăuani tinde spre un profil care să o facă distinctă în peisajul publicistic de circuit intern. Spun intern, pentru că revistele scrise de studenți, în afară de „Amfiteatru", deși, cuprind materiale valoroase, nu se află pe piață. 5i cîteva din ele ar merita o soartă mai bună: („Echinox" de la Cluj, „Alma mater" — Iași etc.). Gaudeamus-ul băcăuan constituie rîvna unui mănunchi de studenți inimoși în frunte cu un tânăr cadru universitar, de a da haină gîndurilor și sentimentelor tinerilor studioși, atît din institutul de aici, cit și de aiurea. Vom remarca de la număr la număr permanent a unor rubrici ca : Verba magistri, Cercetări, Cărți și autori, Preamiciția, Noi și filmul. Numărul de față cuprinde citeva lucruri valoroase pe care le amintim : eseul „Evrika" , de Ion Gonțescu care, de altfel, mai semnează și la rubrica „Lecturi" . Contribuții la studiul demografic al comunei Răcăciuni — județul Bacău, de Pavel Șova (articolul ne indică un cercetător de-acum format și cu posibilități frumoase în abordarea unor probleme de sociologie sau geografie). O pagină este închinată analizei unor cărți: „Fructul apei" de Ana Mîșlea (Tr. Cantemir), „Teoria sferelor de influență" de Marin Sorescu (V. Tudose). Foarte bună pagina de poezie (poeme de N. Crețu, M. Dinutz, Gh. Chițimuș, V. Bardan, V. Croitorul. Proză semnează Ion Lazăr : „Rîul cu păianjeni". Colocviul literar studențesc, București 1970, îl analizează cu spirit de observație Mircea Dinutz. Grafica numărului este asigurată de Ilie Boca și L. Răchită. V. OCTAVIAN mutul bees ueusi «9 O clipă, ne-am oprit în prag, parcă așteptînd apariția gazdei. Poate și mustrările ei pentru că dădusem buzna într-o locuință... Nu, nu aveam de ce ne face griji. Ne aflam tot în expoziția Școlii populare de artă, dar în acea parte a ei înfățișînd un minunat interior de casă țărănească. Ideea nu e nouă. Și-n alți ani intențiile conducerii școlii, ale unor cadre didactice s-au dorit concretizate în prezentarea unei odăi d• model înfățișînd ceea ce are mai frumos zona noastră folclorică în materie de sculptură în lemn, țesături și cusături. Niciodată însă, n-a putut fi atins aspectul complex, cu adevărat reprezentativ de la acest sfîrșit de an școlar. A fost nevoie de o muncă insistentă, continuă, de descoperire și preluare, de înnobilare a ceea ce simțul artistic al țăranului nostru păstrat cu sfințenie și, a poate, de anume elevi în stare să redea intensitatea acelei vibrații de origine în lucrări proprii, care să facă cinste școlii. Admirăm, înainte de toate, încrustațiile în lemn, realizate sub îndrumarea prof. Al. Huțanu, ornamente de bijutier vădind siguranța mișcării în mînuirea dinstei, înțelegerea acelui joc sprințar al liniilor gîndite în funcție de forma și rosturile obiectului împodobit. Lăsînd la o parte mițimnea de lucrări care, depășind corectitudinea exercițiului, și-au găsit locul în expoziție, deosebit de valoros rămîne mobilierul cu încrustații măiestrite. Sugerând nu numai cadrul, dar și ocupațiile dintr-o casă de la țară, aceeași încăpere prezintă creația claselor de țesături-cusături, conduse de prof. Polixenia Tudoran. Admirasem perdelele, ștergarele, milieurile și inegalabilele în elegantă lăicere, carpete și covoare în tonurile discrete ale vegetale și cu culorilor ocazia expoziției din holul Casei de cultură a sindicatelor. Acolo completau, alături de expoziția personală a tînărului pictor Gheorghe Aron și de spectacolulproducție, imaginea ac Virtuți străvechi în creații ac tivității unei instituții cu rosturi bine statornicite în configurația cultural-artistică a județului. Acum însă, în expoziția de la sediul Școlii, migala lucrului, simțul artistic al unor eleve ca Elena Geangu, Elena