Steagul Roşu, august 1970 (Anul 25, nr. 5436-5460)

1970-08-04 / nr. 5438

r A ANUL XXV — Nr. 5.438 (6.917) MARȚI 4 AUGUST 1970 4 pagini — 30 bani Trei lucrări de maximă urgență: AU TERMINAT SECERIȘUL Ni se comunică că și cooperato­rii din Parincea, sprijiniți substan­țial de mecanizatori, au încheiat secerișul , griului pe suprafața de 956 ha. în informația transmisă de tovarășul Costache Ioan, secretarul comitetului comunal de partid, se specifică că­­ brigăzile conduse de Marin Baciu, Gh. Voicu și Vasile Simion au terminat printre primele strînsul griului. O contribuție im­portantă la scurtarea timpului de seceriș l-au adus și tractoriștii Aurel Meșniță, Vasile Miron, Mir­­cea Micu, Crișan Mitrea și Ioan Ju­­garu. Nu-i vorba de nici un joc de cu­vinte. La C.A.P. Glăvănești,­ așa cum anunțam zilele trecute, sece­rișul griului s-a încheiat. Cele a­­proape 500 ha au fost adunate cu grijă, într-un timp scurt. Produc­­ția-i bună, deși anul agricol a fost așa cum se știe. Față de 1 600 kg planificate, pînă acum combinele și batozele au „bătut" în jur de 2 000 kg la ha. La Dămăcușa, în brigada a treia a lui Gh. Bucur, s-au strîns de pe 60 ha în medie cite 2 500 kg la ha. O recoltă bună, care-i bucură pe cooperatorii și mecanizatori. Spuneam că recoltatul s-a înche­iat. Adică, o lucrare importantă. Dar parcă de-acum a început alta. Miriș­tile se transformă în zone mari, în­negrite. Se pregătește o a doua re­coltă. Grabnic, sub brazdă este in­trodusă sămînță pentru culturi du­ble, care vor asigura vitelor co­operativei hrană din abundență. Am fost la Glăvănești cu vreo două zile în urmă. Atmosferă spe­cifică de intensă campanie agricolă, în vecinătatea sectorului zootehnic, a fost amenajată o arie. Batoze de mare productivitate treieră pe zi circa 20 tone grîu. Viorel Cociu, ba­­tezarul, e un om vrednic, ne asi­gură Ianoș Mărgineanu, secretarul comitetului comunal de partid, ca­re ne însoțește. Inginerul șef, Gheorghe Anghel, Interferențe între două recolte despre care oamenii din comună au numai cuvinte bune de spus, e ple­cat la Putredeni, la o a doua arie. Zorul e mare, recolta de grîu tre­buie să ajungă cit mai repede în hambare. — Ce a caracterizat actuala cam­panie agricolă, tovarășe Mărginea­nu ? — l-am întrebat pe secretarul comitetului comunal de partid. — O participare numeroasă niciodată a cooperatorilor la lu­ca­cru: înțelegerea conștientă de către aceștia a necesității imperioase de a se strînge grînele cit mai repede, pentru a se evita pierderile. Acesta este un mare cîștig: în brigada de cîmp condusă de Vasile Pruteanu, griul a fost strîns in cîteva zile, iar acum oamenii muncesc cu spor pen­tru ca recolta să fie pusă la adăpost în hambare. Mîine (duminică 2 au­gust n.n.) în Glăvănești se va lu­cra intens. Au fost organizate schim­­buri la combinele­ care treieră sta­ționar, la­­ batoze. Tractoriștii vor lucra din plin la efectuarea arătu­rilor și semănatul culturilor duble pentru ca planul de 170 ha să fie realizat integral. Aceeași muncă activă, spornică, întîlnim și la Frumușelu. Brigăzile conduse de I. Vrabie și Dumitru Pagu au terminat, primele strînsul griului. Acum, 4 combine și o ba­toză treieră din plin. Președintele Toader Filip, ca și inginerul șef Ma­rian Emanoil sînt de negăsit. Unul e dus la arie, celălalt controlează modul cum se face însămînțatul cul­turilor duble. La început spuneam că nu-i vorba de un joc de cuvinte. Intr-adevăr, e un sfîrșit, dar și început de cam­panie agricolă. O interferență între două recolte. O muncă asiduă pen­tru ca fiecare palmă