Steagul Roşu, iulie 1970 (Anul 25, nr. 5409-5435)

1970-07-15 / nr. 5421

V J ANUL XXV — NR. 5.421 (6.900) MIERCURI 15 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani „PLINEA NOUA“ BATE LA UȘA.. HAMBARELOR. Sinteți gata s-o primiți ? In lanurile de orz s-a intrat cu seceră și apoi cu combina de vreo săptămînă. Peste cîteva zile va în­cepe și secerișul griului. Așa că mirosul de pline nouă e o antici­pare ce poate deveni realitate foarte curînd. De altfel, dacă vă opriți într-un lan de grîu într-o zi însorită veți auzi, poate, cum se coace griul — un sunet ca de paie fine, frînte discret între degete. Poate e o părere subiectivă a re­porterului. Realitatea e că, într-a­­devăr, grîul e aproape copt și cere cu insistență cale liberă spre ham­bare. Tocmai de aceea, în urmă cu 4 zile, am făcut o anchetă pe a­­ceastă temă în comuna Sănduleni. Primul interlocutor ne-a fost se­­­­cretarul comitetului comunal de partid, Ion Grăjdeanu. Iată în re­zumat ceea ce­ cunoaște dînsul re­feritor la tema abordată: planul­­ operativ a fost, dezbătut în ședința­­ consiliului de conducere cu parti­ciparea comitetului de partid pe C.A.P.; sacii au fost reparați (o parte) și s-a completat pînă la aco­perirea necesarului cu saci noi s-a trecut la reparatul atelajelor magazia a fost reparată, dezinfec­tată , sínt în curs de verificare și reparare drumurile și podețele de acces spre tarlalele cu grîu, ur­mează să facem proba cu grîu a combinelor. De la comitetul comunal de par­tid am descins direct în magazie unde-l întîlnim pe Vasile Onea, magaziner. Ne arată stiva de saci. Peste necesarul de 600 bucăți (150 recondiționați și 450 noi), o coo­peratoare mai cîrpea încă la vreo 50, ca să fie acolo — un lucru bun după părerea noastră. O asemenea rezervă nu strică! Intr-adevăr, unele reparații s-au făcut (deși cîteva țigle tot ar fi mai bine dacă s-ar înlocui). In schimb de dezinfecție (de care ne vorbea secretarul comitetului de partid ca fiind o operațiune înche­iată) nici vorbă. Firește, nu e un lucru greu de făcut, de durată, sau cere un volum mare de muncă. Nefiresc ni se pare a preciza că un lucru e făcut și care în realitate nu este. Probabil așa se stabilise și firesc era să se și execute dacă așa se hotărîse. De aci concluzia că a controla nu e doar o vorbă goală, ci o necesitate! Cît despre selector (acționat manual) magazi­nerul este (are și de ce) sceptic în privința operativității în curățirea griului (! ??) Stăm apoi de vorbă cu inginerul șef al cooperativei agricole Săndu­leni, Mihalcea Custură. De la din sul aflăm că din cele vreo 12 po­dețe, care să asigure accesul ma­șinilor în cîmp, s-au reparat o acțiune căreia i s-a acordat mai multă atenție în brigăzile Stufu și Verșești. în contrast, cele mai mul­te podețe nereparate (la data vizi­tei noastre) erau în brigăzile Sân­duleni și Coman. Curiozitatea ne-a îndemnat, să întrebăm cum se va desfășura ac­țiunea de însămînțare a culturilor duble.. Să-i dăm cuvîntul ingineru­lui : „Așa cum rezultă din planul de măsuri, pe Dealul Ursoiului și pe tarlaua Roseti vor fi însămîn­­țate cu culturi duble 60 ha pentru care am și ridicat sămînta de la A­­groseni. Cele două balotiere vor lucra în agregat cu cîte o platfor­mă pentru strîngerea baloților de paie pentru ca în urmă să se trea­că de îndată la arat și însămînțat. Se va lucra în flux continuu — a­­dică în 3 zile (de ce nu în două, cum s-a indicat de către Direcția agricolă?) să fie terminat recolta­tul, și­­ însămînțatul. Referitor la combine le-am făcut o recepție (verificarea stării în care se află bătătorul, contra-bătătorul, pînza transportoare, dacă este asi­gurată etanșeitatea). Urmează pro­ba cu grîu". Pe scurt, am sondat ceva mai a­­dînc, într-o unitate luată la întîm­­plare, spre a ne da seama în ce măsură s-au pregătit noștri de la sate pentru gospodarii a primi noua recoltă. Cu unele excepții, pri­vind lipsa de control din partea unor cadre de conducere de la ni­velul comunei sau C.A.P., obiecti­vele înscrise în planul operativ sunt în stadiu de finisare. Am sugera totuși biroului comi­tetului comunal de partid, să veri­fice, acum, înainte de declanșarea secerișului la grîu, cum s-a realizat fiecare punct din planul comun de acțiune al consiliului de conduce­re­­ și comitetului de partid pe C.A.P. Asemenea sondaje s-ar pu­tea face și în alte comune spre a fi evitate din vreme eventualele surprize cu consecințe asupra si­tuației economico-financiare a