Steagul Roşu, septembrie 1970 (Anul 25, nr. 5461-5486)
1970-09-16 / nr. 5474
Pag.2 „Cei din cinci cerți (La cinema .Muncitorul“) Pelicula regizată de Vladimir Sredal „Cei cinci din cer“ povestește întâmplări dezlănțuite de furtuna distrugătoare a ultimului război mondial pe teritoriul Uniunii Sovietice. Cinematografia sovietică ne-a demonstrat prin nenumărate exemple că există o permanență incontestabilă a temei tragice a războiului și că ea dispune de o inepuizabilă forță emoțională. Filmul descrie veridic pe cei cinci eroi, ostași ai Armatei Roșii, care au acționat in spatele frontului. Viciile și virtuțile ,'au fost împărțite între personaje, evitindu-se astfel niște scheme și realizîndu-se personaje complexe și adevărate. Ele înfăptuiesc un act colectiv de eroism și bravura lor nu-l determină pe regizor să le idealizeze. Structura personajelor, evoluția lor ,a relațiilor între ele, devin, în film, captivante. Prin sondarea în profunzime a psihicului eroilor, se tinde către o dezbatere despre curaj, bărbăție, sinceritate și adevăr. O distribuție echilibrată susține partitura dramatică a rolurilor fără excese, pe linia firescului. Judecat în sine, filmul lui Fredel are certe calități. Raportat însă la strălucitele creații care au ilustrat anterior tema, el nu descoperă nici o modalitate de expresie filmică originală. M. ROZEANU „Dragostea lui Serafim Frolov“ (La cinema „Flamura roșie“) Există o tradiție a Mosfilmului pe care Ulmul lui Semion Tumanov o respectă și o dezvoltă , aceea a veridicității sentimentelor. Și „Dragostea lui Serafim Frolov“ e o poveste despre creșterea și inflorirea unor sentimente, despre sinceritate și visurile ei, despre frumusețile existenței in general. Frumos ambalat, e drept, cu o doză de vopsea roz turnată peste lucruri de obicei sobre, e adevărat, dar respirația faptului simplu este mai puternică decit orice altceva. Am putea spune că e un Ulm corect dacă n-ar fi jocurile comune, platitudinile, care puteau fi eliminate dacă Tumanov n-ar fi urmărit cu insistență să nu lase nedezlegată nici o enigmă, să nu lase în aer nici o întrebare. .. Sunt citeva certe valori care ne fac să regretăm, cu aici mai mult, tributul plătit șablonului. Printre valori este, in primul rind, autenticitatea caracterelor și forța cuceritoare a sentimentelor lor. E ca o intoarcere bruscă — in contextul repertoriului cinematografic actual — către zonele pure ale relațiilor omenești. Simplu, dar nu și plicticos, cu toate viciile sale deloc ascunse. Ulmul „Dragostea lui Serafim Frolov“ începe prin a fi indiferent și sfirșește prin a cuceri interesul spectatorului. Pentru că se vrea, mai mult decât orice, simplu și adevărat. Tot așa cum Tamara Siomina, această excelentă actriță pe care o vedem, din păcate, rar, știe să transforme um gest sau o poveste oarecare pină la cele mai ample semnificații. C. IULIAN O secvență din filmul „Dragostea lui Serafim Frolov". memento "TELEVIZIUNE" 16.00 MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970 Deschiderea emisiunii. Fotbal . Dinamo București — P.A.O.R. Salonic, în cadrul competiției „Cursa Europeană a orașelor tîrguri". 17.50 Microavanpremiera. ** 18.00 Momente folclorice. •• 18.30 Cabinetul economic TV. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Baletul „Lacul lebedelor". 20.50 Cronica literară. 21.05 Actul al IIea al baletului bedelor".22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Actul al lll-lea al baletului bedelor". 