Steagul Roşu, septembrie 1970 (Anul 25, nr. 5461-5486)

1970-09-27 / nr. 5484

--------- U.E.I.S. Bacău --------­ Au îndeplinit planul cincinal Eforturile susținute depuse de colectivul de muncitori, ingineri, tehni­cieni de la Unitatea de exploatare și industrializare a lemnului din Bacău, pentru traducerea în fapte a sarcinilor trasate de partid, se concretizează in rezultate pozitive, principalii indicatori de plan ai cincinalului 1966— 1970 fiind realizați cu patru luni înainte de sfirșitul anului 1970. In cursul acestei luni, la U.E.I.S. Bacău a fost îndeplinit planul cincinal la producția globală și marfă. In perioada ce a mai rămas pînă la sfirși­tul anului, forestierii băcăuani își vor continua activitatea lor fructuoasă. Se prevede o depășire a planului cincinal, la valoarea producției globale cu 17.000.000 lei, iar la producția marfă cu 17.500.000 lei. Autobaza Bacău O altă unitate economică a ju­dețului Bacău raportează îndeplini­rea prevederilor actualului plan cin­cinal, la toți indicatorii. Cu aceasta, numărul întreprinderilor care­­ au reușit performanța reducerii perioa­dei de timp necesară realizării o­­biectivelor trasate de Congresul al IX-lea al partidului, se ridică la 12. Colectivul de salariați al Autoba­zei de transporturi Bacău, organizîn­­du-și în continuare activitatea în mod superior, și-a propus­­ obținerea unor depășiri substanțiale: 674.000 tone/transportari, 16.400.000 tone/ kilometri și 17.600.000 călători/kilo­­metri. ANUL XXV — NR. 5.484 (6.963) DUMINICĂ 27 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani AIMGAQA/VIEINNTELE­­ LA CONFRUNTAREA CU FAPTELE­­ DETAIII ALE UIl =­I MUNCA De fapt, aceste rînduri s-ar fi cu­venit, scrise nu acum (deși puterea lor de convingere nu este deloc di­minuată), ci în urmă cu 2-3 luni cînd U.E.I.S. Comănești încheia cu succes unul din obiectivele centrale ale activității sale din acest an: angajamentele asumate în întrece­rea socialistă. Această aproximativă întârziere de abordare își are, însă, partea sa pozitivă, căci vine să ilustreze fap­tic și convingător, ritmul susținut ce caracterizează activitatea desfă­șurată în parchetele de exploatare și fabricile de cherestea, pe ram­pele de încărcare și la expediție, la sectorul de transporturi. Se raporta, la finele perioadei ianuarie-august, că planul la toți indicatorii a fost îndeplinit, înregis­­trîndu-se, de asemenea, importante depășiri: 9.937.000 lei la producția globală, 14.191.000 lei la producția­­ marfă, o creștere apreciabilă a pro­ductivității muncii, mai exact de 7,1 la sută. Așadar, elemente de certă valoare, care conduc sine die la concluzia că organizarea muncii s-a făcut și se va face în mod științific, superior, că resursele umane și ma­teriale cunosc o potențare riguroa­să, logică, eficientă. Desigur, traiectul plan-angaja­­ment se subînțelege, primul element determinîndu-l pe cel de-al doilea. Componentele? Demne de generali­zare. Și numai în rîndul unităților cu profil forestier, ci — ca idee de susținere — în toate celelalte întreprinderi ale județului. Ne vom folosi, pentru argumentările noastre, tot de cifre : la începutul anului, an­gajamentul asumat de forestierii comăneșteni își propunea să valori­fice la un nivel superior tot ceea ce producția, în unitatea ei mate­rială, oferă. Mai apoi, cînd calami­tățile provocate de inundații intr-o importantă zonă a țării, efectele lor negative, se cereau