de pămînt să producă cit mai mult. Tudor STANCIU încheierea recoltatului, treieratul, însămînțatul culturilor succesive SFIRȘIT ȘI ÎNCEPUT DE CAMPANIE AGRICOLA La C.P.L Comănești Concluzii și imbold­ . Rezervele n-au fost epuizate Colectivul C.P.L. Comănești, dezbătînd în spirit analitic posibi­litățile de care dispune, s-a angajat să realizeze peste prevederile planului pe 1971 : • 1.000.000 lei la producția marfă; • 200 m c cherestea rășinoase ; • 100 tone p.f.l.; • 100 m c placaj; • 5000 scaune; • 220.000 lei la nenominalizare; • 100.000 lei valută la export. La sfîrșitul primului semestru din acest an, colectivul C.P.L. Comă­­nești a încheiat un bilanț rodnic. Principalii indicatori­ la producția globală și marfă au fost depășiți în proporție de peste 3 la sută. Producția fizică pe sortimente a fost îndeplinită în proporție de 110 la sută la cherestea­ rășinoase, 102,2 la sută — la mobilă, 101,6 la­ sută­ — la placaj și­ 100,6 la sută — la P.F.L., livrîndu-se în plus pe pia­ța externă produse în valoare de peste 3.400.000 lei. în comparație cu perioada corespunzătoare a a­­xiului trecut productivitatea mun­cii a crescut cu 5,9 la sută în con­dițiile­­­ introducerii de noi­ utilaje, ale continuei îmbunătățiri a coefi­cientului de utilizări, a timpului de muncă și ale unei­ preocupări­ spo­rite pentru ridicarea­­ calificării sa­lariaților. Subliniind succesele obți­nute, darea de seama prezentată în adunarea generală a reprezentan­ților salariaților, de către ing. Vic­tor Neagoe, directorul C.P.L., ca și numeroșii participanți la discuții au analizat, prin prisma unui înalt simț de răspundere, și posibilitățile exis­tente încă în complex pentru ca la sfîrșitul anului 1970 parametrii a­­tinși să­ fie apropiați de nivelul ce­lor prevăzuți pentru 1971. Aproape că nu a existat participant la dezba­tere care, analizînd factorii ce au stat la baza depășirii indicatorilor de plan pe primul semestru, să nu dezvăluie și existența unor neajun­suri care au împiedicat obținerea u­­nor succese și m­ai mari. în g­ene­­ral, ele au o bază comună, de or­din organizatoric: necorelarea per­fectă între structura planului de producție, aprovizionare și desfa­cere. Aceasta și-a pus amprenta în­­tr-o mare măsură pe utilizarea sub nivelul posibilităților a capacităților de producție, nerealizarea ritmică a producției, pe calitatea produselor. Fabrica de placaj, bunăoară, în luna mai realizează în decada I planul în proporție de 22 la sută, iar în de­cada a III-a de 40 la sută. Fabrica de plăci fibrolemnoase, în aceeași lună realizează în prim­a decadă 19 la sută din plan, iar în ultima decadă 51 la sută. Această neritmi­­citate — și nu numai ea — a in­fluențat negativ asupra calității pro­duselor: „în decursul celor 6 luni de zile, spunea printre altele șeful serviciului de aprovizionare și des­facere Mihail Neațu, s-au înregis­trat refuzuri de peste 2.000.000 lei. Se înțelege, o mare parte din ele au fost recuperate, dar cu prețul unor cheltuieli suplimentare de forță de muncă. Și aceasta mai ales din cau­za calității necorespunzătoare a u­­nor produse pentru fabricarea că­rora"n-au fost asigurate întotdeau­na materia primă și materialele ne­cesare". Luna trecută, sub linia in­giner Radu Cîmpeanu, șeful servi­ciului C.T.C., n-au putut fi livrate 4.000 de scaune din cauza lip­sei unor șuruburi. Stocul de cherestea de fag scade de la lu­nă la lună, în mai atingînd limita de 499 mc față de 3.600 normal. Din această cauză stocul de lețuri croite a coborît în lunile de iarnă sub 50 m­c, periclitînd desfășurarea