23.00 închiderea emisiunii. I cinema) MUNICIPIUL BACAU Muncitorul : „Cei cine din cer" (orele 10,20; 15,20; 17,20; 19,20; 21,20). Tel. 12029. Flamura roșie : „Dragostea lui Serafim Frolov" (orele 10, 16, 18, 20). Tel. 11950. Progresul : „Sub semnul lui Monte Cristo" (orele 10,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Tel. 11377. Tineretului , „Visul d-lui Gentil" orele 10,30; 15,30; 1, 30; 19,30; 21,30). Tel. 12939. EXPOZIȚII municipiul bacau Galeriile de arăd • Expoziția „Strada văzută de Karel Licka”. (MUZEE 1 MUNICIPIUL BACAU Karl Muzeul de $mine naturale, strada Marx rnt 2. Muzeul de artă, Calea Moroșești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și contemporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx, nr. 23. Expoziție permanentă. COMUNA TRIAIAN • Muzeul sătesc Prăjești. ArgjursiȚum de ginstw •mur Familia îndurerată anunță încetarea din viață a scumpei lor ANETARELER 68 ani Cortegiul funebru va porni din strada 9 Mai, Bloc 1/15, sc. B, joi 17 septembrie, ora 16. Familia îndurerată anunță încetarea din viață a Dr. FLORICA CHIRU SON Inmormîntarea va avea loc miercuri 16 septembrie ora 14,30. Cortegiul va porni din strada Cuza Vodă 33 Bacău. 17.no 17.05 17.30 I .50 mină 17-45 f»ll £ ROEFI» JS2f ifi.no 1R.70 io.no IO 15 19.90 70.05 71. nn Pierdut legitimație pe numele DOBRANIȘ VASILE, eliberată de Fabri 71.05 ca „Partizanul" Bacău. O declaranlă. 21.70 71.30 Iradiqi BUCUREȘTI * MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL I .Vf. . ’yi -a * * V.î “'15.00 Concursul și Festivalul international ■ „George Enescu". 15.30 Muzică populară. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Muzică ușoara. 16.30 Consultație juridică. 16.40 Arii din operete. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Cîntece și jocuri populare. 18.03 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 Șlagărele anului 1970. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Buchet de melodii populare. 20.05 Tablete de seară. 20.10 Microrecital Roberto Carlos. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Secolul XX în corespondența oamenilor de seamă. 21.20 Muzica ușoară. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii î Doina Badea. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 27.30 Muzică ușoară. 73.00 Pentru magnetofonul dv. 23.30 Muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Pagini din opera „O noapte furtunoasă". 15.30 Muzică ușoară. 15.40 Publicitate radio. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Sonata în La minor pentru pian $s violoncel op. 36 de Edvard Grieg. 16.50 Pe teme de protecția muncii. 21.00 Concursului Festivalul internațional „George Enescu". 93.70 Recital Dorina Drâghici. 73.40 Canțonete orchestrale. 24.00—1.00 Concert de muzică elvețiană. JOI 17 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineții. *.05—7.30 Muzică și actualități. 7.00 Padiojurnal. Buletin meteo-rutier. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. Ciclul 11, secția a 31-a. 10.30 Carusolul melodiilor. 11.05 Arii din operete. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Suita tinerească. 1i 45 Sfatul medicului 19.no Recital de operă. 19.15 Muzică ușoară. 19.95 Stiinta la zi. 12.30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 19.00 Radiojurnal. 19 10 Avanpremieră cotidiană. . . . 19.90 Muzică ușoară. 13 90 lin ® <tie. ditîga. # _ 14.00 100 de legende românești. ... 14.30 Muzica ușoară. 14.40 Publicitate radio. . 14.50 La microfon Raveca Săndulescu. . . PROGRAMUL. II . 6.00 Program muzical de dimineață. 7.00 Paciojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.15 Program muzical de dimineață (continuare). P.10 Tot înainte. 8.95 Suita de balet „Rodeo". 9.no Tîndece de Gheorghe Cucu. 9.15 Muzică populară. 9.45 Selectiuni din opere „Fiice regimentului". Muzică ușoară. Cîntece și jocuri populare. Piese instrumentale. Muzică ușoara. # Pagînî din opereta^ „Anton ”dan . Avanpremieră ^cotidiană. Concert de prînz. Din cîntecele $î dansurile popoarelor. Uverturi la opere. Melodii vechi, interpretă»' noi. Cant» Maria Stoica si Efta Batan. 