Steagul Roşu, octombrie 1970 (Anul 25, nr. 5487-5513)
1970-10-25 / nr. 5508
Pag. 2 ^~rr"TI1 ■ Un veac de lumină (Urmare din pagina 1) râmâse în afara învățămîntului. După numeroase și repetate cereri și la insistenta institutoarei Elena Berescu, primarul de atunci al urbei aprobă, la 1 septembrie 1870, înființarea noii școli, precizînd: „Se publică spre Cunoștința tuturor părinților, epitropilor, îngrijitorilor și patronilor de copile adjunse în etate de a fi date la școală, mai ales pentru cei care locuiescu în acea parte a orașului că de astăzi pot aduce copilele în școală unde au început înscrierile în registre". Dar greutățile materiale, mai cu seamă lipsa unui local propriu, au tulburat multă vreme activitatea acestei școli. Numărul elevelor creștea, iar spațiul de școlarizare rămînea total necorespunzător. Proprietarii imobilelor, în care școala a funcționat mai multi ani, percepeau chirii mari. în 1879, directoarea școlii (se pare că aceeași inimoasă Elena Berescu) face cunoscut primăriei că spațiul de școlarizare este impropriu, că pereții cad, că-i frig și murdar, iar de nu se vor lua măsuri în consecință va fi nevoită să suspende cursurile. Prin 1884 se obține și un al patrulea post de învățătoare, numărul elevelor ajungînd la vreo 150. Reiese din arhiva păstrată că durata cursurilor era împărțită pe semestre, cu examene în ianuarie și iunie. Mediile se făceau la „gradul învățăturei", lucru manual și conduită, însă lipsurile se perpetuă. Altă avalanșă de sesizări din partea părinților și cadrelor didactice vizează aceeași dorință generală — construirea unui local propriu. Ca urmare, în 1889 se pune prima piatră la temelia acestei școli. Parcă, amintindu-ne de plăcutele scrieri ale cronicarilor moldoveni, în monografia închinată Bacăului din anii 1850—1900, fostul primar al urbei, Costache Radu, scria: „La 1889- 1890, fiind eu primar, s-a zidit școala de fete nr. 2, după planul trimis de minister și care a costat 61.000 lei {...), plătindu-se din banii comunei". Majoritatea populației școlare era recrutată din familii modeste (muncitori, funcționari, mici meseriași). Copiii săraci se bucurau de grijă atentă din partea învățătoarelor, care adeseori organizau serbări în scopul procurării de îmbrăcăminte, manuale și rechizite pentru elevele nevoiașe. Devenise aceasta o modalitate de a menține o frecventă bună. Dar condițiile materiale, determinate de intrega orînduire a vremii, perturbau prea de multe ori desfășurarea activității școlare. Ani, decenii de-a rîndul, a fost nevoie de o neîntreruptă luptă cu lipsurile, in speță de ordin material, ca flacăra luminii din această școală să nu apună. Astfel, generații după generații de elevi s-au perindat prin această școală, continuîndu-și apoi drumul spre viată. Iar astăzi, cînd sutele de școlari și dascălii lor, urcă sau coboară treptele școlii, primenită pe măsura vremurilor orinduirii noastre socialiste, nu uită să trimită în șoaptă cuvinte de stimă pentru cei care au slujit învățămîntul românesc. Se cuvine deci, un omagiu cald înflăcăraților dascăli ai acelor vremi, intelectuali patrioți care au aprins facla de lumină la această școală de a rămas aprinsă de-a lungul unui întreg veac. f*/EnCEFtiTUb Vasilache Gheorghe, pierdut legitimație de serviciu, nr. 7167, eliberată de G.I.P. Borzești. O declar nulă. Cucu Adriana, pierdut legitimație de serviciu eliberată de G.I.P. Borzești. O declar nulă. I///V2/I//rum—------------*337 Vînd magnetofon B—4 și ceas de mină „Omega“. Telefon 1.56.56 — I vremea Vreme răcoroasă cu cerul variabil, local se vor Înregistra ploi slabe. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul nordic. Temperatura rămîne staționară , minimele vor fi cuprinse intre 1 și 6 grade, iar maximele intre 7 și 12 grade. STEAGUL ROȘU Roșii de la seră și în acest an sera asociației intercooperatiste din Municipiul Gheorghe Gheorghiu.Dej obține rezultate edificatoare. După cum ne-a informat inginerul Florin Lazăr, șeful unității, din prima cultură de roșii care a fost încheiată la 1 iulie, de pe suprafața de aproximativ două ha s-a realizat cantitatea de 16,2 vagoane tomate, mai mult cu două tone față de prevederi. Urmare a rezultatelor bune obținute, planul anual de beneficii a fost depășit încă de pe acum cu peste 200.000 lei. De reținut