Steagul Roşu, septembrie 1970 (Anul 25, nr. 5461-5486)

1970-09-16 / nr. 5474

Pag.2 „Cei din cinci cer­ți (La cinema .Muncitorul“) Pelicula regizată de Vladi­mir Sredal „Cei cinci din cer“ povestește întâmplări dezlăn­țuite de furtuna distrugătoare a ultimului război mondial pe teritoriul Uniunii Sovietice. Cinematografia sovietică ne-a demonstrat prin nenumărate e­­xemple că există o permanență incontestabilă a temei tragice a războiului și că ea dispune de o inepuizabilă forță emoțio­nală. Filmul descrie veridic pe cei cinci eroi, ostași ai Armatei Ro­șii, care au acționat in spatele frontului. Viciile și virtuțile ,'au fost împărțite între persona­je, evitindu-se astfel niște scheme și realizîndu-se perso­naje complexe și adevărate. Ele înfăptuiesc un act colectiv de eroism și bravura lor nu-l de­termină pe regizor să le idea­lizeze. Structura personajelor, evoluția lor ,a relațiilor între ele, devin, în film, captivante. Prin sondarea în profunzime a psihicului eroilor, se tinde către o dezbatere despre curaj, bărbăție, sinceritate și adevăr. O distribuție echilibrată sus­ține partitura dramatică a ro­lurilor fără excese, pe linia fi­rescului. Judecat în sine, filmul lui Fredel are certe calități. Rapor­tat însă la strălucitele creații care au ilustrat anterior tema, el nu descoperă nici o modali­tate de expresie filmică o­­riginală. M. ROZEANU „Dragostea lui Serafim Frolov“ (La cinema „Flamura roșie“) Există o tradiție a Mosfilmului pe care Ulmul lui Semion Tu­manov o respectă și o dezvoltă , aceea a ve­ridicității sentimente­lor. Și „Dragostea lui Serafim Frolov“ e o poveste despre crește­rea și inflorirea unor sentimente, despre sin­ceritate și visurile ei, despre frumusețile e­­xistenței in general. Frumos ambalat, e drept, cu o doză de vopsea roz turnată peste lucruri de obicei sobre, e adevărat, dar respirația faptului sim­plu este mai puterni­că decit orice altceva. Am putea spune că e un Ulm corect dacă n-ar fi jocurile comu­ne, platitudinile, care puteau fi eliminate da­că Tumanov n-ar fi ur­mărit cu insistență să nu lase nedezlegată nici o enigmă, să nu lase în aer nici o­ în­trebare. .. Sunt citeva certe va­lori care ne fac să re­gretăm, cu aici mai mult, tributul plătit șa­blonului. Printre valori este, in primul rind, autenticitatea caracte­relor și forța cuceri­toare a sentimentelor lor. E ca o intoarcere bruscă — in contextul repertoriului cinemato­­grafic actual — către zonele pure ale relați­ilor omenești. Simplu, dar nu și plicticos, cu toate viciile sale de­loc ascunse. Ulmul „Dragostea lui Serafim Frolov“ începe prin a fi indiferent și sfirșeș­­te prin a cuceri inte­resul spectatorului. Pentru că se vrea, mai mult decât orice, sim­plu și adevărat. Tot așa cum Tamara Sio­­mina, această exce­lentă actriță pe care o vedem, din păcate, rar, știe să transforme um gest sau o poveste oarecare pină la cele mai ample semnificații. C. IULIAN O secvență din filmul „Dragostea lui Serafim Frolov". m­emento "TELEVIZIUNE" 16.00 MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970 Deschiderea emisiunii. Fotbal . Dinamo București — P.A.O.R. Salonic, în cadrul competiției „Cursa Europeană a orașelor tîrguri". 17.50 Microavanpremi­era.­­ ** 18.00 Momente folclorice. ••­­ 18.30 Cabinetul economic TV. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Baletul „Lacul lebedelor". 20.50 Cronica literară. 21.05 Actul al IIea al baletului bed­elor".­22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Actul al lll-lea al baletului bedelor". 