normală a producției. In contrast cu această deficiență, începe să se contureze o alta cu re­percusiuni tot atît de grave: la fa­brica P.F.L. sporesc stocurile supra­­normative. „Față de stocul normal de 6.500 m c­lobde, la ora actuală, așa cum spunea ing. Neculai Bor­­șoș, șeful fabricii, există un stoc a­­proape dublu, de 12.400 m­c. Și el continuă încă să sporească. Acest lucru are implicații nefaste asupra M. RUSU (Continuare in pag. a Ill-a) ;U‘„si Unii mai are din deal în vale Apărarea și conservarea terenu­rilor agricole prin executarea po­trivit cerințelor, condițiilor, dar și prevederilor exprese ale legii de organizare a producției și a muncii în agricultură, privind prevenirea și combaterea eroziunii solului — e de datoria tuturor deținătorilor de pămînt. Articolul 20 (cap. V) prevede: „Răspunderea pentru neaplicarea regulilor privind folosirea fondului funciar, lucrărilor de tehnică agri­colă și acțiunilor agrozootehnice obligatorii, potrivit prevederilor le­gii, revine... dUspecialiștilor agri­coli, pentru deficiențe în organiza­rea procesului de producție, pentru nestabilirea perioadelor optime de executare a lucrărilor și neefectua­­rea controlului calității acestora, nefolosirea rațională a mijloacelor de producție și a forței de muncă, pentru neinstruirea corespunzătoa­re a muncitorilor ori a membrilor cooperatori privind condițiile teh­nice de execuție a lucrărilor în sec­toarele în care iși desfășoară acti­vitatea. Așa prevede Legea.­ Și totuși sunt cazuri de nerespectare­ a acesteia. La CA.P. Dealu Perjului și Izvoru Berheciului, ne relata cu indignare tovarășul Virgil Pascu, inginer șef la C.F.F.G.A., s-au însămânțat culturi duble... din deal în vale ! Și doar sunt terenuri cu pantă re­dusă, deci se putea lucra pe curbele de nivel. Se putea. Dar s-a proce­dat invers cu regulile agrotehnice, contrar legii amintite. Sperăm însă că Direcția agricolă județeană va acționa în spiritul le­gii pentru ca astfel de practici, ce contravin în ultimă instanță și eti­cii profesionale, să dispară cu de­­săvîrșire. Ziua Marinei - o impresionantă demonstrație a vigoarei marinei românești Jalon intre jaloanele noi din calen­darul epocii socialiste a României, pri­­ma duminică din august consemnează sărbătoarea consacrată oamenilor mării. Zi-simbol, ca multe altele, mo­ment în care poporul nostru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimente­le sale cele mai nobile de gratitudi­ne muncii fără. preget­a navigatorilor de pe vasele comerciale, a militarilor din forțele navale, a constructorilor de nave. In această zi, toate navele militare și civile au arborat însemne de zile mari — Marele pavoaz — iar prin programe artistice, prin întreceri sportive­ și jocuri pline de fantezie și umor, marinarii au umplut de clocot și farmec, porturile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile mariti­me. Sărbătorirea celor care trăiesc și muncesc­ pe întinsul apelor , a cunos­cut însă­ farmec și strălucire aparte la Mangalia, cadru devenit tradițio­nal pentru celebrarea Zilei Marinei. încă de cu­­lori, navele flotei ma­ritime, militare aliniate în avanport, masivul dig interpus între bazinul de­­ acostare și largul mării au dobîndit ambianța sărbătorească a marilor fes­tivități. Pe catarguri flutură, ir­adie­rea brizei marine, mii și mii de ste­­gulețe multicolore. Vasul-comandant, bogat drapat în tricoloruri și drape­le purpurii purtî­nd stema și inițialele Partidului Comunist Român, așteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa, să urce oaspeți de seamă. La săr­bătoare participă­­ tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, comandant­ suprem al­­ Forțelor Armate ale Republicii Socialiste Ro­mânia.. Participă, de asemenea, alți conducători de­­­ partid și de stat, demnitari ai țării, oaspeți de peste hotare, atașați navali ai numeroase state.