Steagul Roşu, august 1970 (Anul 25, nr. 5436-5460)
1970-08-04 / nr. 5438
r A ANUL XXV — Nr. 5.438 (6.917) MARȚI 4 AUGUST 1970 4 pagini — 30 bani Trei lucrări de maximă urgență: AU TERMINAT SECERIȘUL Ni se comunică că și cooperatorii din Parincea, sprijiniți substanțial de mecanizatori, au încheiat secerișul , griului pe suprafața de 956 ha. în informația transmisă de tovarășul Costache Ioan, secretarul comitetului comunal de partid, se specifică că brigăzile conduse de Marin Baciu, Gh. Voicu și Vasile Simion au terminat printre primele strînsul griului. O contribuție importantă la scurtarea timpului de seceriș l-au adus și tractoriștii Aurel Meșniță, Vasile Miron, Mircea Micu, Crișan Mitrea și Ioan Jugaru. Nu-i vorba de nici un joc de cuvinte. La C.A.P. Glăvănești, așa cum anunțam zilele trecute, secerișul griului s-a încheiat. Cele aproape 500 ha au fost adunate cu grijă, într-un timp scurt. Producția-i bună, deși anul agricol a fost așa cum se știe. Față de 1 600 kg planificate, pînă acum combinele și batozele au „bătut" în jur de 2 000 kg la ha. La Dămăcușa, în brigada a treia a lui Gh. Bucur, s-au strîns de pe 60 ha în medie cite 2 500 kg la ha. O recoltă bună, care-i bucură pe cooperatorii și mecanizatori. Spuneam că recoltatul s-a încheiat. Adică, o lucrare importantă. Dar parcă de-acum a început alta. Miriștile se transformă în zone mari, înnegrite. Se pregătește o a doua recoltă. Grabnic, sub brazdă este introdusă sămînță pentru culturi duble, care vor asigura vitelor cooperativei hrană din abundență. Am fost la Glăvănești cu vreo două zile în urmă. Atmosferă specifică de intensă campanie agricolă, în vecinătatea sectorului zootehnic, a fost amenajată o arie. Batoze de mare productivitate treieră pe zi circa 20 tone grîu. Viorel Cociu, batezarul, e un om vrednic, ne asigură Ianoș Mărgineanu, secretarul comitetului comunal de partid, care ne însoțește. Inginerul șef, Gheorghe Anghel, Interferențe între două recolte despre care oamenii din comună au numai cuvinte bune de spus, e plecat la Putredeni, la o a doua arie. Zorul e mare, recolta de grîu trebuie să ajungă cit mai repede în hambare. — Ce a caracterizat actuala campanie agricolă, tovarășe Mărgineanu ? — l-am întrebat pe secretarul comitetului comunal de partid. — O participare numeroasă niciodată a cooperatorilor la lucacru: înțelegerea conștientă de către aceștia a necesității imperioase de a se strînge grînele cit mai repede, pentru a se evita pierderile. Acesta este un mare cîștig: în brigada de cîmp condusă de Vasile Pruteanu, griul a fost strîns in cîteva zile, iar acum oamenii muncesc cu spor pentru ca recolta să fie pusă la adăpost în hambare. Mîine (duminică 2 august n.n.) în Glăvănești se va lucra intens. Au fost organizate schimburi la combinele care treieră staționar, la batoze. Tractoriștii vor lucra din plin la efectuarea arăturilor și semănatul culturilor duble pentru ca planul de 170 ha să fie realizat integral. Aceeași muncă activă, spornică, întîlnim și la Frumușelu. Brigăzile conduse de I. Vrabie și Dumitru Pagu au terminat, primele strînsul griului. Acum, 4 combine și o batoză treieră din plin. Președintele Toader Filip, ca și inginerul șef Marian Emanoil sînt de negăsit. Unul e dus la arie, celălalt controlează modul cum se face însămînțatul culturilor duble. La început spuneam că nu-i vorba de un joc de cuvinte. Intr-adevăr, e un sfîrșit, dar și început de campanie agricolă. O interferență între două recolte. O muncă asiduă pentru ca fiecare palmă de pămînt să producă cit mai mult. Tudor STANCIU încheierea recoltatului, treieratul, însămînțatul culturilor succesive SFIRȘIT ȘI ÎNCEPUT DE CAMPANIE AGRICOLA La C.P.L Comănești Concluzii și imbold . Rezervele n-au fost epuizate Colectivul C.P.L. Comănești, dezbătînd în spirit analitic posibilitățile de care dispune, s-a angajat să realizeze peste prevederile planului pe 1971 : • 1.000.000 lei la producția marfă; • 200 m c cherestea rășinoase ; • 100 tone p.f.l.; • 100 m c placaj; • 5000 scaune; • 220.000 lei la nenominalizare; • 100.000 lei valută la export. La sfîrșitul primului semestru din acest an, colectivul C.P.L. Comănești a încheiat