faptul că aproape 50 la sută este din producția realizată a fost livrată la export, calitativ fructele fiind deosebit de apreciate de către diverși consumatori de peste hotare. De cîteva zile, în seră a început recoltatul roșiilor din a doua cultură, acțiune care va dura pînă la sfirșitul lunii decembrie. „Săptămîna Economiei", devenită tradiție în anii edificării României Socialiste, constituie o sărbătoare închinată spiritului de economie. In fotografie un aspect de la ghișeele C.E.C. din municipiul Bacău. Buletinul de identitate Un act ce trebuie păstrat cu grijă De fapt, dacă nu-i ai la tine ești un nimeni. Dacă nu ai buletinul de identitate, respiri, mănînci, te plimbi pe stradă, dar nu poți participa la o serie întreagă de aspecte esențiale ale vieții sociale. Fără buletin, deci, din punctul de vedere al vieții civice — nu exiști. Dar, oare este atît de greu să acorzi atenția cuvenită acestui act oficial cu coperte gri ? E chiar atît de greu să fii în rînd cu majoritatea cetățenilor ? Se înțelege, răspunsul e cel dorit, nu. Și totuși, sînt unele persoane care, din neglijență sau indiferență, tratează această problemă deosebit de importantă, cu o superficialitate care, desigur, nu rămâne fără urmări. Nu numai pentru că legea sancționează aspru astfel de fapte, ci și pentru că realmente buletinul de identitate este un document strict necesar, în diferite împrejurări, pentru rezolvarea unor treburi personale. Așa, de pildă, el este necesar la starea civilă, pentru completarea ori solicitarea unor acte, la poștă, pentru a intra în posesia unor colete sau sume venite pe numele respectivei persoane, la CEO pentru scoaterea unor bani lăsați aici in păstrare, la angajarea în serviciu, la întocmirea dosarelor de pensie, la pătrunderea în unele întreprinderi sau instituții, în stațiunile de odihnă , la serviciile de cazare, la hoteluri, campinguri etc etc. Fără îndoială, nu este cazul să mai insistăm asupra importanței acestui document legal, deoarece populația știe că, la solicitarea organului de miliție, fiecare cetățean este obligat să se legitimeze. Refuzul atrage după sine sancțiuni severe. Nu trebuie să mai insistăm asupra importanței acestui document, numit buletinul de identitate, pentru că, fără el, în esență, nu te poți număra printre cetățenii țării. Și atunci, rămîne cu totul de neconceput faptul că, nu o dată, au fost găsite, de către organele de miliție, buletine lăsate drept garanție în diferite locuri. Lăsare și uitate. Unii și-au lăsat buletinul la magazine, cînd au probat haine ori au cumpărat în raie unele obiecte de folosință îndelungată. Aceștia au uitat, de fapt, că buletinul de identitate este și el de folosință îndelungată. Și, să nu-i uităm, cînd vorbim de această categorie de cetățeni, pe cei care și-au lăsat pe termen nelimitat documentul identității lor la hotel. Așa, de pildă, cu ocazia unei verificări întreprinse de organele noastre la hotelurile „Central“ și „Decebal“ din Bacău, s-au găsit abandonate — nu însă și... seduse — 16 buletine. Ne referim și la cel al lui Lupașcu Adrian-Dan, din Buhuși, str. Libertății nr. 42, și la buletinul Marianei Iriiciuc, din comuna Secuieni și la cel al Aureliei Petrea, din Dofteana — Bacău... Astfel de buletine, au fost trimise organelor de miliție de pe raza cărora posesorii își au domiciliul, pentru a li se restitui, dar și pentru a fi sancționați conform dispozițiunilor legale. Sancțiunile prevăd amenzi, dar nu trebuie uitat și faptul că pentru obținerea unui nou buletin de identitate, se pierde timp prețios, iar alte problem« c-persem»e le nu pot fi rezolvate, decît după obținerea noului document legal. Iată de ce buletinul — acest act oficial, prin care cetățeanul își dovedește identitatea în tot felul de Împrejurări trebuie păstrat cu grijă, cu atenție și respect pentru legile țării. Maior Constantin NIȚA, din Inspectoratul județean de miliție N* B* Combinatul siderurgic Galați angajează absolvenți de liceu pentru a fi calificați prin cursuri de specializare postliceale in specialitatea: electrician aparate de măsură și automatizare In timpul școlarizării se asigură cazare gratuită, înscrierile se fac la serviciul învățămînt C.S.G. pînă la 1 noiembrie 1970. Actele necesare la înscriere sînt: Copie legalizată de notariat după certificatul de studii. Copie nelegalizată după certificatul de naștere. Cerere de înscriere. kAAA^AAAAAA/«*^AA/hAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA>^/^/vV^/V^AA/v^AAAAA^AA4^A/^A/vAA-!