Steagul Roşu, iulie 1970 (Anul 25, nr. 5409-5435)
1970-07-15 / nr. 5421
V J ANUL XXV — NR. 5.421 (6.900) MIERCURI 15 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani „PLINEA NOUA“ BATE LA UȘA.. HAMBARELOR. Sinteți gata s-o primiți ? In lanurile de orz s-a intrat cu seceră și apoi cu combina de vreo săptămînă. Peste cîteva zile va începe și secerișul griului. Așa că mirosul de pline nouă e o anticipare ce poate deveni realitate foarte curînd. De altfel, dacă vă opriți într-un lan de grîu într-o zi însorită veți auzi, poate, cum se coace griul — un sunet ca de paie fine, frînte discret între degete. Poate e o părere subiectivă a reporterului. Realitatea e că, într-adevăr, grîul e aproape copt și cere cu insistență cale liberă spre hambare. Tocmai de aceea, în urmă cu 4 zile, am făcut o anchetă pe această temă în comuna Sănduleni. Primul interlocutor ne-a fost secretarul comitetului comunal de partid, Ion Grăjdeanu. Iată în rezumat ceea ce cunoaște dînsul referitor la tema abordată: planul operativ a fost, dezbătut în ședința consiliului de conducere cu participarea comitetului de partid pe C.A.P.; sacii au fost reparați (o parte) și s-a completat pînă la acoperirea necesarului cu saci noi s-a trecut la reparatul atelajelor magazia a fost reparată, dezinfectată , sínt în curs de verificare și reparare drumurile și podețele de acces spre tarlalele cu grîu, urmează să facem proba cu grîu a combinelor. De la comitetul comunal de partid am descins direct în magazie unde-l întîlnim pe Vasile Onea, magaziner. Ne arată stiva de saci. Peste necesarul de 600 bucăți (150 recondiționați și 450 noi), o cooperatoare mai cîrpea încă la vreo 50, ca să fie acolo — un lucru bun după părerea noastră. O asemenea rezervă nu strică! Intr-adevăr, unele reparații s-au făcut (deși cîteva țigle tot ar fi mai bine dacă s-ar înlocui). In schimb de dezinfecție (de care ne vorbea secretarul comitetului de partid ca fiind o operațiune încheiată) nici vorbă. Firește, nu e un lucru greu de făcut, de durată, sau cere un volum mare de muncă. Nefiresc ni se pare a preciza că un lucru e făcut și care în realitate nu este. Probabil așa se stabilise și firesc era să se și execute dacă așa se hotărîse. De aci concluzia că a controla nu e doar o vorbă goală, ci o necesitate! Cît despre selector (acționat manual) magazinerul este (are și de ce) sceptic în privința operativității în curățirea griului (! ??) Stăm apoi de vorbă cu inginerul șef al cooperativei agricole Sănduleni, Mihalcea Custură. De la din sul aflăm că din cele vreo 12 podețe, care să asigure accesul mașinilor în cîmp, s-au reparat o acțiune căreia i s-a acordat mai multă atenție în brigăzile Stufu și Verșești. în contrast, cele mai multe podețe nereparate (la data vizitei noastre) erau în brigăzile Sânduleni și Coman. Curiozitatea ne-a îndemnat, să întrebăm cum se va desfășura acțiunea de însămînțare a culturilor duble.. Să-i dăm cuvîntul inginerului : „Așa cum rezultă din planul de măsuri, pe Dealul Ursoiului și pe tarlaua Roseti vor fi însămînțate cu culturi duble 60 ha pentru care am și ridicat sămînta de la Agroseni. Cele două balotiere vor lucra în agregat cu cîte o platformă pentru strîngerea baloților de paie pentru ca în urmă să se treacă de îndată la arat și însămînțat. Se va lucra în flux continuu — adică în 3 zile (de ce nu în două, cum s-a indicat de către Direcția agricolă?) să fie terminat recoltatul, și însămînțatul. Referitor la combine le-am făcut o recepție (verificarea stării în care se află bătătorul, contra-bătătorul, pînza transportoare, dacă este asigurată etanșeitatea). Urmează proba cu grîu". Pe scurt, am sondat ceva mai adînc, într-o unitate luată la întîmplare, spre a ne da seama în ce măsură s-au pregătit noștri de la sate pentru gospodarii a primi noua recoltă. Cu unele excepții, privind lipsa de control din partea unor cadre de conducere de la nivelul comunei sau C.A.P., obiectivele înscrise în planul operativ sunt în stadiu de finisare. Am sugera totuși biroului comitetului comunal de partid, să verifice, acum, înainte de declanșarea secerișului la grîu, cum s-a realizat fiecare punct din planul comun de acțiune al consiliului de conducere și comitetului de partid pe C.A.P. Asemenea sondaje s-ar putea face și în alte comune