14.34 Divertisment pentru octet Instrumental. 14.55 Stilnta act. TASI MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAM DE SEARA Buletin de slin. Estrada zilei. Actualitatea economică. Soliști si orchestre de muzică populara. Drumuri si popasuri turistice. Melodia preferată. Radiojurnal. Romanțe. Actul IV din opera „Othello". Melody-club. Buletin de știri. Piese instrumentale. Canțonete. Cerfi, scriitori, opinii. I f/VZAfl/ nmn VTfrjI VîtkiSl&pdd 1000,_M.B. perfectă stare, ietefotí Î0696%acău. IC* „Lacul le. „Lacul le m in îs in.mn.no 11 ”0 11 >o yi.nr 17 15 in nn 17 15 17 70 14.05 nunta 21.45 Valsuri si tampouri celebre. JOI 17 SEPTEM88IE 1770 PROGRAM DE DIMINEAȚA 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea în agricultura. 6.40 Bucurie, mîndră floare. 700 Informații și muzică. — STEAGUL ROȘU IMNMA CONTRACTELOR (Urmare din pag. 1) necesare de materii prime și materiale și fiind acoperită cu contracte o mare parte a producției, au început pregătirile pentru desfășurarea producției în bune condiții, s-au stabilit noile particularități tehnice și tehnologice ale produselor, s-au luat măsuri pentru asigurarea unor condiții favorabile în fiecare sector pentru introducerea de noi tipuri de mobilă astfel incit cerințele beneficiarilor să fie satisfăcute pe deplin. în anul viitor, venindu-se în intimpinarea dorințelor unora dintre beneficiarii interni și externi, se vor realiza noi tipuri de mobilă : garnituri de mobilă dormitor „Dort", diferite tipuri de fotolii, canapele, garnituri de hol, scaune. De asemenea, prin asigurarea din timp a contractelor, s-a putut întocmi documentația completă de execuție, început pregătirea dispozitivelor necesare lucrului, precum și a materiilor prime și materialelor, s-au luat măsuri pentru îmbogățirea cunoștințelor profesionale a lucrătorilor, conform noilor cerințe ale producției. Pentru eliminarea în totalitate a rebuturilor, în noul an de producție vor fi folosite noi prese monoetajate de mare productivitate și cu particularități tehnice superioare preselor ce se folosesc în prezent. Relatînd aceste citeva aspecte referitoare la modul în care este pregătit noul an de producție, subliniem încă o dată însemnătatea deosebit de mare ce o are încheierea contractelor economice. Centralele industriale, și în general toți coordonatorii de balanțe, care au întîrziat încheierea contractelor poartă o mare răspundere. Nimeni și nimic nu trebuie să împiedice desfășurarea normală, bine organizată a procesului de producție viitor. Este necesar să se urgenteze de către fiecare întreprindere încheierea contractelor economice, să se asigure încă de pe acum o bază sigură de aprovizionare și desfacere cu specificații precise asupra furnizorilor și beneficiarilor. „O lume d“ (Urmare din pagi nile de indioi au rămas credincioase străvechilor legende și credințe, practicind endocanibalismul, consumînd halucinogene, vînînd și războindu-se cu săgeți înveninate, umbrind dezbrăcați, fără a-și pune probleme de ordin etico-moral. Aparent, între waikas și lumea civilizată reprezentată de călugărul Cocco nu se stabilise nici un contact. Dar, când misionarul a fost lovit de o cumplită boală care l-a adus în pragul morții, waikas au fost aceia care l-au îngrijit. „Dacă ai fi murit — i-au mărturisit ciudații oameni — am fi încins un foc mare, te-am fi ars și am fi mîncat oasele”. Această mărturisire îți poate da fiori, dar trebuie să te gîndești că ea sintetizează marea considerație de care se bucura Corco : el se convertise într-unul dintre ai lor. Este un lucru efectiv verificat