Pascu, Eugenia Ciorcilă, Viorica Dima căpătau noi împliniri în cadrul original de expunere. Și, cum orice realizare generează noi proiecte, unele intenții iscate pe parcurs prind contur chiar pe timpul vacanței. Se lucrează la amenajarea unei adevărate expoziții în aer liber cuprinzînd elemente de mobilier țărănesc din lemn masiv, într-un anumit cadru vor fi exemplificate diversele tehnici de lucru în lemn. Primind acest adaus, expoziția etnografică va deveni expoziție de documentare și metodică, depășind aspectul temporar al manifestărilor cultural-artistice de sine de an școlar. „Subiect pentru o schiță“ La „Flamura roșie“ Viața lui Anton Pavlovici Cehov a sedus încă prea puțin imaginația spectatorului. Două monografii și o piesă de teatru de Leonid Meliaghin, nejucată pe scenă, dar ecranizată pentru televiziune, au prezentat publicului românesc o viață tumultoasă, inseparabil legată de creația sa artistică. Căderi și succese, iubiri fulgerătoare, dezamăgiri, o boală necruțătoare, totul petrecîndu-se pe fundalul unei lumi în destrămare, a loviturilor de topor ce cad peste „livada cu vișini“. Ce poate fi mai trist, sau poate mai deplin, pentru un dramaturg decit ca piesele sale subintitulate „comedii“ să fie luate în serios drept drame? In fond, era drama imensei Rusii în care schimbările se petreceau într-o alternanță neîntreruptă de ridicol și tragic. Formele vechi de viață nu puteau fi abandonate; se confundau cu însăși rațiunea existenței, rațiune moștenită din generație în generație. Noul părea brutal și așa era, de fapt, în năvala lui lipsită de romantism înecînd totul sub hîrtii de afaceri. Opera cehoviană, cea teatrală la care filmul se referă în primul rînd, nu poate fi desprinsă de această contradicție, de drama neînțelegerii semnificației reale a noilor oameni ce pășeau atunci, spre sfîrșitul secolului XIX, în saloanele încremenite într-o lungă reverie. Tristețile lui Cehov au fost și tristețile pieselor sale. Serghei Jutkevici își începe povestirea îndată după căderea, pe scena Teatrului de Artă, a „Pescărușului“, prima și poate cea mai acută dintre dezamăgirile ce aveau să se succeadă vertiginos in viata scriitorului. Revederea, în aceași zi, cu Lilia Misinova, constituie momentul de declanșare a unor amintiri și argumente . Misinova este, de fapt, eroina piesei și astfel rememorarea unei mari iubiri urmează calea genezei unei mari opere. Jurkevici a prevenit orice posibilă literaturizare a subiectului , concepînd acțiunea într-un ritm alert. regizorul recurge la toate mijloacele cinematografului pentru a-și susține povestirea. Animația și filmările în ralenti nu sînt simple procedee ci se înscriu în țesătura intimă a filmului stratificînd amintirile ce copleșesc mintea eroului, comentînd sau subliniind episoade îndepărtate. în rolul lui Cehov, Nikolai Grinko imprimă personajului său firescul înțelegerii și identificării cu opera. Marea dragoste a scriitorului, pentru întruchiparea căreia a fost solicitată Marina Vlady, împletește cu lirism lupta cu amintirile și stihiile prezentului. Jutkevici nu și-a dorit un film biografic ci unul de relevare a substanței lirice a personalității lui Cehov. Ceea ce dă filmului său valoarea unei realizări superi STEAGUL ROȘU „Sub semnul lui Monte Cristo” La „Muncitorul“ Deși nu nouă, este agreabilă ideea de a relua romanul lui Al. Dumas și posibilitatea de a ridica răzbunarea la un grad de justificare morală în intenții și de artă în aplicare, bineînțeles, în împrejurările societății moderne. Povestea lui Edmond Dantes își avea nimbul ei într-un secol al marilor pasiuni dezlănțuite, al iubirilor fără leac, al poveștilor fascinante despre comori ascunse. Pentru a transcrie aceeași fabulă