un bilanț rodnic. Principalii indicatori la producția globală și marfă au fost depășiți în proporție de peste 3 la sută. Producția fizică pe sortimente a fost îndeplinită în proporție de 110 la sută la cherestea rășinoase, 102,2 la sută — la mobilă, 101,6 la sută — la placaj și 100,6 la sută — la P.F.L., livrîndu-se în plus pe piața externă produse în valoare de peste 3.400.000 lei. în comparație cu perioada corespunzătoare a axiului trecut productivitatea muncii a crescut cu 5,9 la sută în condițiile introducerii de noi utilaje, ale continuei îmbunătățiri a coeficientului de utilizări, a timpului de muncă și ale unei preocupări sporite pentru ridicarea calificării salariaților. Subliniind succesele obținute, darea de seama prezentată în adunarea generală a reprezentanților salariaților, de către ing. Victor Neagoe, directorul C.P.L., ca și numeroșii participanți la discuții au analizat, prin prisma unui înalt simț de răspundere, și posibilitățile existente încă în complex pentru ca la sfîrșitul anului 1970 parametrii atinși să fie apropiați de nivelul celor prevăzuți pentru 1971. Aproape că nu a existat participant la dezbatere care, analizînd factorii ce au stat la baza depășirii indicatorilor de plan pe primul semestru, să nu dezvăluie și existența unor neajunsuri care au împiedicat obținerea unor succese și mai mari. în general, ele au o bază comună, de ordin organizatoric: necorelarea perfectă între structura planului de producție, aprovizionare și desfacere. Aceasta și-a pus amprenta într-o mare măsură pe utilizarea sub nivelul posibilităților a capacităților de producție, nerealizarea ritmică a producției, pe calitatea produselor. Fabrica de placaj, bunăoară, în luna mai realizează în decada I planul în proporție de 22 la sută, iar în decada a III-a de 40 la sută. Fabrica de plăci fibrolemnoase, în aceeași lună realizează în prima decadă 19 la sută din plan, iar în ultima decadă 51 la sută. Această neritmicitate — și nu numai ea — a influențat negativ asupra calității produselor: „în decursul celor 6 luni de zile, spunea printre altele șeful serviciului de aprovizionare și desfacere Mihail Neațu, s-au înregistrat refuzuri de peste 2.000.000 lei. Se înțelege, o mare parte din ele au fost recuperate, dar cu prețul unor cheltuieli suplimentare de forță de muncă. Și aceasta mai ales din cauza calității necorespunzătoare a unor produse pentru fabricarea cărora"n-au fost asigurate întotdeauna materia primă și materialele necesare". Luna trecută, sub linia inginer Radu Cîmpeanu, șeful serviciului C.T.C., n-au putut fi livrate 4.000 de scaune din cauza lipsei unor șuruburi. Stocul de cherestea de fag scade de la lună la lună, în mai atingînd limita de 499 mc față de 3.600 normal. Din această cauză stocul de lețuri croite a coborît în lunile de iarnă sub 50 mc, periclitînd desfășurarea normală a producției. In contrast cu această deficiență, începe să se contureze o alta cu repercusiuni tot atît de grave: la fabrica P.F.L. sporesc stocurile supranormative. „Față de stocul normal de 6.500 m clobde, la ora actuală, așa cum spunea ing. Neculai Borșoș, șeful fabricii, există un stoc aproape dublu, de 12.400 mc. Și el continuă încă să sporească. Acest lucru are implicații nefaste asupra M. RUSU (Continuare in pag. a Ill-a) ;U‘„si Unii mai are din deal în vale Apărarea și conservarea terenurilor agricole prin executarea potrivit cerințelor, condițiilor, dar și prevederilor exprese ale legii de organizare a producției și a muncii în agricultură, privind prevenirea și combaterea eroziunii solului — e de datoria tuturor deținătorilor de pămînt. Articolul 20 (cap. V) prevede: „Răspunderea pentru neaplicarea regulilor privind folosirea fondului funciar, lucrărilor de tehnică agricolă și acțiunilor agrozootehnice obligatorii, potrivit prevederilor legii, revine... dUspecialiștilor agricoli, pentru deficiențe în organizarea procesului de producție, pentru nestabilirea perioadelor optime de executare a lucrărilor și neefectuarea controlului calității acestora, nefolosirea rațională a mijloacelor de producție și a forței de muncă, pentru neinstruirea corespunzătoare a muncitorilor