că waikas nu mănîncă oasele străinilor sau ale dușmanilor. Continuînd să se amestece printre acești oameni, Cocco a ajuns să-i imțeleagă și să le descifreze dorințele. Și, deși poate părea doar o închipuire, waikas au ajuns și ei să-i înțeleagă treptattreptat pe albii care au venit să-i întilnească în inima pădurii, atît de greu de străbătut. Primele punți de legătură între această lume pierdută în inima junglei și civilizația noastră au fost aruncate peste prăpastia timpului. Grație informațiilor furnizate de călugărul Cocco și trăind eu însumi printre waikas, am putut să cunosc cele mai stranii aspecte ale Vieții lor. Am înțeles curînd că au propriile lor norme morale, discutabile din punctul nostru de vedere ; sunt însă întotdeauna gata să exalte binele și să condamne răul. Ceremonia consumării oaselor morților este considerată capabilă să asigure pacea spiritelor respective, care dobîndesc dreptul la odihna, în „casa tunetelor". Toți cei care au ucis sau au făcut în vreun fel rău cuiva sunt izolați de restul tribului pentru a-și ispăși greșeala. Ca probă a primitivității lor, semnalăm că waikas nu cunosc agricultura și nici creșterea animalelor domestice, cu excepția cîinelui. Mănîncă fructele copacilor pe care le găsesc în pădure. Cu ajutorul arcurilor cu săgeți, își mai dobândesc și un alt tip de hrană : păsări, tapiri, șerpi, mici animale de pădure. își sărează mîncarea cu cenușa unor plante care conțin clorură de potasiu. Waikas trăiesc în cea mai insuportabilă climă din zona ecuatorială •• căldura umedă este istovitoare, temperatura nu scade niciodată sub 40 ° și ește asaltat continuu de cohorte înaripate de insecte, de care băștinașii se apără agitîndu-și tot timpul mîinile. Teritoriul lor nu este net definit. Se pare că ocupă întreaga zonă, atât de puțin explorată, a cursului superior al fluviului Orinoco, teritoriu cuprins între Venezuela și Brazilia. Oamenii aceștia nu posedă nimic și totuși au tot ce le este necesar pentru a trăi în pădure, unica lume pe care o cunosc. De exemplu, un vînător sau un războinic are întotdeauna asupra sa un arc, mai multe săgeți, puțină otravă de curara, citeva lemne cu care să poată aprinde focul, o mandibulă de „pecari" folosită in chip de perie și cițiva dinți de rozător, ingenios transformat în daltă ad-hoc. Toate acestea nu cîntăresc la un loc mai mult de trei kilograme. Waikas sunt poligami. Abia născute, fetele sunt hărăzite ca soții unuia dintre bărbații tribului. Dacă un copil se naște excesiv de mic, este înecat și waikas sunt încredințați că în locul lui se vor naște doi gemeni. Caracteristică pentru înfățișarea waikașilor, in comparație cu toți ceilalți indici, este coafura care formează pe creștetul capului o „coronilla" ce semnifică luna din care consideră că descind. Waikas mai înseamnă și „oameni care ucid", deși sunt în general pașnici. Disputele dintre Waikas se desfășoară după un ritual specific. Adversarii, unul in fața celuilalt, își dau lovituri alternative. Cu un par, ales special pentru duel, primul izbește tonsura adversarului care primește lovitura într-o manieră solemnă. La rîndul său, îl lovește pe celălalt în același chip, și, de cele mai multe ori, lupta se termină cu un craniu zdrobit. Este un tip de „violență ordonată" pe care waikas o folosesc pentru a-și rezolva neînțelegerile și chestiunile de onoare dar și pentru... a consolida prieteniile. Din fericire pentru noi, nu am fost considerați suficient de merituoși pentru o astfel de demonstrație amicală. (VA URMA) nSPORT • îiW»SPORT • SPORT 1 Fotbal, tineret-rezerve C.F.R. Timișoara-Dinamo Bacău 2-2 (2-0) Al treilea meci egal al echipei de tineret Dinamo Bacău. Este adevărat, echipa a jucat în deplasare, dar