23.00 închiderea emisiunii. I cinema) MUNICIPIUL BACAU Muncitorul : „Cei cine­ din cer" (orele 10,20; 15,20; 17,20; 19,20; 21,20). Tel. 12029. Flamura roșie : „Dragostea lui Serafim Fro­lov" (orele 10, 16, 18, 20). Tel. 11950. Progresul : „Sub semnul lui Monte Cristo" (orele 10,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Tel. 11377. Tineretului , „Visul d-lui Gentil" orele 10,30; 15,30; 1, 30; 19,30; 21,30). Tel. 12939. EXPOZIȚII municipiul bacau Galeriile de arăd • Expoziția „Strada vă­zută de Karel Licka”. (MUZEE 1 MUNICIPIUL BACAU Karl Muzeul de $m­in­e naturale, strada Marx rnt 2. Muzeul de artă, Calea Moroșești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și contemporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx, nr. 23. Expoziție permanentă. COMUNA TRIAIAN • Muzeul sătesc Prăjești. ArgjursiȚum de ginstw •mur Familia îndurerată anunță înce­tarea din viață a scumpei lor ANETA­RELER 68 ani Cortegiul funebru va porni din strada 9 Mai, Bloc 1/15, sc. B, joi 17 septembrie, ora 16. Familia îndurerată anunță înce­tarea din viață a Dr. FLORICA CHIRU­ SON Inmormîntarea va avea loc miercuri 16 septembrie ora 14,30. Cortegiul va porni din strada Cuza Vodă 33 Bacău. 17.no 17.05 17.30 I­­ .­50 mină 17-45 f»ll £ ROEFI» JS2f ifi.no 1R.70 io.no IO 15 19.90 70.05 71. nn Pierdut legitimație pe numele DO­BRANIȘ VASILE, eliberată de Fabri­ 71.05 ca „Partizanul" Bacău. O declar­anlă. 21.70 71.30 Iradiqi BUCUREȘTI * MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL I .Vf. . ’­yi -a * * V.î­ “'15.00 Concursul și Festivalul international ■ „George­ Enescu". 15.30 Muzică populară. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Muzică ușoara. 16.30 Consultație juridică. 16.40 Arii din operete. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Cîntece și jocuri populare. 18.03 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 Șlagărele anului 1970. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Buchet de melodii populare. 20.05 Tablete­ de seară. 20.10 Microrecital Roberto Carlos. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Secolul XX în corespondența oameni­lor de seamă. 21.20 Muzica ușoară. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii î Doina Badea. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 27.30 Muzică ușoară. 73.00 Pentru magnetofonul dv. 23.30 Muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Pagini din opera „O noapte furtu­noasă". 15.30 Muzică ușoară. 15.40 Publicitate radio. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Sonata în La minor pentru pian $s violoncel op. 36 de Edvard Grieg. 16.50 Pe teme de protecția muncii. 21.00 Concursul­ui Festivalul internațional „George Enescu". 93.70 Recital Dorina Drâghici. 73.40 Canțonete orchestrale. 24.00—1.00 Concert de muzică elvețiană. JOI 17 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineții. *.05—7.30 Muzică și actualități. 7.00 Padiojurnal. Buletin meteo-rutier. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. Ciclul 11, secția a 31-a. 10.30 Carusolul melodiilor. 11.05 Arii din operete. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Suita tinerească. 1i 45 Sfatul medicului 19.no Recital de operă. 19.15 Muzică ușoară. 19.95 Stiinta la zi. 12.30 Întîlnire cu melodia populară și in­terpretul preferat. 19.00 Radiojurnal. 19 10 Avanpremieră cotidiană. .­­ . . 19.90 Muzică ușoară. 13 90 lin ® <tie. ditîga. # _ 14.00 100 de legende românești. ... 14.30 Muzica ușoară. 14.40 Publicitate radio. . 14.50 La microfon Raveca Săndulescu. . . PROGRAMUL. II . 6.00 Program muzical de dimineață. 7.00 Paciojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.15 Program muzical de dimineață (con­tinuare). P.10 Tot înainte. 8.95 Suita de balet „Rodeo". 9.no Tînd­ece de Gheorghe Cucu. 9.15 Muzică populară. 9.45 Selectiuni din opere „Fiice regimen­tului". Muzică ușoară. Cîntece și jocuri populare. Piese instrumentale. Muzică ușoara. # Pagînî din opereta^ „Anton ”dan . Avanpremieră ^cotidiană. Concert de prînz. Din cîntecele $î dansurile popoarelor. Uverturi la opere. Melodii vechi, interpretă»­' noi. Cant» Maria Stoica si Efta Batan. 