înlăturate, a­­ceiași oameni au hotărât: r­e vom suplimenta angajamentele. în acest mod s-a ajuns ca la producția marfă să se prevadă un spor egal cu 2.400.000 lei, livrările la export, să crească, de asemenea ca și livrări­le la fondul pieții. Acum, cînd punem alături alte două noțiuni — angajament și rea­lizat — constatăm, evident cu satis­facție, că vorba a fost urmată de fapte. Dublat, triplat, înșeșit este angajamentul la producția marfă, adică la 31 august în dreptul aces- Mihai BUZNEA (Continuare in pag. a II-a) ii 99 Rege pentru 8 lei Síat — o spun, deși nu-i încă un titlu de mîndrie — „știențist", su­porter consecvent al echipei de fotbal Știința Institutul pedagogic. Anumite incidente cu propria-mi biografie au, privite retrospectiv, un anume farmec. N-am fost eu, care, în urmă cu trei-patru ani, la Zemeș, unde terenul părea o groa­pă cu urși, iar publicul — un deal în flăcări, incitînd la fapte gro­zave ? Chiar cea mai benignă încu­rajare mi-era interzisă­ eram re­dus la tăcere. „Bucurați-vă că ați scăpat cu atîta", mi-a spus un lo­calnic după ce ostilitățile se în­­ L DE CO­NST. CALIM cheiaseră: „Nouă, zemeșenilor, ni s-a pus, odată, la Comănești, tro­tul sub tribună!" a încheiat cu su­­rîsul celui care scăpase cîndva dintr-o teribilă încurcătură. O, timpuri!, am suspinat și, într-ade­­văr, mă simțeam bucuros... Fiind, așadar, la mijloc, o dra­goste veche, cum aș putea s-o tră­dez ? Incit, indiferent de vreme, ur­măresc toate meciurile acestei e­­chipe. Știu, insă, că — oricît aș împodobi-o — Știința nu e Estu­­diantes, ci o modestă divizionară B. Nu-i o nobilă doamnă, ci o pro­vincială , un pic elegantă, ușor ro­mantică, puțin bovarică. Dar asta nu mă împiedică s-o aplaud cu plă­cere. Chiar aiurelile ei sunt, la ur­ma urmelor, simpatice, firești, pen­tru­­ că — mai trebuie adăugat ? — Știința nu-i o echipă înrăită de moravurile seriei secunde. (Continuare în pag. a II-a) Toate forțele la semănat! Asistența tehnică se acordă direct pe teren, nu un birou! Intrucît calendaristic ne aflăm în epoca optimă pentru însămînțatul culturilor de toamnă și avînd în vedere condițiile deosebit de favorabile create pentru desfășurarea acestor lucrări, ca urmare a ploilor căzute în ultimul timp, Direcția agricolă a indicat să se treacă cu toate forțele și mijloacele la însămînțatul acestor culturi — inclusiv a griului. In același timp, atrage atenția asupra calității lucrărilor, condiție esențială pentru obținerea unor recolte sporite, în anul care vine. Tocmai pentru a vedea modul cum sunt traduse în practică recomandările făcute, chiar în ziua apariției lor în presa locală — joi 24 septembrie a.c., am întreprins un raid intr-un însemnat număr de unități agricole. Este adevărat că peste tot am putut constata preocupare față de executarea lucrărilor agricole de sezon, fără a trece cu vederea însă unele deficiențe, care la unele coope­rative sînt destul de grave. . Un prim popas l-am făcut la coo­perativa agricolă din MĂGURA. Aici, după ce s-au însămînțat cele 20 ha cu orz, mecanizatorii au tre­cut la semănatul griului. De îndată ce s-a făcut ziuă, l-am întâlnit pe tînărul C. Niță, care toc­mai ajunsese cu semănătoarea la locul de muncă, însoțit fiind de către șeful secției de mecanizare. Terenul fiind bine pregătit, erau toa­te condițiile pentru efectuarea unei semănături de bună calitate. Și la cooperativa agricolă „6 MARTIE“ din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej se lucra intens la însămînțatul griu­lui. în această toamnă, cooperatorii de aici vor semăna circa 550 ha din care aproximativ 250 ha în prima e­­tapă, terenul respectiv fiind deja eli­berat și pregătit în acest scop, în ziua raidului nostru, se lucra cu patru semănători : două în tarlaua „Deal-mal", și două la „Prisaca". Alte patru tractoare pregăteau pa­tul germinativ, lucrare absolut ne­cesară datorită tasării terenului în urma ploilor căzute. Sosim la cooperativa agricolă din GURA VĂII. Aici, deși era pe la ora 11, președintele unității, V. Tur­turică, inginerul șef, Haralambie Pă­duraru­ și șeful secției de mecani­zare, Octavian Burcă, erau la se­diu, discutau diferite treburi refe­ritor la... campanie. — în această toamnă, spunea in­ginerul șef al cooperativei, vom în­­sămința cu grill suprafața de 347 Ințj. Gh. LUPU (Continuare în pag. a II-a) Breviar competițional FOTBAL Meci de mare atrac­ție în Capitală : o echi­pă care și-a regăsit ca­dența (Steaua) întîlneș­­te, pe terenul propriu, formația plină de ambi­ții a băcăuani, dinamoviștilor Vor reuși Pană, Florea, Sorin și proaspătul „internațio­nal" Daniel Ene să-i ți­nă în șah pe impetuoșii lor adversari ? Sperăm că da. Oricum, meciul e deschis oricărui re­zultat. In campionatul divi­ziei B, echipa clubului băcăuan Știința pri­mește, pe „23 August", replica formației Portul Constanța. Partida va începe la ora 11, în di­vizia C se dispută me­ciurile : Victoria Roman —Letea Bacău, Penici­lina Iași—Petrolul Moi­­nești, Minodrad V. D.— Textila Buhuși, Minerul Comănești—Chimia Su­ceava, Petrolul Berea —Chimia Gheorghe Gheorghiu-Dej. Așadar, o etapă cu patru par­tide în deplasare. Arăm succes reprezentantelor județului nostru. HANDBAL. Astăzi, la ora 10, pe terenul „Dinamo", hand­baliștii clubului Dina­mo Bacău întîlnesc echipa Dinamo din Bra­șov. O sarcină dificilă pentru antrenorul Ho­­robeț, știut fiind faptul că formația brașoveană este deosebit de inco­modă. Handbaliștii bă­căuani sunt siguri, în­să, că, sprijiniți puter­nic de galerie, vor reuși să depășească și acest puternic adversar. Handbaliștii din di­vizia B susțin azi urmă­toarele întîlniri : Trac­torul Brașov—Știința Bacău (m), Comerțul Constanța—Știința Ba­cău (f), Trotușul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej— Chimia Făgăraș (m). BASCHET Baschetbaliștii de la A.S.A. Bacău întîl­nesc azi, în campiona­tul diviziei B, echipa Comerțul Tîrgoviște, creditată cu frumoase rezultate în „amicale­le" din acest sezon. Par­tida se desfășoară pe terenul de la Casa Ar­matei, începînd cu ora 11. Șt. O. 1 jv­.iîl»." ■ J»..­1Ü •• .*•..* ..4 - Acum, toamna, zilele cu soare au un farmec aparte. Fotor G. BURSUC Agendă agrară Ieri s-au centralizat la Direcția agricolă județeană datele privind treburile la zi de pe agenda lucrătorilor din agricultură. Socotim ca principală operațiune, PREGĂTIREA TERENULUI PEN­TRU ÎNSÂMÎNȚĂRILE DE TOAMNA. Trebuie spus că din cele 47.265 ha ce trebuie însămînțate cu griu, secară, orz, masă verde și legume au fost arate 27.115 ha. Din acestea au fost pregătite în ve­derea însămînțării 24.326 ha — deci un decalaj de aproape 3.000 ha și care ar putea fi redus. Pînă ieri se și însămînțaseră circa 6.500 ha. De remarcat însĂ cĂ NU S-A TERMINAT ÎNSĂMÎNȚATUL CULTURILOR DE ORZ ȘI MASĂ VERDE ! Tot din datele puse la dispoziție de către Direcția agricolă rezultă că în cooperativele agricole