tot atît de adevărat este faptul că dinamoviștii — conduși in prima parte a meciului cu 2—0, au ratat situații foarte clare prin Mioc, Neumayer și Gal (ultimul, singur cu portarul, a tras in bară!) La reluare, Naumcer I pătrunde în dribling și expediază un șut puternic de la distanță, reducind din handicap. In ultimele minute, Naumcer II centrează, Pruteanu reia într-un adversar, mingea ajunge la Mioc, care aduce egalarea, expediind, cu capul, mingea în plasă. Băcăuanii au folosit formația : Fugarru (Bizbac) — Naumcef I — Bogdan, Constantin, Tănănache, Maghiar — Neumayer, Ghica (Naumcef II) — Pruteanu, Mioc, Gal (Firici). Campionatul județean de fotbal REZULTATELE ETAPEI A II-A Forests Dofteana — Avîntul Răcăciuni 1-1 ; Forestierul Agăș — Oituz Tg. Ocna 1-0 ; Minerul Salina Tg. Ocna — Energia Gheorghe Gheorghiu- Dej 3-1 ; Silvolemn Comănești — Petrolistul Dărmănești 2-0 ; Constructorul Gheorghe Gheorghiu-Dej — Victoria Bacău 2-0 . Partizanul Bacău — Unirea Tricolor Moinești 1-0 . Gloria Zerdeș — CEIL Bacău 1-0. CLASAMENTUL 1. Partizanul Bacău 2 2004-0 4 2. Constructorul Gheorghe Gheorghiu-Dej 2 2004-14 3. Unirea Tricolor Moinești 2 10 13-12 4. CEIL Bacău 2 10 14-12 3. Energia Gheorghe Gheorghiu-Dej 2 10 16-42 6. Silvolemn Comănești 2 10 12-12 7— 8. Victoria Bacău 2 10 14-42 7— 8. Oituz Tg. Ocna 2 10 11-12 9. Gloria Zemeș 10—11. Forestierul Agăș 10—11. Minerul Salina Tg. Ocna 12. Avîntul Răcăciuni 13. Foresta Dofteana 14. Petrolistul Dărmănești 210 13-42 21011-42 21013-62 20111- 41 20112- 61 20021-40 Jocul de fotbal Avîntul Răcăciuni — Partizanul Bacău din etapa I a fost omologat cu rezultatul de 3-0 în favoarea echipei Partizanul Bacău, pentru lipsă de organizare (au lipsit mingile !). Clasamentul este întocmit cu rezultatele din etapa a II-a, neomologate de comisia județeană de fotbal. ETAPA A III-A. DIN 20 SEPT. 1970 - Petrolistul Dărmănești — Unirea Tricolor Moinești : Foresta Dofteana — Victoria Bacău : Oituz Tirgu — Avîntul Răcăciuni ; CEIL Bacău Ocna — Minerul Salina Tg. Ocna : Energia Gheorghe Gheorghiu-Dej — Gloria Zemeș ; Silvolemn Comănești — Constructorul Gheorghe Gheorghiu-Dej ; Forestierul Agăș — Partizanul Bacău. Fotbalul românesc in competițiile europene Astăzi, cele 4 echipe reprezentante ale fotbalului românesc în competițiile europene susțin primele întîlniri. Pe stadionul Dinamo din Capitală, cu începere de la ora 16:00, formația Dinamo București întâlnește în cadrul „Cupei europene a târgurilor" echipa Paok Salonic. La Craiova, în cadrul aceleiași competiții, formația locală Universitatea va juca cu echipa maghiară Pécsi Dózsa. Partida va începe la ora 10:00. Campioana țării noastre, U. T. Arad, susține primul său joc în actuala ediție a „Cupei campionilor europeni" la Rotterdam în compania formației Feynoord, recenta cîștigătoare a „Cupei intercontinentale". Jocul se va disputa in nocturnă de la ora 21:30. In sfîrșit, echipa Steaua București va evolua la Lvov unde va intîlni in primul tur al „Cupei Cupelor" echipa locală Karpatî. Miercuri 16 septembrie 1970 al Nr. cr. L Comitetul executiv | Consiliului popular al județului BACAU ! Prin decizia nr. 509 din 12 septembrie 1970 s-au stabilit pentru legume și fructe următoarele prețuri: î PRODUSUI U/M Prețul efectiv Prețul de vin- 4 de cumpărare tare cu amur (contract) nunta! plafon la lei — pentru unitatea comerțului so ( Ciolilf — lei — 1 3. Pepeni verzi calitatea I 4. Idem calitatea a II-a 1,20 0,90 5. Cartofi de toamnă, stafi nr. 3787 — 62 grupa A din soiurile : Bintje, Pierwiosnek, Irisch Cobbler, Urgenta, Ertling, Sirtema, Viola Ella, Galbaba și Săpunariu — 1,20 6. Idem grupa B din alte soiuri semitîrzii și tîrzii sau amestecuri de soiuri „ — 0,95 7. Struguri de masă