14.34 Divertisment pentru octet Instrumental. 14.55 Stilnta­­ a­ct. TASI MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAM DE SEARA Buletin de slin. Estrada zilei. Actualitatea economică. Soliști si orchestre de muzică popu­­lara. Drumuri si popasuri turistice. Melodia preferată. Radiojurnal. Romanțe. Actul IV din opera „Othello". Melody-club. Buletin de știri. Piese instrumentale. Canțonete. Cerfi, scriitori, opinii. I­ f/VZAfl/ nmn VTfrjI VîtkiSl&pdd­ 1000,_M.B. perfectă sta­re, ietefotí Î0696%acău. IC* „Lacul le­. „Lacul le­­ m in îs in.m­n.no 11 ”0 11 >o yi.nr 17 15 in nn 17 15 17 70 14.05 nunta 21.45 Valsuri si tam­pouri celebre. JOI 17 SEPTEM88IE 1770 PROGRAM DE DIMINEAȚA 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea în agricultura. 6.40 Bucurie, mîndră floare. 7­00 Informații și muzică. —­ STEAGUL ROȘU IMN­­MA CONTRACTELOR (Urmare din pag. 1) necesare de materii prime și mate­riale și fiind acoperită cu contracte o mare parte a producției, au în­ceput pregătirile pentru desfășura­rea producției în bune condiții, s-au stabilit noile particularități tehnice și tehnologice ale produselor, s-au luat măsuri pentru asigurarea unor condiții favorabile în fiecare sector pentru introducerea de noi tipuri de mobilă astfel incit cerințele be­neficiarilor să fie satisfăcute pe de­plin. în anul viitor, venindu-se în intimpinarea dorințelor unora din­tre beneficiarii interni și externi, se vor realiza noi tipuri de mobilă : garnituri de mobilă dormitor „Dort", diferite tipuri de fotolii, canapele, garnituri de hol, scaune. De aseme­nea, prin asigurarea din timp a con­tractelor, s-a putut întocmi docu­mentația completă de execuție, început pregătirea dispozitivelor ne­­­cesare lucrului, precum și a materii­lor prime și materialelor, s-au luat măsuri pentru îmbogățirea cunoștin­țelor profesionale a lucrătorilor, con­form noilor cerințe ale producției. Pentru eliminarea în totalitate a re­buturilor, în noul an de producție vor fi folosite noi prese monoeta­­jate de mare productivitate și cu particularități tehnice superioare preselor ce se folosesc în prezent. Relatînd aceste citeva aspecte re­feritoare la modul în care este pre­gătit noul an de producție, subli­niem încă o dată însemnătatea deo­sebit de mare ce o are încheierea contractelor economice. Centralele industriale, și în general toți coor­donatorii de balanțe, care au întîr­­ziat încheierea contractelor poartă o mare răspundere. Nimeni și nimic nu trebuie să împiedice desfășurarea normală, bine organizată a procesu­lui de producție viitor. Este necesar să se urgenteze de că­tre fiecare întreprindere încheierea contractelor economice, să se asigu­re încă de pe acum o bază sigură de aprovizionare și desfacere cu spe­cificații precise asupra furnizorilor și beneficiarilor. „O lume d“ (Urmare din pag­­i­­ nile de indioi au rămas credincioase străvechilor legende și credințe, practicind endocanibalismul, consu­­m­înd halucinogene, vînînd și răz­­boindu-se cu săgeți înveninate, um­­brind dezbrăcați, fără a-și pune probleme de ordin etico-moral. Aparent, între waikas și lumea civilizată reprezentată de călugărul C­occo nu se stabilise nici un con­tact. Dar, când misionarul a fost lo­vit de o cumplită boală care l-a adus în pragul morții, waikas au fost a­­ceia care l-au îngrijit. „Dacă ai fi murit — i-au mărturisit ciudații oa­meni — am fi încins un foc mare, te-am fi ars și am fi mîncat oasele”. Această mărturisire îți poate da fiori, dar trebuie să te gîndești că ea sintetizează marea considerație de care se bucura Corco : el se convertise într-unul dintre ai lor. Este un lucru efectiv verificat că waikas nu m­ănîncă