­­ Este o atmosferă­ de așteptare, în a­­celași timp și calmă și febrilă. Pe străzile Mangaliei,­ pe faleza orașului, în balcoanele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă și către bazinul a­­vanportului, mii și mii de localnici, turiști­ români și străini aflați în va­canță pe însoritul nostru litoral, ță­rani veniți din satele împrejmuitoare, așteaptă începerea festivităților. Este în această masivă prezență umană, constatată plenar și pe întreg par­cursul drumului, viu exprimată dorin­ța, bucuria de a-l vedea și saluta pe secretarul general al partidului, to­varășul Nicolae Ceaușescu, a cărui tonifiantă prezentă în mijlocul mase­lor este totdeauna prilej de mișcătoa­re manifestare a unității indestructi­bile dintre partid și popor. La festivitățile organizate cu prile­jul Zilei Marinei participă ca invitați de onoare Mitia Ribicici, președinte­le Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al URSS, Eugeniusz Szyr, membru al C.C. al PMU­P, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveția, Adalberto Mi­­nucci, membru al Direcțiunii P.G. Ita­lian, Karl Heinz Notzel, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Kurt Erlebach, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Gustavo Espimosa Mon­­tesimos, membru al Comisiei­ Politice a C.C. al P.C. Peruvian, secretar ge­neral al Confederației generale a oa­menilor muncii peruvieni, Harry Nic­holas, secretar general al Partidului Laburist din Marea Britanic­, James Stewart, membru al Comitetului Exe­cutiv National și al Secretariatului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tinăra și cocheta stațiune Neptun, din constelația Mangalia Nord, mașinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta avanportu­­lui, urmînd coamele digului, printre ziduri de trupuri bronzate și explodînd de sănătate și voie bună. Trecerea prin mulțime a mașinii deschise în ca­­re­ se află tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășul Ion Gheorghe Maurer , și tovarășul, Emil Bodnaraș este însoțită de vii aplauze, de urale îndelungate. Se scandează in cor nu­mele conducătorului partidului, alătu­­rîndu-se­ ca o indisolubilă legătură a­­ conducătorului cu partidul, ca un sim­bol al unei organice simbioze, cele trei atît de cunoscute și tot pe atît de simbolice inițiale .P.C.R.“. ^ în întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu vine generalul-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului for­țelor armate. Vice-amiralul inginer Grigore Marteș, comandantul marinei militare dă raportul. Comandantul su­prem al Forțelor Armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece apoi în re­vistă compania de onoare, urcă pe puntea vasului comandant și adresea­ză tuturor marinarilor felicitări cu pri­lejul Zilei Marinei și urări de noi suc­cese în pregătirea de luptă și poli­tică. Pionieri cu fețele îmbujorate de e­­moție oferă tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu, tovarășului Ion Gheorghe Maurer, precum și celorlalte persoa­ne oficiale și invitaților, bogate bu­chete de trandafiri și garoafe roșii. Erau prezenți în tribună tovarășii Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Miron Constanti­­nescu, Ion Iliescu, Vasile Patilineț, Ion Pățan, Corneliu Mănescu, Petre Ionescu, prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., preșe­dintele Consiliului popular județean, șefi de secție la C.C. al P.C.R., membri ai guvernului, generali și ofițeri su­periori, începe serbarea marinărească... Vreme de o oră și jumătate puntea vasului-comandant, punțile celorlalte vase ancorate la chei, treptele digului, digul însuși, faleza mării, balcoanele clădirilor ce dau spre mare, spre ba­zinul avanportului devin o imensă, o uriașă sală de spectacol.