une­ia sau alteia dintre cooperative. Deci, pentru ultimele „retușuri" ale planurilor operative privind campania de recoltare și treieriș a mai rămas timp doar pentru așa nu­mita (și la modă) numărătoarea in­versă ! Ați început-o ? Toma DUDAU Dezbatere pe teme economice . Casa de cultură a sin­dicatelor din Bacău a găzduit, luni­­ seara, o dezba­­ere deosebit de utilă pe tema: „Cum se aplică prevederile legilor adoptate în ve­derea sporirii eficien­ței economice la Trus­tul de construcții“. Dezbaterea se înscrie pe linia preocupărilor comitetului de partid și ale conducerii Trus­tului de construcție în vederea mai bunei or­ganizări a muncii pe șantiere. Pentru început, ingi­ner Aurel Ruset, di­rectorul Trustului de construcții a prezen­tat în fata celor peste 800 participanți cîteva din rezultatele deose­bite obținute de către constructori în ultimul timp, ca și unele mi­nusuri ce se mai sem­nalează pe șantiere în lumina Legilor adopta­te privind răspunderea conducerilor organiza­țiilor socialiste pentru gospodărirea mijloace­lor materiale și bă­nești, organizarea funcționarea controlu­­i­lui financiar , calitatea producției și folosirea chibzuită a fondului de timp. Participanții la discuții» numeroși mun­citori, economiști, in­gineri au reliefat apoi, rezervele de care dis­pun, fiecare la locul său de muncă, pentru înlăturarea cît mai grabnică a defi­ciențelor semnalate în direcțiile amintite. Un film redînd sec­vențe pozitive din ac­tivitatea constructori­lor, ca și unele aba­teri de la procesul de producție, realizat la inițiativa comitetului de partid și a comite­tului de sindicat, de către cineclubul din Bacău, a încheiat dez­baterea. AȘA ARATĂ STRADA TINERETULUI DIN ORAȘUL BUHUȘI. ÎMBRĂCATĂ PARCĂ IN HAINE DE SĂRBĂTOARE. SUCCESE GOSPODĂREȘTI DE PRESTIGIU Interviu cu tovarășul Vasile BUCA, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc Buhuși De cițiva ani Buhușul se situează printre orașele cu cele mai bune rezultate obținute în domeniul edilitar-gospodăresc. Datorită preocupării de zi cu zi a organelor locale de partid și de stat, a­­ceasta localitate a cunoscut transformări înnoitoare. Orașul a de­venit o adevărată grădină cu trandafiri. Vizitatorii, toți cei care trec prin Buhuși, au multe cuvinte de laudă la adresa gospodarilor de aici care dovedesc mult spirit de inițiativă pentru înflorirea continuă a orașului în care trăiesc și muncesc. Discuția avută de curînd cu tovarășul Vasile Bucă, vicepre­ședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc, ne-a prilejuit consemnarea unui bilanț edificator pe tărîmul înfru­musețării continue a orașului Buhuși. — Pentru început doresc să a­­mintesc — ne-a spus interlocutorul —că pentru anul în curs, consiliul nostru popular s-a angajat să reali­zeze lucrări prin muncă patriotică în valoare de 7 milioane lei In ur­ma antrenării maselor largi de cetă­țeni la acțiunile cu caracter gospo­dăresc, s-a reușit ca pînă la 1 iu­lie să se execute lucrări în va­loare de 4.700.000 lei.­­ Această sumă edificatoare se referă, desigur, la realizarea unor o­­biective de larg interes cetățenesc. Cîteva exemplificări ar fi bine­ve­nite. — Toți cei care trec pe șoseaua principală au văzut și admirat, cred, cele trei locuri de parcare și po­pas amenajate la intrarea și ieșirea din orașul Buhuși. Prin munca pa­triotică a cetățenilor, la aceste o­­biective s-au realizat economii în sumă de 65.000 lei. O valoare mult mai substanțială (1.540.000 lei) em obținut la repararea străzilor și dru­murilor, unde angajamentul anual a fost depășit deja cu peste 500.000 lei. La capitolul înfăptuiri mai a­­mintesc amenajarea și extinderea spațiilor verzi, a parcurilor, con­struirea de poduri, fîntini și alte asemenea lucrări menite să contri­buie din plin la buna gospodărire a orașului nostru. Subliniez, bunăoară, plantarea celor peste 15.000 de tran­­dafiri pe Bulevardul Republicii, stră­zile Mihai Eminescu, Florilor și Bu­levardul Libertății. — Este momentul să vă referiți la acei oameni care răspund cu re­­gularitate la toate chemările Comi­tetului executiv al consiliului popu­lar. —• Doresc să remarc că cheia suc­ceselor noastre constă tocmai în a­­ceastă metodă de mobilizare perma- Interviu consemnat de Carol CURTEANUi (Continuare în pag. a II-a) Foto: C. BURSUC V <■› Vizita în țara noastră a președintelui Republicii Africa Centrală în orașul Pitești Trimișii Agerpres, Mircea S. Io­­nescu și Ni­colae Crețu, transmit, în