oasele străinilor sau ale dușmanilor. Continuînd să se amestece printre acești oameni, Cocco a ajuns să-i imțeleagă și să le descifreze dorințele. Și, deși poa­te părea doar o închipuire, waikas au ajuns și ei să-i înțeleagă treptat­­t­reptat pe albii care au venit să-i întilnească în inima pădurii, atît de greu de străbătut. Primele punți de legătură între această lume pierdută în inima junglei și civilizația noas­tră au fost aruncate peste­ prăpastia timpului. Grație­­ informațiilor furnizate de călugărul Cocco și trăind eu însumi printre waikas, am putut să cunosc cele mai stranii aspecte ale Vieții lor. Am înțeles curînd că au propriile lor norme morale, discutabile din punctul nostru de vedere ; sunt însă întotdeauna gata să exalte binele și să condamne răul. Ceremonia consumării oaselor morților este considerată capabilă să asigure pa­cea spiritelor respective, care do­­bîndesc dreptul la odihna, în „casa tunetelor". Toți cei care au ucis sau au făcut în vreun fel rău cuiva sunt­ izolați de restul tribului pentru a-și ispăși greșeala. Ca probă a primitivității lor, semnalăm că waikas nu cunosc a­­gricultura și nici creșterea anima­lelor domestice, cu excepția cîine­­lui. Mănîncă fructele copacilor pe care le găsesc în pădure. Cu ajuto­rul arcurilor cu săgeți, își mai do­bândesc și un alt tip de hrană : pă­sări, tapiri, șerpi, mici animale de pădure. își sărează mîncarea cu ce­nușa unor plante care conțin clo­­rură de potasiu. Waikas trăiesc în cea mai insuportabilă climă din zo­na ecuatorială •• căldura umedă este istovitoare, temperatura nu scade niciodată sub 40 ° și ește asaltat continuu de cohorte înaripate de insecte, de care băștinașii se apără agitîndu-și tot timpul m­îinile. Te­ritoriul lor nu este net definit. Se pare că ocupă întreaga zonă, at­ât de puțin explorată, a cursului su­perior al fluviului Orinoco, teritoriu cuprins între Venezuela și Brazilia. Oamenii aceștia nu posedă nimic și totuși au tot ce le este necesar pentru a trăi în pădure, unica lume pe care o cunosc. De exemplu, un vînător sau un războinic are întot­deauna asupra sa un arc, mai multe săgeți­, puțină otravă de curara, ci­teva lemne cu care să poată aprinde focul, o mandibulă de „pecari" folo­sită in chip de perie și cițiva dinți de rozător, ingenios transformat­ în daltă ad-hoc. Toate acestea nu cîn­­­tăresc la un loc mai mult de trei ki­lograme. Waikas sunt poligami. Abia născu­te, fetele sunt hărăzite ca soții unuia dintre bărbații tribului. Dacă un co­pil se naște excesiv de mic, este înecat și waikas sunt încredințați că în locul lui se vor naște doi gemeni. Caracteristică pentru înfățișarea waikașilor, in comparație cu t­oți ceilalți indici, este coafura care for­mează pe creștetul capului o „coro­­nilla" ce semnifică luna din care consideră că descind. Waikas mai înseamnă și „oameni care ucid", deși sunt în general pașnici. Dispu­tele dintre Waikas se desfășoară du­pă un ritual specific. Adversarii, u­­nul in fața celuilalt, își dau lovi­turi alternative. Cu un par, ales special pentru duel, primul izbește tonsura adversarului care primește lovitura într-o manieră solemnă. La rîndul său, îl lovește pe celălalt în același chip, și, de cele mai multe ori, lupta se termină cu un craniu zdrobit. Este un tip de „violență or­donată" pe care waikas o folosesc pentru a-și rezolva neînțelegerile și chestiunile de onoare dar și pentru... a consolida prieteniile. Din fericire pentru noi, nu am fost considerați suficient de merituoși pentru o ast­fel de demonstrație amicală. (VA URMA) nSPORT • îiW»SPORT • SPORT 1 Fotbal, tineret-rezerve C.F.R. Timișoara-Dinamo Bacău 2-2 (2-0) Al treilea meci egal al echi­pei de tineret Dinamo Bacău. Este adevărat, echipa a jucat în deplasare, dar tot atît de a­­devărat este