unde munca a fost bine organizată și co­laborarea cu secțiile I.M.A. nu e o vorbă goală — pregătitul terenu­lui este o lucrare avansată. Iată cîteva exemple: La C.A.P­­ITEȘTI s-au pregătit pentru însămînțat 324 ha din 375 ; la VALEA SEACA 306 din 325 ha ; la PODU TURCULUI 405 din 618 ha; la HURUIEȘTI 620 din 1045 ha; la PARINCEA 540 din 1090 ha. (La aceste două co­operative a se reține suprafața mare lucrată !). Iată însă și o situație total necorespunzătoare la acest capitol. Astfel, la C.A.P. BEREȘTI­­TAZLAU s-au pregătit doar 240 ha din 685 care vor fi însămințate, deși au existat culturi timpurii pe 417 ha și ca atare front de lucru pentru arat și pregătit patul germinativ a fost suficient. La PÎRJOL 120 ha pregătite din 605 (culturi timpurii 243 ha); la Vultureni 30 ha din 440 (culturi timpurii 180 ha). Acum însă cînd s-a trecut din plin sa recoltat sfeclă, porumb și alte culturi, acum cînd intrăm din plin în epoca optimă însămînțării griului, problema pregătirii terenului devine presantă. TREBUIE ELI­BERAT OPERATIV TERENUL DE BEȚELE DE FLOAREA-SOARELUI, DE SFECLĂ ȘI COLETE. (Să se folosească din plin dislocatoarele de sfeclă existente în dotarea secțiilor I.M.A.); SĂ SE URGENTEZE RE­COLTATUL CARTOFILOR, AL LEGUMELOR etc. CERINȚELE MARI DE FORȚĂ DE MUNCĂ ȘI MIJLOACE DE TRANSPORT IMPUN : O FOARTE BUNĂ ORGANIZARE A MUNCII, O CONȘTIINCIOASĂ ÎNDEPLINIRE A SARCINILOR CE REVIN FIE­CĂRUI COOPERATOR ȘI MECANIZATOR, O ÎNALTĂ RESPONSA­BILITATE — PENTRU CA TOATE LUCRĂRILE SĂ FIE FĂCUTE OPERATIV, EFICIENT. Citiți în pafi­m­a alV-a Violarea încetării focului în Iordania Ieri, la Bacău simpozion pe tema Probleme actuale în glaucom Bacaul a găzduit ieri un simpozion a cărui tematică a cuprins proble­mele actuale privind studiul evolu­ției și tratamentul glaucomului. Or­­ganizat de Filiala din Bacău a U.S.S.M. — cercul oftalmologie — in colaborare cu secția de speciali­tate a Societății de medici și natura­­liști din Iași, simpozionul a întru­nit participarea unor cadre medicale prestigioase. La solicitarea noastră medicul Alexandru Radian, doctor in științe medicale, a oferit citito­­rilor ziarului nostru cîteva informa­ții privind simpozionul. ~ ^*am ruga să ne spuneți, mai intii, cu ce prilej a fost organizat simpozionul ? — Manifestarea științifică medi­­cala la care ne referim a fost pri­lejuită de împlinirea a zece ani de activitate a primelor servicii glau­­comatoase din țară, care au luat ființă în octombrie 1960 la Spitalul unificat Bacău și la Clinica oftal­mologi­că din Iași. Dacă s-ar putea să reliefați, in cîteva cuvinte, conținutul termenu­lui GLAUCOM. Această boală, denumită și apa neagră, afectează ochii, putând duce la orbire. Destul de r­ăspîndit, mai ales la persoanele trecute de 40 de ani, glaucomul constituie tema de cercetare a­ mai multor mii de cadre medicale din întreaga lume. — Am aflat că lucrările simpozio­nului s-au bucurat de prezența mai multor specialiști de renume din țară. Intr-adevăr, au fost prezenți prof. dr. I. Păcurariu, președintele Societății de oftalmologie și mem­bru al Academiei de Științe Medi­cale­ din țara noastră, prof. dr. Săbădeanu, membru al Academiei de Științe Medicale, prof. dr. M. David, de la clinica „Colțea" din București, conf. dr. P. P. Vancea, șeful Clinicii oftalmologice Iași, precum și numeroși alți specialiști din țară care se interesează de acea­stă problemă și desfășoară activitate științifică în domeniul glaucomului.