ori a membrilor cooperatori privind condițiile tehnice de execuție a lucrărilor în sectoarele în care iși desfășoară activitatea. Așa prevede Legea. Și totuși sunt cazuri de nerespectare a acesteia. La CA.P. Dealu Perjului și Izvoru Berheciului, ne relata cu indignare tovarășul Virgil Pascu, inginer șef la C.F.F.G.A., s-au însămânțat culturi duble... din deal în vale ! Și doar sunt terenuri cu pantă redusă, deci se putea lucra pe curbele de nivel. Se putea. Dar s-a procedat invers cu regulile agrotehnice, contrar legii amintite. Sperăm însă că Direcția agricolă județeană va acționa în spiritul legii pentru ca astfel de practici, ce contravin în ultimă instanță și eticii profesionale, să dispară cu desăvîrșire. Ziua Marinei - o impresionantă demonstrație a vigoarei marinei românești Jalon intre jaloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima duminică din august consemnează sărbătoarea consacrată oamenilor mării. Zi-simbol, ca multe altele, moment în care poporul nostru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără. pregeta navigatorilor de pe vasele comerciale, a militarilor din forțele navale, a constructorilor de nave. In această zi, toate navele militare și civile au arborat însemne de zile mari — Marele pavoaz — iar prin programe artistice, prin întreceri sportive și jocuri pline de fantezie și umor, marinarii au umplut de clocot și farmec, porturile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile maritime. Sărbătorirea celor care trăiesc și muncesc pe întinsul apelor , a cunoscut însă farmec și strălucire aparte la Mangalia, cadru devenit tradițional pentru celebrarea Zilei Marinei. încă de culori, navele flotei maritime, militare aliniate în avanport, masivul dig interpus între bazinul de acostare și largul mării au dobîndit ambianța sărbătorească a marilor festivități. Pe catarguri flutură, iradierea brizei marine, mii și mii de stegulețe multicolore. Vasul-comandant, bogat drapat în tricoloruri și drapele purpurii purtînd stema și inițialele Partidului Comunist Român, așteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa, să urce oaspeți de seamă. La sărbătoare participă tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România.. Participă, de asemenea, alți conducători de partid și de stat, demnitari ai țării, oaspeți de peste hotare, atașați navali ai numeroase state. Este o atmosferă de așteptare, în același timp și calmă și febrilă. Pe străzile Mangaliei, pe faleza orașului, în balcoanele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă și către bazinul avanportului, mii și mii de localnici, turiști români și străini aflați în vacanță pe însoritul nostru litoral, țărani veniți din satele împrejmuitoare, așteaptă începerea festivităților. Este în această masivă prezență umană, constatată plenar și pe întreg parcursul drumului, viu exprimată dorința, bucuria de a-l vedea și saluta pe secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a cărui tonifiantă prezentă în mijlocul maselor este totdeauna prilej de mișcătoare manifestare a unității indestructibile dintre partid și popor. La festivitățile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă ca invitați de onoare Mitia Ribicici, președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al URSS, Eugeniusz Szyr, membru al C.C. al PMUP, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveția, Adalberto Minucci, membru al Direcțiunii P.G. Italian, Karl Heinz Notzel, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Kurt Erlebach, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Gustavo Espimosa Montesimos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.C. Peruvian, secretar general al Confederației generale a oamenilor muncii peruvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidului Laburist din Marea Britanic, James Stewart, membru al Comitetului Executiv National și al Secretariatului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tinăra și cocheta stațiune Neptun, din constelația Mangalia Nord, mașinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta avanportului, urmînd coamele digului, printre ziduri de trupuri bronzate și explodînd de sănătate și voie bună. Trecerea prin mulțime a mașinii deschise în care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășul Ion Gheorghe Maurer , și tovarășul, Emil Bodnaraș este însoțită de vii aplauze, de urale îndelungate. Se scandează in cor numele conducătorului partidului, alăturîndu-se ca o indisolubilă legătură a conducătorului cu partidul, ca un simbol al unei organice simbioze, cele trei atît de cunoscute și tot pe atît de simbolice inițiale .P.C.R.