grupa E+S (extratimpurii și superiori) calitatea extras „ — 6,80 8. Idem calitatea I „ — 5,40 9. Idem calitatea a 11-a * — 4,00 10. Struguri de masă grupa M Conform H.C.M. nr. 219/1965 prețurile de cumpărare (contract) pentru cartofi de toamnă sunt : 0,75 lei/kg la grupa A și 0,60 lei/kg la grupa B. Prețurile efective de cumpărare (contract) intră în vigoare la data de 16 septembrie 1970, ora zero, iar cele de vînzare cu amănuntul plaffon, intră în vigoare la data de 17 septembrie 1970, ora zero. 1. Pepeni verzi pentru murat cal. 1 2. Idem calitatea a Il-a kg 0.50 0,30 0,75 0,55 0,80 0,60 ! i (mijlocii) calitatea extra „ — 5,80 11. Idem calitatea 1 , — 4,80 12. Idem calitatea a Il-a „ -— 3,70 SEMNE PARTICULARE comunica tovarășa Brebu... ...de la Inspectoratul județean de miliție , într-una din zile, spune interlocutoarea, am fost anunțată că sunt chemată la camera de așteptare. Acolo m-a întimpinat cetățeanul C. V. din Bacău, care își legase fiul cu lanțul, acuzindu-l că a comis mai multe furturi. Cetățeanul a început să ne relateze grăbit că nu mai are,ce-i face fiului său, că organele de miliție să procedeze cum știu cu el, numai acasă să nu-i mai dea drumul. Intr-adevăr, copilul Ionel C. este autorul mai multor furturi. L-am întrebat ce zice mama sa despre faptele lui. Iată ce ne relatează copilul! „Nu am văzut-o niciodată pe mama trează. Toți banii pe care-i cîștigă, îi bea. Pe mine și pe ceilalți cinci frați ne lasă neîngrijiți. Dacă pleacă în piață după cumpărături, vine tocmai seara, moartă de beată, iar noi o așteptăm ore întregi cu ochii ațintiți în stradă, sperînd că doar, doar o veni și ea cu ceva de mîncare. Tata bea și el. Cînd amindoi sînt turmentați, se iau la ceartă, iar noi suntem martori la tot ceea ce urmează. Și urmează lucruri groaznice...". E lesne de înțeles cum a ajuns acest copil să apuce pe căi greșite. Noi refuzăm să mai facem comentarii asupra josnicei comportări a părinților. Așteptăm cuvîntul opiniei publice. Un om de „să-l pui la rană“, dar... Trebuie să fi ajuns la exasperare un părinte ca să ne scrie despre fiul său, să ne roage să facem public un caz de familie. O scrisoare pătată de lacrimile deznădejdii și ale unei profunde amărăciuni. Iată despre ce este vorba : A. Sandu, din Bacău și-a alungat soția și cei doi copii, ca să poată trăi în liniște lîngă Maria R., de pe strada Prieteniei. După un an, ros de remușcări, își readuce soția și copiii, promițindu-le că se va schimba. în zadar. Procedează tot ca înainte. Nu se duce acasă, ce cîștigă duce la concubină, îndurerind cele trei ființe nevinovate — FAMILIA LUI. Tatăl, ne mai scrie că, de fapt, fiul său este un om bun, de „să-l pui la rană", dar de cînd „s-a încurcat" cu Maria R., parcă și-a pierdut mințile. Poate-i vin la loc. Fie și numai pentru lacrimile tatălui său. O fi stînd Maria R. pe strada Prieteniei, însă ar fi bine să cam rupă „prietenia" cu soțul altei femei. Asta ca să nu se împrietenească și cu penitenciarul. Sentimente materne De cind mă știu, n-am văzut mamă care să nu-și iubească fiul. Numai dacă nu e denaturată, că și din acestea se găsesc. Gestionara Elena Balaș, de la unitatea de fabricat braga și borș, din Bacău, este o mamă normală, dar are și ea exagerările ei sentimentale. Își iubește atît de mult fiul din București, Incit vrea să-l știe cheltuind cu nemiluita. Și se pare că, în materie de cheltuit, are fiul său o imaginație mai bogată ca a femeilor. Bineînțeles că cheltuielile „domnului" sînt suportatele gestiune, așa nncit mama iubitoare a delapidat o sumă frumușică din banii statului. Și cum statul nu are sentimentele Elenei Balaș, gestionara va trebui să răspundă pentru faptele sale. Rubrică redactată de Vasile PRUTEANU