­­ Cu acest prilej s-au prezentat mai multe comunicări, cuprinzînd rezultatele cercetărilor din ultimul timp. Ce ne puteți spune în acest sens ? — Trebuie să remarc deosebit al comunicărilor interesul și mai ales actualitatea lor. Au fost pre­zentate lucrări care privesc tehnici­le cele mai noi în domeniul oftal­mologie, chiar și pentru țările cu o bună tradiție medicală în acest sens. Amintesc aici lucrările „Trabeculo­­tomie în glaucomul infantil și juve­nil", „Acupunctura în glaucom", „Factorul psihic în etiopatogenia glaucomului". O atenție deosebită s-a­­ acordat chirurgiei glaucomului. Mr.NEACȘU POZNAN — capitală de vechi voievodat al Poloniei Marian FLEJS1EROWICZ ziarist din orașul polonez Poznan — oaspete de cîteva zile al ziarului „Steagul roșu" Bacău, ține să facă cunoscute cititorilor români cîteva din realiză­rile obținute, în anii de după eliberare, de către con­cetățenii săi, realizări puse în antiteză cu situația dintre cele doua războaie mondiale. Poznan — capitală de vechi voievodat al Poloniei, unitate te­­ritorial-administrativă care numă­ră cca. 2.000.000 de oameni, este locul in care m-am n­ăscut, am stu­­diat, m-am stabilit și lucrez alături de ceilalți cetățeni ai orașului, cu pana și foaia de hîrtie, la dezvol­tarea, înflorirea acestuia. Prilejul ce mi s-a creat pentru cunoașterea acestei frumoase por­țiuni a României, prin schimbul de experiență organizat, intre pu­blicațiile noastre, îl folosesc pen­tru a face cunoscute locuitorilor județului Bacău cîteva din direc­țiile către care converg preocupă­­rile, năzuințele oamenilor polo­nezi. Nu­ pot vorbi, însă, despre pre­zent fără să-l compar cu trecutul. Apelez la antiteză pentru a subli­nia, cu o și mai mare pregnanță, ritmul impetuos de dezvoltare pe care-l cunoaște orașul Poznan, și alături de el celelalte orașe și lo­calități ale Poloniei noi. Înainte de cel de-al II-lea război mondial, în orașul acesta trăiau 260.000 de oameni, împărțiți pe grupe de meseriași — profesioniști și liber profesioniști; de asemenea, comerțul și alte ocupații consti­tuiau sursele de trai ale locuitori­lor. Despre o economie bine pusă la punct nu putea fi vorba. Existau în oraș foarte multe întreprinderi, de proporții reduse, a căror pro­ducție era limitată la obiecte ma­nufacturiere. Singura întreprinde­re care concentra cea mai mare forță de muncă și putere instala­tă aparținea firmei „Hypolit Cie­­ghilski“ — care număra 1.500 de salariați și în care se produceau mijloace de transport feroviar, printre care vagoane, locomotive, iar în atelierele care aparțineau de fabrică se confecționau ambar­cațiuni nautice cu motor. Ocupația hitlerista, distrugerile provocate de război, au adus mul­te suferințe polonezilor. Orașele Varșovia, Wroclaw, Gdansc au fost distruse in proporție de pînă la 70 la sută de către trupele germane in retragere, iar cea mai mare par­­­te a portului orașului Szczecin a fost scoasă din funcțiune. Cu o­­cazia ofensivei hitleriste spre Poz­nan, din anul 1945, Rownicz Poz­nan, în care se găseau la ora a­­ceea cca. 200.000 de oameni, a cu­noscut pagube incalculabile. Dar nu numai aceste orașe au fost a­­fectate de război. Lodz, Cracovia, Catovice și multe alte localități­­ au avut de suferit de pe urma na­­­­zismului; o parte din cetățeni au­­ fost salvați, Cracovia oferindu-le adăpost, dar proporția cea mai ma­­sivă a cetățenilor a fost internată .

Next