în termenii vremurilor noastre nu a fost nevoie ,de un efort prea deosebit de fantezie; situațiile s-au apropiat pînă la a se confunda. Trădările din timpul celui de al doilea război mondial nu au putut fi iertate fiindcă ar fi angajat o trădare față de omenire. Reluarea cazului Dantes în aceste condiții este plauzibilă cînd trădarea ia și chipul înscenării judiciare. Realizatorii filmului n-au urmărit decit o reeditare a eroilor cărții lui Al. Dumas pentru ocolirea eventualelor implicații ale unui conflict cu lumea contemporană. Mina destinului forțează și de data aceasta lucrurile pînă la limitele realului , simetrii de situații și lovituri neașteptate îi pun pe vinovați într-o permanentă confruntare cu soarta. Regizorul a socotit totuși necesar să-și încadreze eroii în recuzita societății mecanizate: un avion îi va purta pe evadați în epopeea lor peste Ocean, un raliu de automobile va scoate în relief curajul lui Dantes, camerele de luat vederi, ascunse în pereți, devin martorii teribili ai unor întîmplări pline de risc. Rețetele cinematografului de aventuri curg, și dacă mai adăugăm încăierările spectaculoase dintr-o circiumă, lista devine completă. Dar nimic din cele enumerate nu tulbură un anumit farmec al aventurii și insolitului din acest film, aflat, nu numai în literă, dar și în spirit, sub semnul lui Monte Cristo. IMPRIMEREiI COMUNALĂ BACĂU aduce la cunoștință că datorită unor lucrări de automatizare, în zilele de joi 16 și vineri 17 iulie a.C. presiunea apei în rețeaua de distribuție va fi redusă In consecință, locatarii de la etaje sunt anunțați să-și asigure rezerve de apă pentru aceste zile. Succese gospodărești (Urmare din pag I nentă a cetățenilor la acțiunile cu caracter obștesc. De un real ajutor nu sînt deputații — oameni harnici, pricepuți, cu multă inițiativă creatoare. Din rîndul acestor amintesc pa Gheorghe Ioniță, din circumscripția electorală nr. 45, Vasile Gîscă, din circumscripția electorală nr. 48 și Elisabeta Tudor,în circumscripția electorală nr. 58. In cadrul acestor circumscripții prin eforturila cetățenilor, au fost amenajate și întreținute străzile, s-au plantat pomi, s-au executat lucrări de îndiguire a pîrîului Bodești și alte asemenea obiective în valoare de circa 500.000 lei. Printre cei care, de asemenea, ne sprijină în mod efectiv se află și deputații Haralambie Mestecăneanu, Gheorghe Marangoci, Gheorghe Pop și alți cetățeni care nu precupețesc nici un efort atunci cînd este vorba de înfrumusețarea orașului. — Deoarece ne aflăm în perioada timpului prielnic de organizare a unor noi acțiuni edilitare, vă rugăm să ne vorbiți despre preocupările gospodărești actuale ale Comitetului executiv al consiliului popular orășenesc. — în aceste zile stă în atenția noastră amenajarea, în cel mai scurt timp a debarcaderului de pe lac și a plajei din apropierea cartierului Chebac. Avem deja o șalupă și așteptăm să ne sosească și altă ambarcațiune pentru plimbări de agrement. Sperăm că acest loc să constituie un punct de atracție și recreiere pentru cetățenii orașului Buhuși. Printre preocupările noastre actuale am mai aminti și faptul că sîntem în curs de amenajare a popasului din pădurea Runc. Pe drumul de acces au fost transportați peste 200 m . balast. — Să ne oprim puțin și asupra metodelor folosite, asupra stilului de muncă care a contribuit la succesele reliefate de către dva cunoscute și apreciate de către cei care poposesc sau trec prin Buhuși — denumit de mulți turiști orașul trandafirilor. — Doresc să subliniez îndeosebi faptul că promovăm și folosim cu multă consecvență stilul muncii colective. Comitetul executiv al consiliului popular orășenesc, în frunte cu președintele său Mihai Gheorghiță, se