“. ^ în întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu vine generalul-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate. Vice-amiralul inginer Grigore Marteș, comandantul marinei militare dă raportul. Comandantul suprem al Forțelor Armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece apoi în revistă compania de onoare, urcă pe puntea vasului comandant și adresează tuturor marinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei și urări de noi succese în pregătirea de luptă și politică. Pionieri cu fețele îmbujorate de emoție oferă tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu, tovarășului Ion Gheorghe Maurer, precum și celorlalte persoane oficiale și invitaților, bogate buchete de trandafiri și garoafe roșii. Erau prezenți în tribună tovarășii Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Vasile Patilineț, Ion Pățan, Corneliu Mănescu, Petre Ionescu, prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, șefi de secție la C.C. al P.C.R., membri ai guvernului, generali și ofițeri superiori, începe serbarea marinărească... Vreme de o oră și jumătate puntea vasului-comandant, punțile celorlalte vase ancorate la chei, treptele digului, digul însuși, faleza mării, balcoanele clădirilor ce dau spre mare, spre bazinul avanportului devin o imensă, o uriașă sală de spectacol. Vreme de o oră și jumătate, mii și mii de oameni aveau să asiste la o virtuoasă demonstrație artistică, la o dezlănțuire de vigoare și măiestrie sportivă, începând cu fantastica apariție pe spinarea cenușie a unei balene și în tovărășia unor salve de tunete, răzbătînd din adîncuri, a severului zeu Neptun, stăpînul necontestat al întinderilor și străfundurilor de ape și pînă la plinul de umor — joc — concurs al prinderii rațelor, totul a respirat imaginație, voioșie și,în nu mai mică măsură bună pregătire. De la corabia dacică, vas cu capul de lup, înfipt semeț pe coama prorei, mînuite de lopătari bărboși, de la Liburna care a adus pe meleagurile Daciei legiunile lui Traian, de la pînzarele din vremea lui Mircea cel Bătrîn și Ștefan cel Mare, pînă la navele purtătoare de rachete ce au încheiat majestuos și concludent parada deschisă de vedetele grănicerești, navigația pe apele române și construcția românească de nave au parcurs un drum lung și glorios. Astăzi România dispune de o puternică flotă fluvială și de una și mai puternică maritimă. Navele românești, încărcate cu produse ale industriei și agriculturii țării, străbat în lung și în lat mările și oceanele pămîntului, stabilind punți trainice de legătură cu lumea, ducînd departe mesajul geniului constructiv, pașnic al poporului nostru, contribuind la lărgirea schimbului de valori materiale între România și alte țări ale lumii. De pe puntea navei-bază „Ialomița“, am asistat, duminică, la „Ziua marinei“, ca și alți cetățeni veniți cu sutele, cu miile, la o rar întîlnită demonstrație de fantezie artistică, de frumusețe și virtuozitate sportivă, la o insolită și instructivă trecere în revistă a istoricului marinăriei române. Și mai presus de orice am fost martor al unei și mai impetuoase demonstrații — demonstrația de atașament al militarilor forțelor noastre maritime față de patrie, de Partidul Comunist Român, față de comandantul suprem al armatei României Socialiste. Perfecționarea cadrului organizatoric și îmbunătățirea conținutului tematic imperative ale invățământului de partid in noul an școlar Consfătuirea județeană care a avut loc recent se înscrie în ansamblul de măsuri luate de biroul Comitetului județean de partid pentru a se realiza o cia mai largă consultare a cursanților, propagandiștilor, secretarilor comitetelor, de partid