cea de-a patra zi a vizitei în țara noas­tră, generalul Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii. Africa Centra­­lă, persoanele care-l însoțesc, precum și Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, întreprind o călă­torie prin țară. Oaspeții sunt însoțiți de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general loco­tenent Constantin Popa, adjunct al șe­­fului Marelui Stat Major, de directo­rul protocolului din Ministerul Aface­rilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerartului — ora­­șul Pitești. Pe platforma unde se află amplasate un modern combinat petrochimic, o fabrică de negru de fum și una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeții din Republica Africa Centrală sînt întîmpinați de Gheorghe Năstase, președintele Consiliului popular ju­dețean Argeș, de primarul municipiu­lui Pitești, Alexandru Popescu, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în func­țiune la sfîrșitul anului trecut, înso­țiți de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrului industriei petrolului, și de Victor Nica, directorul general al ra­finăriei, oaspeții vizitează principale­le instalații. La tabloul de comandă al complexului de reformare cataliti­că, de extracție, pretracționare și hi­­drofinare a benzinei, se dau explica­ții în legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Sunt prezentate, apoi, produsele principale care se realizează aici : benzine cu cifră octanică ridicată, mo­­torine de calitate superioară și unele semifabricate utilizate în industria pe­trochimică, printre care și sulful ex­tras prin procedee originale din pe­­trolurile sulfuroase distilate aici în in­stalații adecvate. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiective ce urmează a fi cons­truite aici în etapa a doua de dezvol­­tare a întreprinderii — Complexul de cracare catalitică ale cărei instalații vor contribui la valorificarea superi­oară a bogățiilor petrolifere argeșene. Străbătînd apoi centrul Piteștiului, oaspeții ajung în zona industrială din partea de nord a orașului, unde se a­­flă numeroase unități ale industriei ușoare: Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, fabrica de bere și fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploa­tare și industrializare a lemnului, un­de oaspeții iau cunoștință de procese­le tehnologice în mare parte mecani­­zate și automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările fo­restiere ale județului este transformat în garnituri de mobilă, placaje, par­chete, plăci filerolemnoase și alte pro­­duse. Face o plăcută impresie sala ex­poziției permanente a combinatului. Are loc aici o discuție asupra posibi­lităților de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în dome­­niul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăție de care dispune tînă­­rul stat din centrul continentului afri­can. Produsele Combinatului piteștean sunt cunoscute în peste 100 de țări ale lumii. Tot în această zonă Industrială Piteștiului se face un scurt popas, la o moderna fabrică de bere, unitate in­dustrială dată în producție în vara trecută. Urmează o degustare a deli­ciosului produs, realizat în 5 sorti­mente. După vizitarea platformei industria­­le piteștene, președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Năstass, a oferit în­ cinstea­ generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului, președintele Consiliului popular județean Argeș și președintele Republicii Africa Centra­­lă au toastat pentru dezvoltarea rela­țiilor de prietenie și colaborare, pe multiple planuri, între cele două țări, pentru pace și înțelegere între popoa­re. Apoi, străbătînd pitoreasca șosea națională Cîmpulung-Rucăr-Bran, oas­peții s-au îndreptat spre Brașov. La sosirea în orașul de la poalele Tîmpei, ei au fost salutați cordial de președintele Consiliului popular ju­dețean Brașov, Constantin Cîrțînă, și de alți reprezentanți ai organelor lo­cale de stat. Atît în județul Argeș cît și la Bra­șov, pretutindeni în localitățile și u­­nitățile economice vizitate de preșe­dintele Jean Bedel Bokassa, cetățenii au făcut o caldă primire solilor po­porului Republicii Africa Centrală. Zonă industrială în municipiul Bacău. Expoziție de artă plastică a artiștilor ieșeni Casa corpului didactic din Iași, în colaborare cu Comitetul pentru cultură și artă al județului Bacău, a deschis duminica trecută, în ho­lul Teatrului dramatic Bacovia, o interesantă