­ Vreme de o oră și jumătate, mii și mii de oameni aveau să asiste la o virtuoasă de­monstrație artistică, la o dezlănțuire de vigoare și măiestrie sportivă, începând cu fantastica apariție pe spinarea cenușie a unei balene și în tovărășia unor salve de tunete, răz­­bătînd din adîncuri, a severului zeu Neptun, stăpînul necontestat al întin­derilor și străfundurilor de ape și pî­­nă la plinul de umor — joc — concurs al prinderii rațelor, totul a respirat imaginație, voioșie și,în nu mai mică măsură bună pregătire. De la corabia dacică, vas cu capul de lup, înfipt se­meț pe coama prorei, mînuite de lopă­­tari bărboși, de la Liburna care a a­­dus pe meleagurile Daciei legiunile lui Traian, de la pînzarele din vre­mea lui Mircea cel Bătrîn și­­ Ștefan cel Mare, pînă la navele purtătoare de rachete ce au încheiat majestuos și concludent parada deschisă de ve­detele grănicerești, navigația pe ape­le române și­ construcția românească de nave au parcurs un drum lung și glorios. Astăzi România dispune de o pu­ternică flotă fluvială­ și de una și­ mai puternică maritimă. Navele românești, încărcate cu produse ale industriei și agriculturii țării, străbat în lung și în lat mările și oceanele pămîntului, sta­bilind punți trainice de legătură­­ cu lumea, ducînd departe mesajul geniu­lui constructiv, pașnic al poporului nostru, contribuind la lărgirea schim­bului de valori materiale între Româ­nia și alte țări ale lumii. De pe puntea navei-bază „Ialomița“, am asistat, duminică, la „Ziua mari­nei“, ca și alți cetățeni veniți cu su­­­tele, cu miile, la o rar întîlnită de­monstrație de fantezie artistică, de frumusețe și virtuozitate sportivă,­­ la o insolită și instructivă trecere în re­vistă a istoricului marinăriei române. Și mai presus de orice am fost martor al unei și mai impetuoase demonstra­ții — demonstrația de atașament al militarilor forțelor noastre maritime față de patrie, de Partidul Comunist Român, față de comandantul suprem al armatei României Socialiste. Perfecționarea cadrului organizatoric și îmbunătățirea conținutului tematic imperative ale invățământului de partid in noul an școlar Consfătuirea județeană care a avut loc recent se înscrie în ansam­blul de măsuri luate de biroul Co­mitetului județean de partid pen­tru a se realiza o cia mai largă consultare a cursanților, propagan­diștilor, secretarilor comitetelor, de partid și organizațiilor de bază cu privire la perfecționarea organizării și conținutului învățămîntului de partid în noul an școlar. Referatul prezentat și dezbaterile ample care au avut loc s-au refe­rit îndeosebi la modul cum s-a des­fășurat învățământul de partid în anul școlar 1969—1970 și ce măsuri se impun pentru îmbunătățirea ac­tivității în anul ce vine, în lumina concluziilor adoptate de biroul Co­mitetului județean de partid. Lucrările­­ consfătuirii au eviden­țiat faptul că, comparativ cu anii trecuți, în anul școlar 1969—1970 tele cursanților, tematica fiind axa­tă în mod deosebit pe problemele fundamentale ale Congresului X-lea al P.C.R. și ale celorlalte