spre a fi evitate din vreme eventualele surprize cu consecințe asupra situației economico-financiare a uneia sau alteia dintre cooperative. Deci, pentru ultimele „retușuri" ale planurilor operative privind campania de recoltare și treieriș a mai rămas timp doar pentru așa numita (și la modă) numărătoarea inversă ! Ați început-o ? Toma DUDAU Dezbatere pe teme economice . Casa de cultură a sindicatelor din Bacău a găzduit, luni seara, o dezbaere deosebit de utilă pe tema: „Cum se aplică prevederile legilor adoptate în vederea sporirii eficienței economice la Trustul de construcții“. Dezbaterea se înscrie pe linia preocupărilor comitetului de partid și ale conducerii Trustului de construcție în vederea mai bunei organizări a muncii pe șantiere. Pentru început, inginer Aurel Ruset, directorul Trustului de construcții a prezentat în fata celor peste 800 participanți cîteva din rezultatele deosebite obținute de către constructori în ultimul timp, ca și unele minusuri ce se mai semnalează pe șantiere în lumina Legilor adoptate privind răspunderea conducerilor organizațiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, organizarea funcționarea controluilui financiar , calitatea producției și folosirea chibzuită a fondului de timp. Participanții la discuții» numeroși muncitori, economiști, ingineri au reliefat apoi, rezervele de care dispun, fiecare la locul său de muncă, pentru înlăturarea cît mai grabnică a deficiențelor semnalate în direcțiile amintite. Un film redînd secvențe pozitive din activitatea constructorilor, ca și unele abateri de la procesul de producție, realizat la inițiativa comitetului de partid și a comitetului de sindicat, de către cineclubul din Bacău, a încheiat dezbaterea. AȘA ARATĂ STRADA TINERETULUI DIN ORAȘUL BUHUȘI. ÎMBRĂCATĂ PARCĂ IN HAINE DE SĂRBĂTOARE. SUCCESE GOSPODĂREȘTI DE PRESTIGIU Interviu cu tovarășul Vasile BUCA, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc Buhuși De cițiva ani Buhușul se situează printre orașele cu cele mai bune rezultate obținute în domeniul edilitar-gospodăresc. Datorită preocupării de zi cu zi a organelor locale de partid și de stat, aceasta localitate a cunoscut transformări înnoitoare. Orașul a devenit o adevărată grădină cu trandafiri. Vizitatorii, toți cei care trec prin Buhuși, au multe cuvinte de laudă la adresa gospodarilor de aici care dovedesc mult spirit de inițiativă pentru înflorirea continuă a orașului în care trăiesc și muncesc. Discuția avută de curînd cu tovarășul Vasile Bucă, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc, ne-a prilejuit consemnarea unui bilanț edificator pe tărîmul înfrumusețării continue a orașului Buhuși. — Pentru început doresc să amintesc — ne-a spus interlocutorul —că pentru anul în curs, consiliul nostru popular s-a angajat să realizeze lucrări prin muncă patriotică în valoare de 7 milioane lei In urma antrenării maselor largi de cetățeni la acțiunile cu caracter gospodăresc, s-a reușit ca pînă la 1 iulie să se execute lucrări în valoare de 4.700.000 lei. Această sumă edificatoare se referă, desigur, la realizarea unor obiective de larg interes cetățenesc. Cîteva exemplificări ar fi binevenite. — Toți cei care trec pe șoseaua principală au văzut și admirat, cred, cele trei locuri de parcare și popas amenajate la intrarea și ieșirea din orașul Buhuși. Prin munca patriotică a cetățenilor, la aceste obiective s-au realizat economii în sumă de 65.000 lei. O valoare mult mai substanțială (1.540.000 lei) em obținut la repararea străzilor și drumurilor, unde angajamentul anual a fost depășit deja cu peste 500.000 lei. La capitolul înfăptuiri mai amintesc amenajarea și extinderea spațiilor verzi, a parcurilor, construirea de poduri, fîntini și alte asemenea lucrări menite să contribuie din plin la buna gospodărire a orașului nostru. Subliniez, bunăoară, plantarea celor peste 15.000 de trandafiri pe Bulevardul Republicii, străzile Mihai Eminescu, Florilor și Bulevardul Libertății. — Este momentul să vă referiți la acei oameni care răspund cu regularitate la toate chemările Comitetului executiv al consiliului popular. —• Doresc să remarc că cheia succeselor noastre constă tocmai în această metodă de mobilizare perma- Interviu consemnat de Carol CURTEANUi (Continuare în pag. a