expoziție de artă plas­tică cu lucrări semnate de artiștii ieșeni: A. Covrig, C. Ciubotaru, V. Ambrozie, A. Pomîrlan, G. Savin, M. Eugen, V. Țuțurman și I. Ponta. Cei aproape o sută de vizitatori, participanți la deschidere, au putut admira lucrări de grafică, acuarelă și pictură, axate pe o arie tematică ce se întinde de la coperte artistice, naturi statice sau portrete, pînă la compoziții sau peisaje inspirate din frumusețile patriei. Răcăciunenii pot și trebuie să-și aducă o mai substanțială contribuție la­­­ j întărirea economică a cooperativei agricole Și cooperativa agricolă din Ră­­căciuni — potrivit programului a­­doptat de conducerea partidului pentru îmbunătățirea multilaterală a activității în agricultură — a luat o serie de măsuri menite să asi­gure mai buna organizare a pro­ducției și a muncii. Anul acesta, comparativ cu anul trecut, execu­tarea lucrărilor agricole de sezon se face în condiții mai bune. Pînă sîmbătă se executase prafila a doua pe mai bine de jumătate din supra­fața însămințată cu porumb, lucrări­le în via nobilă, pe 70 de ha, erau la zi, se executase coasa I pe cele 160 hectare lucerna. Și, bineînțe­les, exemplele ar putea continua. Realizările nu sunt, insă, în mă­sură să mulțumească. Pentru că și anul acesta, chiar dacă nu în a­­ceeași proporție, mai sînt cooperatori care nu participă la valorificarea resurselor de care unitatea dispu­ne, la folosirea chibzuită, cu ma­ximum de randament a pămîntului, a efectivului de animale și a plan­tațiilor pomiviticole, nu-i intere­sează soarta averii cooperativei. La brigada I de pildă, din 350 brațe de muncă, pe ogoarele cooperativei lu­crează doar 108, la brigada a II-a dintr-un efectiv de 90 brațe de muncă, participă doar 25-30. In în­treaga cooperativă agricolă din to­talul de 1.500 brațe de muncă, par­ticipă la lucrări aproximativ o trei­me. Ca urmare a acestui fapt, între­ținerea sfeclei de zahăr se face cu brațe de muncă din Rădoaia, co­muna Parava. Suprafața de 90 hec­tare vită hibridă este lăsată în pa­ragină. La lucrările din grădina de legume se apelează la ajutorul altor brigăzi. Se înțelege, a­cestea reușesc, cu greu, să-l acorde, chiar în condițiile acestui an, cînd lucrările de întreținere a culturilor se execută pe etape. Și aceasta, în timp ce aproximativ 1.000 de cooperatori nu participă la muncă. Care sunt cauzele unei asemenea stări de lucru în această unitate? Pentru că ideea, potrivit căreia ră­căciunenii nu participă la lucru ne­­fiind buni agricultori, oameni har­nici, nu ne-o putem însuși, aceasta fiind infirmată de rezultatele obți­nute de ei în ultimii ani în coopera­tivă. Investigațiile făcute în rîndul u­­nui însemnat număr de cooperatori au scos la iveală îndeosebi, două cauze mai esențiale: înainte de toate, este vorba de lipsa unei munci poli­tico-educative, sistematice, cu adre­să precisă, de cunoaștere, de către toți cooperatorii, în profunzime, fiecărei prevederi din documentele a adoptate de partid pentru ridicarea activității în agricultură pe un plan superior, a creșterii producției ve­getale și animale, și cum se răsprân­­ge aceasta în veniturile lor. La Ră­­căciuni nu s-ar putea spune că nu se desfășoară muncă politico-edu­­cativă. Se desfășoară chiar mai mult decât în alte comune dar, mai puțin cu adresă precisă, impusă de rea­litățile existente, de proble­mele care se ridică la Răcăciuni. De pildă, pe lângă căminul cultural, al cărui director este Iordache Ariton, activează echipe de dansuri, teatru, cor, un taraf de muzică populară românească. Nici­ o acțiune însă, nici o manifestare care să vizeze con­vingerea tuturor cooperatorilor să participe de urgență la executarea lucrărilor agricole de sezon pe baza unor calcule, a unor demonstrații practice din care să reiasă depen­dența dintre cei doi factori , veni­turile și normele efectuate, influen­ța pozitivă a economiei de norme a­­supra produselor cu care participan­ții la lucru sunt retribuiți. S-a pre­lucrat, e drept, la căminul cultural, ca și în unele adunări de partid, cu comuniștii, documentele adoptate pentru dezvoltarea multilaterală a agriculturii. Dar cu o simplă citire a acestora e greu de presupus că M. RUSU (Continuare în pag. a II-a) De la cunoaștere la aplicarea hotărîrilor - un drum mai scurt! IMPERATIV'70:UTILIZAREA RAȚIONALA A MATERIILOR PRIME SI MATERIALELOR Amănunte în legătură cu această problemă găsiți în pagina a lll-a Sursele economiei, valorificate din plin!

Next