sprijină îndeosebi pe aportul neprecupețit al deputaților, al comitetelor de cetățeni și delegații pe cartiere. Fiecare membru al comitetului executiv răspunde de un număr de circumscripții electorale unde organizează și participă efectiv la acțiunile gospodărești. Astfel reușim să mobilizăm masele largi de cetățeni, să le simțim din plin ajutorul la inițierea și buna desfășurare a tuturor lucrărilor de folos obștesc. Deocamdată am încheiat aici discuția cu tovarășul Vasile Bucă, și vom reveni oricînd cu plăcere la Buhuși să consemnăm din succesele gospodarilor care fac din orașul lor o localitate mereu înfloritoare. întărirea economică a C.A.P. (Urmare din pagina I) toți cei 1.500 cooperatori au înțeles esența prevederilor legate direct de profilul, .formației respective. .de, iu, cm, răspunderile ce le revin pentru aplicarea cit mai neîntîrziată a tuturor măsurilor menite să ducă la dezvoltarea cooperativei. Afirmația o susține și faptul că nici comuniștii cei care trebuie să constituie în primul rînd un exemplu în muncă, nu participă zi de zi și în totalitate la desfășurarea lucrărilor agricole de sezon. Din totalul de 152 comuniști participă la lucru doar 60. Starea de lucruri existentă s-a analizat în plenara comitetului de partid pe cooperativă, dar analiza a trecut și comuniștii continuă să absenteze de la lucru. O dovadă că plenara n-a reușit să fie eficace, să determine convingeri, atitudini, în rîndul celor chemați să convingă la rîndul lor. Și doar există o diversitate întreagă de forme practice cu care să opereze munca politică de masă, chiar în condițiile cînd cooperatorii sînt antrenați întreaga zi-lumină in efectuarea lucrărilor de sezon. Este vorba de munca de convingere de la om la om, afișarea la locuri vizibile a unor extrase din documentele apărute; explicarea, în pauzele de masă, sau după terminarea lucrului, a articolelor sau paragrafelor cu aplicabilitate la locul de muncă respectiv ; folosirea gazetelor de perete cu întreaga gamă de rubrici Ștratică..., telegrame privind rezultatul aplicării unor prevederi, grafice cu participarea la lucru, epigrame, caricaturi); situația întrecerii între brigăzi, consemnată cit mai operativ, în procente, pe o hartă conturînd tarlalele pe care lucrează acestea ; scurte texte de brigadă artistică, de 10—15 minute, fie chiar cu elevii aflați în vacanță, care să fie prezentate în pauze sau după terminarea lucrului. Toate acestea presupun însă existența unei preocupări atente șî a ia obiect din partea comitetului comunal de partid, a comitetului de partid pe cooperativa agricolă care și-a cam neglijat răspunderile ce le are. A doua cauză care influențează neparticiparea în masă a cooperatorilor răcăciuneni la lucru o constituie nerespectarea strictă a democrației cooperatiste, o oarecare tendință de neglijare a părerilor, propunerilor cooperatorilor și hotărîrilor proprii și ale organelor superioare. Ne referim, în primul rînd, la faptul că deși programul adoptat pentru dezvoltarea agriculturii conține prevederi potrivit cărora neparticiparea cooperatorilor în zilele stabilite de organele de conducere la executarea în bune condițiuni a lucrărilor agricole stabilite pe culturi și pe perioade, înregistrarea scăderilor de producție, ca urmare a acestui fapt, atrag după sine răspunderea disciplinară, contravențională, materială, civilă sau penală, pînă în prezent nu s-a făcut nimic în această direcție. Se manifestă o îngăduință nejustificată față de cei care concură la risipa averii obștești. Însăși adunarea generală a cooperatorilor a hotărît ca tot în folosință să dețină numai acei care au efectuat numărul minimum obligatoriu de zile calendaristice (80 pentru femei și 120 pentru bărbați). De