faptul că dinamo­­viștii — conduși in prima parte a meciului cu 2—0, au ratat si­tuații foarte clare prin Mioc, Neumayer și Gal (ultimul, sin­­gur cu portarul, a tras in ba­ră!) La reluare, Naumcer I pă­trunde în dribling și expediază un șut puternic de la distan­ță, reducind din handicap. In ultimele minute, Naum­cer II centrează, Pruteanu reia în­tr-un adversar, mingea ajun­ge la Mioc, care aduce egala­­rea, expediind, cu capul, min­gea în plasă. Băcăuanii au folosit formația : Fugarru (Bizbac) — Naumcef I — Bogdan, Constantin, Tănă­­nache, Maghiar — Neumayer, Ghica (Naumcef II) — Pruteanu, Mioc, Gal (Firici). Campionatul județean de fotbal REZULTATELE ETAPEI A II-A Forests Dofteana — Avîntul Răcă­­ciuni 1-1 ; Forestierul Agăș — Oituz Tg. Ocna 1-0 ; Minerul Salina Tg. Oc­na — Energia Gheorghe Gheorghiu- Dej 3-1 ; Silvolemn Comănești — Pe­trolistul Dărmănești 2-0 ; Constructorul Gheorghe Gheorghiu-Dej — Victoria Bacău 2-0 . Partizanul Bacău — Unirea Tricolor Moinești 1-0 . Gloria Zerd­eș — CEIL Bacău 1-0. CLASAM­ENTU­L 1. Partizanul Bacău 2 2­0­0­4-0 4 2. Constructorul Gheorghe Gheorghiu-Dej 2 2­0­0­4-1­4 3. Unirea Tricolor Moinești 2 10 13-12 4. CEIL Bacău 2 10 14-12 3. Energia Gheorghe Gheorghiu-Dej 2 10 16-42 6. Silvolemn Comănești 2 10 12-12 7— 8. Victoria Bacău 2 10 14-42 7— 8. Oituz Tg. Ocna 2 10 11-12 9. Gloria Zem­eș 10—11. Forestierul Agăș 10—11. Minerul Salina Tg. Ocna 12. Avîntul Răcăciuni 13. Foresta Dofteana 14. Petrolistul Dărmănești 210 13-42 21011-42 21013-62 20111- 41 20112- 61 20021-40 Jocul de fotbal Avîntul Răcăciuni — Partizanul Bacău din etapa I a fost o­­mologat cu rezultatul de 3-0 în favoa­rea echipei Partizanul Bacău, pentru lipsă de organizare (au lipsit mingile !). Clasamentul este întocmit cu rezulta­tele din etapa a II-a, neomologate de comisia județeană de fotbal. ETAPA A III-A. DIN 20 SEPT. 1970 - Petrolistul Dărmănești — Unirea Tri­color Moinești : Foresta Dofteana — Victoria Bacău : Oituz Tirgu — Avîntul Răcăciuni ; CEIL Bacău Ocna — Minerul Salina Tg. Ocna : Energia Gheorghe Gheorghiu-Dej — Gloria Zemeș ; Silvolemn Comănești — Constructorul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej ; Forestierul Agăș — Par­tizanul Bacău. Fotbalul românesc in competițiile europene Astăzi, cele 4 echipe reprezentante ale fotbalului românesc în com­petițiile europene susțin primele întîlniri. Pe stadionul Dinamo din Ca­pitală, cu începere de la ora 16:00, formația Dinamo București întâlnește în cadrul „Cupei europene a târgurilor" echipa Paok Salonic. La Craiova, în cadrul aceleiași competiții, formația locală Universitatea va juca cu echipa maghiară Pécsi Dózsa. Partida va începe la ora 10:00. Campioana țării noastre, U. T. Arad, susține primul său joc în actuala ediție a „Cupei campionilor europeni" la Rotterdam în compania formației Feynoord, recenta cîștigătoare a „Cupei intercontinentale". Jocul se va dis­puta in nocturnă de la ora 21:30. In sfîrșit, echipa Steaua București va evolua la Lvov unde va intîlni in primul tur al „Cupei Cupelor" echipa locală Karpatî. Miercuri 16 septembrie 1970 al­­ Nr.­­ cr­. L Comitetul executiv | Consiliului popular al județului­ BACAU ! Prin decizia nr. 509 din 12 septembrie 1970 s-au stabilit­­ pentru legume și fructe următoarele prețuri: î PRODUSUI U/M Prețul efectiv Prețul de vin- 4 de cumpărare tare cu amu­­r (contract) nunta! plafon l­a lei — pentru unitat­e­a comerțului so­ ( Ciolilf — lei — 1 3. Pepeni verzi calitatea I 4. Idem calitatea a II-a 1,20 0,90 5. Cartofi de toamnă, stafi nr. 3787 — 62 grupa A din soiu­rile : Bintje, Pierwiosnek, Irisch Cobbler, Urgenta, Ertling, Sir­­tema, Viola Ella, Galbaba și Săpunari­u —­ 1,20 6. Idem grupa B din alte soiuri semitîrzii și tîrzii sau ames­tecuri de soiuri „ — 0,95 7. Struguri