și organizațiilor de bază cu privire la perfecționarea organizării și conținutului învățămîntului de partid în noul an școlar. Referatul prezentat și dezbaterile ample care au avut loc s-au referit îndeosebi la modul cum s-a desfășurat învățământul de partid în anul școlar 1969—1970 și ce măsuri se impun pentru îmbunătățirea activității în anul ce vine, în lumina concluziilor adoptate de biroul Comitetului județean de partid. Lucrările consfătuirii au evidențiat faptul că, comparativ cu anii trecuți, în anul școlar 1969—1970 tele cursanților, tematica fiind axată în mod deosebit pe problemele fundamentale ale Congresului X-lea al P.C.R. și ale celorlalte docualmente de partid și de stat elaborate ulterior. Această orientare a imprimat în general un spirit viu, antrenant, dezbaterilor din cursuri, și cercuri, cursanții, toti oamenii muncii încadrați la învățămînt manifested interes pentru cunoașterea și, aprofundarea hotărîrilor luate de partid și guvern, pentru a se înarma, astfel, cu ci mai multe cunoștințe și judecăți de valoare, indispensabile în activitatea de realizare exemplară a sarcinilor ce le stau în față. în același timp însă s-au manifestat și o serie de lipsuri, mulți participanți la dezbateri Mai au reliefat faptul că, recomandîndu-se fără discernămînt la toate formele de învățămînt 5 teme teoretice din documentele Congresului al X-lea, fără a se ține seama de nivelul de pregătire al cursanților, nu s-au obținut rezul- Petre CIOBANITA, directorul Cabinetului județean de partid (Continuare în pag. a H-a) Pe marginea consfătuirii județene organizarea și desfășurarea învățămîntului de partid marchează un progres simțitor. Formele de învățămînt au fost diversificate în funcție de condițiile specifice și cerin locipit CUNUNA DE FRUMUSEȚI NEPIERITOARE E al treilea an de cînd Perla Moldovei cheamă simțire și gînd spre ceea ce locuitorii din aceste ținuturi modovene au mai mîndru și mai bun. Al treilea an de, cînd folclorul își pune pecetea pe o manifestare cultural-artistică deosebită în viața județului nostru, înfățișîndu-se cu întreaga suită de frumuseți nepieritoare, cu ceea ce are fascinant și inedit, esență și prospețime. Dar, parcă niciodată ca acum, Festivalul Slănicului n-a ■brumpt atît de bogat, fermecător prin prezența acelui alai sărbătoresc din prima zi. Parada portului a pus pată de culoare pe decorul vegetal de la poalele Ciucului, a făcut să se reverse dansului, blinda vioiciunea nostalgie a doinelor „zise" din fluier,, eleganța unor costume de un pitoresc aparte. Nouă județe și-au trimis aici reprezentanții dînd amploare și virtuți sporite unei competiții artistice. Un spațiu imens din Parcul Slănicului aduna la ora începerii Festivalului miile de participanți, emoția formațiilor artistice și curiozitatea publicului. Tovarășul Alexandru Crețu, secretar al Comitetului orășenesc de partid, primarul orașului Slănic-Moldova, adresează celor prezenți un cald cuvînt de salut, în numele și din însărcinarea Biroului județean de partid și a Comitetului executiv al Consiliului popular județean Bacău, tovarășul Victor Bilășoae, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., declară deschisă cea de a treia ediție a Festivalului Slănicului. „Tuturor oaspeților și artiștilor noș M. MARDARE (Continuare în pag. III) 60 de ani de la „sfîrșitul lumii ’ Zile de groază Oamenii au fost cuprinși de spaimă, psihoza morții a luat proporții. Nu au lipsit nici aspectele tragico-comice. Oameni de afaceri, pină atunci reci și calculați, au început să se gindească că pe lume în afară de ei mai sunt și cerșetorii, speculanți pînă atunci lipsiți de scrupul au căpătat pe neașteptate „conștiință“ și recunoșteau că agonisiseră averi furînd pe semenii lor... Străzile au început să fie inundate de procesiuni de mii de oameni, care își căutau iertarea păcatelor în lăcașele diverselor culte religioase și fel de fel de „locuri sfinte“. Au început să apară fel de fel de prezicători, profeți și secte; toți acești „inițiați“ afirmau atunci că întrevăzuseră de mult sfîrșitul prin foc al „lumii păcătoase“. Acum a bătut ceasul... A sosit ziua de- apoi. (Continuare în pag. a 6I-a) "