docu­al­mente de partid și de stat elaborate ulterior. Această orientare a im­primat­ în general un spirit viu, an­trenant, dezbaterilor din cursuri, și cercuri, cursanții, toti oamenii mun­cii încadrați la învățămînt manifes­ted interes pentru cunoașterea și, aprofundarea hotărîrilor luate de partid și guvern, pentru a se înar­ma, astfel, cu ci­ mai multe cunoș­tințe și judecăți de valoare, indis­pensabile în activitatea de realizare exemplară a sarcinilor ce le stau în față. în același timp însă s-au mani­festat și o serie de lipsuri, mulți participanți la dezbateri Mai au reliefat faptul că, recom­andîndu-se fără discernămînt la toate formele de învățămînt 5 teme teore­tice din documentele Congresu­lui al X-lea, fără a se ține seama de nivelul de pregătire al cursanților, nu s-au obținut rezul- Petre CIOBANITA, directorul Cabinetului județean de partid (Continuare în pag. a H-a) Pe marginea consfătuirii județene organizarea și desfășurarea învăță­­mîntului de partid marchează un progres simțitor. Formele de învă­țămînt au fost diversificate în func­ție de condițiile specifice și cerin­ locipit CUNUNA DE FRUMUSEȚI NEPIERITOARE E al treilea an de cînd Perla Moldovei cheamă simțire și gînd spre ceea ce locuitorii din aceste ținuturi modovene au mai mîndru și mai­ bun. Al treilea an­­ de, cînd folclorul își pune pece­tea pe o manifestare cultural-artistică deose­bită în viața județului nostru, înfățișîndu-se cu întreaga suită de frumu­seți nepieritoare, cu ceea ce are fascinant și ine­dit, esență și prospețime. Dar, parcă niciodată ca acum, Festivalul Slăni­­cului n-a ■­brumpt atît de bogat, fermecător prin prezența acelui­­ alai săr­bătoresc din prima zi. Parada portului a pus pată de culoare pe de­corul vegetal de la poa­lele Ciucului, a făcut să se reverse dansului, blinda vioiciunea nostal­gie a doinelor „zise" din fluier,, eleganța unor cos­tume de un pitoresc a­­parte. Nouă județe­ și-au trimis aici reprezentan­ții dînd amploare și vir­tuți sporite unei compe­tiții artistice. Un spațiu imens din Parcul Slăni­­culu­i aduna la ora înce­perii Festivalului miile de participanți, emoția formațiilor artistice și curiozitatea publicului. Tovarășul Alexandru Crețu, secretar al Comi­tetului orășenesc de partid, primarul orașului Slăni­c-Moldova, adresea­ză celor prezenți un cald cuvînt de salut, în numele și din însăr­cinarea Biroului jude­țean de partid și a Co­mitetului executiv al Consiliului popular ju­dețean Bacău, tovarășul Victor Bilășoae, secre­tar al Comitetului jude­țean Bacău al P.C.R., de­clară deschisă cea de a treia ediție a­ Festivalului Slănicului. „Tuturor oas­peților și artiștilor noș M. MARDARE (Continuare în pag. III) 60 de ani de la „sfîrșitul lumii ’ Zile de groază Oamenii au fost cuprinși de spaimă, psihoza morții a luat pro­porții. Nu au lipsit nici aspectele tragico-comice. Oameni de afa­ceri, pină atunci reci și calculați, au început să se gindească că pe lume în afară de ei mai sunt și cerșetorii, speculanți pînă atunci lipsiți de scrupul au căpătat pe ne­așteptate „conștiință“ și recunoș­teau că agonisiseră averi furînd pe semenii lor.­.. Străzile au înce­­put să fie inundate de­ procesiuni de mii de oameni, care își că­utau iertarea păcatelor în lăcașele di­verselor culte religioase și fel de fel de „locuri sfinte“. Au început să apară fel de fel de prezicători, profeți și secte; toți acești „ini­țiați“ afirmau atunci că întrevă­­zuseră de mult sfîrșitul prin foc al „lumii păcătoase“. Acum a bătut ceasul... A sosit ziua de- apoi. (Continuare în pag. a 6I-a) "

Next