II-a) Foto: C. BURSUC V <■› Vizita în țara noastră a președintelui Republicii Africa Centrală în orașul Pitești Trimișii Agerpres, Mircea S. Ionescu și Nicolae Crețu, transmit, în cea de-a patra zi a vizitei în țara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii. Africa Centrală, persoanele care-l însoțesc, precum și Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin țară. Oaspeții sunt însoțiți de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general locotenent Constantin Popa, adjunct al șefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerartului — orașul Pitești. Pe platforma unde se află amplasate un modern combinat petrochimic, o fabrică de negru de fum și una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeții din Republica Africa Centrală sînt întîmpinați de Gheorghe Năstase, președintele Consiliului popular județean Argeș, de primarul municipiului Pitești, Alexandru Popescu, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcțiune la sfîrșitul anului trecut, însoțiți de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrului industriei petrolului, și de Victor Nica, directorul general al rafinăriei, oaspeții vizitează principalele instalații. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de extracție, pretracționare și hidrofinare a benzinei, se dau explicații în legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Sunt prezentate, apoi, produsele principale care se realizează aici : benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate superioară și unele semifabricate utilizate în industria petrochimică, printre care și sulful extras prin procedee originale din petrolurile sulfuroase distilate aici în instalații adecvate. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici în etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii — Complexul de cracare catalitică ale cărei instalații vor contribui la valorificarea superioară a bogățiilor petrolifere argeșene. Străbătînd apoi centrul Piteștiului, oaspeții ajung în zona industrială din partea de nord a orașului, unde se află numeroase unități ale industriei ușoare: Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, fabrica de bere și fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, unde oaspeții iau cunoștință de procesele tehnologice în mare parte mecanizate și automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale județului este transformat în garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci filerolemnoase și alte produse. Face o plăcută impresie sala expoziției permanente a combinatului. Are loc aici o discuție asupra posibilităților de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăție de care dispune tînărul stat din centrul continentului african. Produsele Combinatului piteștean sunt cunoscute în peste 100 de țări ale lumii. Tot în această zonă Industrială Piteștiului se face un scurt popas, la o moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producție în vara trecută. Urmează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei industriale piteștene, președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Năstass, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului, președintele Consiliului popular județean Argeș și președintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare, pe multiple planuri, între cele două țări, pentru pace și înțelegere între popoare. Apoi, străbătînd pitoreasca șosea națională Cîmpulung-Rucăr-Bran, oaspeții s-au îndreptat spre Brașov. La sosirea în orașul de la poalele Tîmpei, ei au fost salutați cordial de președintele Consiliului popular județean Brașov, Constantin Cîrțînă, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Atît în județul Argeș cît și la Brașov, pretutindeni în localitățile și unitățile economice vizitate de președintele Jean Bedel Bokassa, cetățenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. Zonă industrială în municipiul Bacău. Expoziție de artă plastică a artiștilor ieșeni Casa corpului didactic din Iași, în colaborare cu Comitetul pentru cultură și artă al județului Bacău, a deschis duminica trecută, în holul Teatrului dramatic Bacovia, o interesantă expoziție de artă plastică cu lucrări semnate de artiștii ieșeni: A. Covrig, C. Ciubotaru, V. Ambrozie, A. Pomîrlan, G. Savin, M. Eugen, V. Țuțurman și I. Ponta. Cei aproape o sută de vizitatori, participanți la deschidere, au putut admira lucrări de grafică, acuarelă și pictură, axate pe o arie tematică ce se întinde de la coperte artistice, naturi statice sau portrete, pînă la compoziții sau peisaje inspirate din frumusețile patriei. Răcăciunenii pot și trebuie să-și aducă o mai substanțială contribuție la j întărirea economică a cooperativei agricole Și cooperativa agricolă din Răcăciuni — potrivit programului adoptat de conducerea partidului pentru îmbunătățirea multilaterală a activității în agricultură — a luat o serie de măsuri menite să asigure mai buna organizare a producției și a muncii. Anul acesta, comparativ cu anul trecut, executarea lucrărilor agricole de sezon se face în condiții mai bune. Pînă sîmbătă se executase prafila a doua pe mai bine de jumătate din suprafața însămințată cu porumb, lucrările în via nobilă, pe 70 de ha, erau la zi, se executase coasa I pe cele 160 hectare lucerna. Și, bineînțeles, exemplele ar putea continua. Realizările nu sunt, insă, în măsură să mulțumească. Pentru că și anul acesta, chiar dacă nu în aceeași proporție, mai sînt cooperatori care nu participă la valorificarea resurselor de care unitatea dispune, la folosirea chibzuită, cu maximum de randament a pămîntului, a efectivului de animale și a plantațiilor pomiviticole, nu-i interesează soarta averii cooperativei. La brigada I de pildă, din 350 brațe de muncă, pe ogoarele cooperativei lucrează doar 108, la brigada a II-a dintr-un efectiv de 90 brațe de muncă, participă doar 25-30. In întreaga cooperativă agricolă din totalul de 1.500 brațe de muncă, participă la lucrări aproximativ o treime. Ca urmare a acestui fapt, întreținerea sfeclei de zahăr se face cu brațe de muncă din Rădoaia, comuna Parava. Suprafața de 90 hectare vită hibridă este lăsată în paragină. La lucrările din grădina de legume se apelează la ajutorul altor brigăzi. Se înțelege, acestea reușesc, cu greu, să-l acorde, chiar în condițiile acestui an, cînd lucrările de întreținere a culturilor se execută pe etape. Și aceasta, în timp ce aproximativ 1.000 de cooperatori nu participă la muncă. Care sunt cauzele unei asemenea stări de lucru în această unitate? Pentru că ideea, potrivit căreia răcăciunenii nu participă la lucru nefiind buni agricultori, oameni harnici, nu ne-o putem însuși, aceasta fiind infirmată de rezultatele obținute de ei în ultimii ani în cooperativă. Investigațiile făcute în rîndul unui însemnat număr de cooperatori au scos la iveală îndeosebi, două cauze mai esențiale: înainte de toate, este vorba de lipsa unei munci politico-educative, sistematice, cu adresă precisă, de cunoaștere, de către toți cooperatorii, în profunzime, fiecărei prevederi din documentele a adoptate de partid pentru ridicarea activității în agricultură pe un plan superior, a creșterii producției vegetale și animale, și cum se răsprânge aceasta în veniturile lor. La Răcăciuni nu s-ar putea spune că nu se desfășoară muncă politico-educativă. Se desfășoară chiar mai mult decât în alte comune dar, mai puțin cu adresă precisă, impusă de realitățile existente, de problemele care se ridică la Răcăciuni. De pildă, pe lângă căminul cultural, al cărui director este Iordache Ariton, activează echipe de dansuri, teatru, cor, un taraf de muzică populară românească. Nici o acțiune însă, nici o manifestare care să vizeze convingerea tuturor cooperatorilor să participe de urgență la executarea lucrărilor agricole de sezon pe baza unor calcule, a unor demonstrații practice din care să reiasă dependența dintre cei doi factori , veniturile și normele efectuate, influența pozitivă a economiei de norme asupra produselor cu care participanții la lucru sunt retribuiți. S-a prelucrat, e drept, la căminul cultural, ca și în unele adunări de partid, cu comuniștii, documentele adoptate pentru dezvoltarea multilaterală a agriculturii. Dar cu o simplă citire a acestora e greu de presupus că M. RUSU (Continuare în pag. a II-a) De la cunoaștere la aplicarea hotărîrilor - un drum mai scurt! IMPERATIV'70:UTILIZAREA RAȚIONALA A MATERIILOR PRIME SI MATERIALELOR Amănunte în legătură cu această problemă găsiți în pagina a lll-a Sursele economiei, valorificate din plin!