de masă grupa E+S (extratimpurii și superiori) calitatea extras „ — 6,80 8. Idem calitatea I „ — 5,40 9. Idem calitatea a 11-a * — 4,00 10. Struguri de masă grupa M Conform H.C.M. nr. 219/1965 prețurile de cumpărare (contract)­­ pentru cartofi de toamnă sunt : 0,75 lei/kg la grupa A și 0,60 lei/kg­­ la grupa B. Prețurile efective de cumpărare (contract) intră în vigoare la data­­ de 16 septembrie 1970, ora zero, iar cele de vînzare cu amănuntul pla­­f­fon, intră în vigoare la data de 17 septembrie 1970, ora zero. 1. Pepeni verzi pentru murat cal. 1 2. Idem calitatea a Il-a kg 0.50 0,30 0,75 0,55 0,80 0,60 ! i (mijlocii) calitatea extra „ — 5,80 11. Idem calitatea 1 , — 4,80 12. Idem calitatea a Il-a „ -— 3,70 SEMNE PARTICULARE comunica tovarășa Brebu... ...de la Inspectoratul județean de miliție , într-una din zile, spune inter­locutoarea, am fost anunțată că sunt chemată la camera de aș­teptare. Acolo m-a întimpinat cetățeanul C. V. din Ba­cău, care își legase fiul cu lanțul, acuzindu-l că a comis mai multe furturi. Cetățeanul a început să ne relateze grăbit că nu mai are,ce-i face fiului său, că organele de miliție să procedeze cum știu cu el, numai acasă să nu-i mai dea drumul. Intr-adevăr, copilul Ionel C. este autorul mai multor furturi. L-am întrebat ce zice mama sa despre faptele lui. Iată ce ne re­latează copilul! „Nu am văzut-o niciodată pe mama trează. Toți banii pe care-i cîștigă, îi bea. Pe mine și pe ceilalți cinci frați ne lasă neîngrijiți. Dacă pleacă în piață după cumpărături, vine tocmai seara, moartă de beată, iar noi o așteptăm ore întregi cu ochii ațintiți în stradă, spe­­rînd că doar, doar o veni și ea cu ceva de mîncare. Tata bea și el. Cînd amindoi sînt tur­mentați, se iau la ceartă, iar noi suntem­ martori la tot ceea ce urmează. Și urmează lucruri groaznice...". E lesne de înțeles cum a a­­juns acest copil să apuce pe căi greșite. Noi refuzăm să mai facem comentarii asupra josni­cei comportări a părinților. Aș­teptăm cuvîntul opiniei publice. Un om de „să-l pui la rană“, dar... Trebuie să fi ajuns la exas­perare un părinte ca să ne scrie despre fiul său, să ne roage să facem public un caz de familie. O scrisoare pătată de lacrimile deznădejdii și ale unei profunde amărăciuni. Iată despre ce este vorba : A. San­du, din Bacău și-a alungat so­ția și cei doi copii, ca să poată trăi în liniște lîngă Maria R., de pe strada Prieteniei. După un an, ros de remușcări, își rea­duce soția și copiii, promițin­­du-le că se va schimba. în za­dar. Procedează tot ca înainte. Nu se duce acasă, ce cîștigă duce la concubină, îndurerind cele trei ființe nevinovate — FAMILIA LUI. Tatăl, ne mai scrie că, de fapt, fiul său este un om bun, de „să-l pui la ra­nă", dar de cînd „s-a încurcat" cu Maria R., parcă și-a pierdut mințile. Poate-i vin la loc. Fie și numai pentru lacrimile tatălui său. O fi stînd Maria R. pe stra­da Prieteniei, însă ar fi bine să cam rupă „prietenia" cu soțul altei femei. Asta ca să nu se împrietenească și cu peniten­ciarul. Sentimente materne De cind mă știu, n-am văzut mamă care să nu-și iubească fiul. Numai dacă nu e denatu­rată, că și din acestea se gă­­sesc. Gestionara Elena Balaș, de la unitatea de fabricat braga și borș, din Bacău, este o mamă normală, dar are și ea exage­rările ei sentimentale. Își iu­bește atît de mult fiul din Bucu­rești, Incit vrea să-l știe chel­tuind cu nemiluita. Și se pare că, în materie de cheltuit, are fiul său o imaginație mai boga­tă ca a femeilor. Bineînțeles că cheltuielile „domnului" sînt su­portatele gestiune, așa nncit mama iubitoare a delapidat o sumă frumușică din banii statu­lui. Și cum statul nu are sen­timentele Elenei Balaș, gestio­­nara va trebui să răspundă pen­tru faptele sale. Rubrică redactată de Vasile PRUTEANU

Next