ce se tergiversează aplicarea propriei hotărîri față de toți acei care manifestă dezinteres pentru producția agricolă vegetală și animală? Desigur, lotul în folosință este un mijloc de venituri suplimentare care contribuie la creșterea nivelului de trai al cooperatorilor. Dar atîta timp cu sursa principală de venituri a acestora n o constituie munca în cooperativă, atîta timp cu aceștia nu efectuează cel puțin numărul de norme convenționale stabilit de către ei înșiși în adunarea generală, de ce nu se acționează cu fermitate potrivit prevederilor statutului ? Este aceasta o dovadă că membrii consiliului de conducere nu acționează întotdeauna ca un organ de consultare și de adoptare colectivă a măsurilor în problemele ce se cer rezolvate. De multe ori, acesta se transformă într-un organ de înregistrare a unor acțiuni înfăptuite deja la inițiativa unui om, de cele mai multe ori a președintelui unității, Iordache Munteanu; în activitatea acestuia există de altfel, deși în fază incipientă, o tendință de a nu se consulta cu ceilalți membri ai consiliului de conducere în probleme ca : folosirea rațională a mijloacelor de transport, aprovizionarea cu materiale, încadrarea unității cu anumite cadre. Și, mai grav, această consultare nu se face uneori nici la nivelul celor trei factori principali din cooperativa agricolă — președinte, inginer șef și contabil șef. Fără îndoială că o asemenea stare de lucruri, cu repercusiuni negative asupra activității economice a unității a constituit ordinea de zi a unei recente plenare a comitetului comunal de partid. Măsurile adoptate, menite să ducă la stricta respectare a democrației cooperatiste, la valorificarea pe scară mai largă a părerilor maselor privind sporirea eficienței economice, ca și intensificarea muncii politico-educative de convingere asupra necesității folosirii chibzuite, cu maximum de randament a pămîntului potrivit legii de organizare a poducției și a muncii în agricultură, vor face, desigur, din fiecare cooperator răcăciunean un participant activ la sporirea producției agricole, a propriilor venituri. Miercuri 15 iulie 1970 MEmerifa 18.00 18.05 18.30 19.15 19.20 19.30 20.00 20.15 22.05 22.30 22.40 23.05 23.15 TELEVIZIUNE? MIERCURI 15 IULIE 1970 Deschiderea emisiunii. Universal-șotron. Actualitatea în economie. Anunțuri — publicitate. 1001 de seri. Telejurnalul de seară. Reflector. Telecinemateca. „Viva Villa”. Ora editorului. Desene animate. Gala marilor interpreți români. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii I RADIO BUCUREȘTI MIERCURI 15 IULIE 1970 PROGRAMUL I 15.00 15.30 16.00 16.20 16.30 16.40 17.05 17.30 17.40 20.05 20.10 20.20 20.25 21.00 21.20 21.30 21.35 22.00 22.20 22.30 23.00 23.30 0.00 15.00 15.30 15.40 16.00 16.20 16.55 17.00 17.35 18.00 18.30 18.50 19.30 19.50 20.00 20.15 21.50 22.00 22.30 23.05 23.30 24.00 7.00 9.30 10.10 10.30 11.05 11.15 11.30 11.45 11.50 12.00 12.15 12.25 12.30 13.00 13.10 13.22 13.45 14.00 14.40 14.50 6.00 7.00 7.10 8.10 8.25 9.00 9.10 9.30 9.45 10.30 11.00 11.20 11.40 12.03 12.15 13.15 13.30 14.03 14.30 14.55 Serial radiofonic pentru tineret Compozitorul săptămînii : Gabriel Fauré. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier Adolf repertoriul clarinetistului " Gui "Consultație juridică. Fragmente din opereta „Casa cu tre tete de Schubert-Berthe. Antena tineretului. Noi înregistrări ale orchestrei de muzică populară a ansamblului „Ciocirlia . Transmisiuni sportive. Tableta de seară. — 365 de cîntece. Argheziană. Zece melodii preferate. Istoria ideilor. ffadea'i in,erpri a,e de Doina Moment poetic. Solistul serii — Zafir Hadzimănov. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. Concert de muzică ușoara. Pentru magnetofonul dumneavoastră. Concert de muzică ușoară (continuare). —5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II Fragmente din fantezia lirică „Copilul și vrăjile". Cîntă Johnny Dorelli. Publicitate radio. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Pagini din muzica de balet. Sfatul medicului. Melodii care străbat lumea. Teatru serial. Concert de muzică populară al orchestrei „plaiurile Bistriței din Bacău. Curs de limba germană. Recitaluri Jacques Thibaud, Anton Dermota și Nicanor Zabaleta. Meridiane lirice. Noapte bună, copii ! Lieduri de Felicia Donceanu. Teatrul radiofonic. Dansuri din operete. Creația enescianâ. Paralele lirice. Discuri rare. Jazz. Din creația vocală a lui Beniamin Britten. JOI 16 IULIE 1970 PROGRAMUL I Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport Odă limbii române. Curs de limba rusă. De la A la Z — muzică ușoară. Arii din operete cu Marica Munteanu Din fozile socialiste. Concertul pentru pian și orchestră. Sfatul medicului. Cotele apelor Dunării. Recital de operă Lucia Stănescu. Cîntece de Aurel Manolache. Știința la zi. Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. Radiojurnal. Avanpremieră cotidiană. Orașele și muzica ușoară. Dragi mi-s cîntecul și jocul. , Caleidoscop muzical. Publicitate radio.’? # Cîntece populare^ 4 PROGRAMUL II Program muzical de dimineață. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. Program muzical de dimineață (continuare). Tot înainte. Mari interpreți Pablo Casals. Jocuri dunărene. Curs de limba rusă. Noi creații ale compozitorilor noștri. Pagini din operele lui Ambroise Thomas. Variațiuni simfonice cului „Mugur, mugurel",pe tema cînte- Soliști și formații artistice de amatori. Melodii de Marcel Ionescu și From Moreno. Selecțiuni din opereta Gheișa de Jones. Avanpremieră cotidiană. Concert de prînz. Din muzica popoarelor. Cine știe cîștigă (reluare). Lăutari vestiți ai plaiurilor argeșene. Lexiconul compozitorilor români. Știința la zi. IASI V a* ■I r MIERCURI 15 IULIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚA 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Emisiune pentru sate. 6.40 Drag mi-e jocul românesc. 7.00 Informații și muzică. 7.59 închiderea emisiunii. PROGRAM DE SEARA 17.05 Estrada zilei. 17.00 Buletin de știri. 17.30 Actualitatea economică. 17.45 Soliști de muzică populară. 18.00 Drumuri și popasuri turistice. 18.20 Pe portativul undelor — melodia preferată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Romanțe intepretate de Angela Moldovan și Ionel Bajescu—Oardă. 19.30 Program muzical. 21.00 Buletin de știri. 20.05 Melody club — reluare. 21.05 Piese instrumentale. 21.20 Canțonete interpretate de Giuseppe di Stefano. 21.30 Cărți, scriitori, opinii. 21.45 Valsuri și tangouri celebre. 21.59 închiderea emisiunii. 1 expoziții **"' ** " * " _1 II MUNICIPIUL BACAU Galeriile de arta 1 Retrospectiva Emanoil Bardasare. Școala populara de artă, str. Karl Man nr.15....“22 £ Ítra sfîrsît an scolar. TIRGU OCNA Galeriile de artă 1 Expoziția Stavru Tara» *OV. Comuna RACOVA » Expoziția memóriáid Ion Borcea. 1 /vmjzeeT? MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale, strada Karl Marx nr. 2. Muzeul de artă. Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și contemporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanentă. COMUNA TRAIAN t Muzeul fătase din Prăjesti. semmation de &recu*vte Tm---------------------------Cedez apartament 3 camere Cornișa, contra două camere. Telefon 1.26.88, orele 17-21. 1*IEnCEFilm Uitat ciocan P.S. 198 în ziua de 11 iulie 1970, în mașina I.M.S. pe șoseaua Piatra Neamț — Bacău. Rugăm conducătorul auto să-l expedieze pe adresa Ocolul silvic Fîntînele, județul Bacău. - - -- y