• »«=■ 5.000 kg porumb boabe la ha Anul în care sintem nu poate fi apreciat ca fiind unul din cei normali pentru cultura porumbului. Spunem aceasta întrucît precipitațiile căzute au fost repartizate foarte neuniform în timp: în cursul lunii mai, bunăoară, ploile excesive nu numai că au întrerupt desfășurarea lucrărilor agricole, dar au provocat și o stagnare în creșterea și dezvoltarea plantelor care manifestă totuși unele pretenții față de regimul termic, culturi printre care se numără și porumbul. Mai tîrziu însă, în vară, cel care influența negativ asupra legării iodului a fost tot factorul umiditate, dar care de această dată a lipsit din sol. Seceta pronunțată din cursul perioadei de formare a bobului a redus substanțial producția, a dus la o folosire incompletă a capacității de producție a solului, a agrofondului asigurat acestei culturi. Cu toate acestea, aplicînd o tehnologie adecvată condițiilor naturale de climă, tehnologie bazată pe o îndelungată experiență, am reușit, ca și în acest an să obținem o producție care se estimează la circa 5.000 kg boabe la fiecare hectar aflat în cultură, mai mult cu 900 kg fată de plan. Fără îndoială, recolta amintită a cerut unele eforturi din partea colectivului de muncă din fermă, eforturi care s-au făcut atunci cînd tehnologia culturii a cerut acest lucru. Pe scurt, aș vrea să spun că întregul complex de lucrări agrotehnice a fost aplicat la timp și, după părerea mea, de bună calitate. De fapt, bazele acestei producții au fost puse încă din toamna anului precedent cina, imediat după eliberarea terenurilor respective s-a trecut la executarea arăturilor, adîncimea acestora fiind de aproximativ 80 cm, în funcție de natura solului. Cu această ocazie, la fiecare La Ferma de stat Sascut hectar s-au administrat și cite 400 kg superfosfat. In primăvară, de îndată ce terenul a permis, întreaga suprafață a fost grăpată, ceea ce a contribuit atît la menținerea apei în sol cit și la distrugerea buruienilor. Mai tîrziu, înaintea semănatului, terenul a fost mărunțit și afinat corespunzător, la adîncimea de însămînțare, prin discuiri repetate. Odată cu pregătirea patului germinaliv s-au administrat cite 200 kg de superfosfat și 250 kg azotat de amoniu la hectar. Semănatul s-a făcut cu semănătoarea SPC-6, concomitent executîndu-se și erbicidarea pe rîndurile de porumb. După răsărirea plantelor, în preajma tahtului am aplicat o sapă rotativă, distrugînd astfel buruienile răsărite și cele în curs de răsărire, iar în timpul vegetației cultura a fost prășită mecanic de patru ori. După cum se vede intervenția manuală a fost exclusă de la aplicarea lucrărilor de întreținere, fapt care ne-a permis întrebuințarea acesteia la efectuarea altor munci agricole. Deosebită atenție am acordat asigurării unei densități corespunzătoare capacității de producție solului, care să răspundă condițiilor climatice specifice acestui an. In funcție de tarla, numărul de plante recoltabile la hectar a variat între 45.000 și 50.000. Un lucru pe care îl considerăm deosebit de important în legarea unui rod bogat, și pe care-l facem an de an, este asigurarea unei polenizări perfecte, ceea ce realizăm prin intercalarea, încă de la semănat, după o anumită schemă, a 1—2 hibrizi cu perioadă de vegetație diferită fată de cel care se află în cultură. Reușim astfel să asigurăm un legat bun, care influențează pozitiv nivelul recoltei. Și în anul trecut ferma noastră a realizat, producții sporite la cultura porumbului — cite 5.540 kg, boabe Stas la fiecare hectar. Sunt rezultate care oglindesc efortul tuturor lucrătorilor fermei pentru obținerea de recolte bogate, conștienți fiind că prin aceasta contribuie la o mai bună aprovizionare a populației cu produse agroalimentare. Ing. D. ISTRATE, șeful Fermei de stat Sascut „Arta de a face daruri“ (Urmare din pagina I) avem șanse egale de a deveni strălucitori, fiindcă nu suntem egal inzestrați cu fantezie, cu umor, cu delicatețe, cu predispoziții spre galanterie. Nu putini dintre noi av ori greoaie, sumbre, veșnic eclipsate de vreo nemulțumire. Dar și aceste făpturi, maladive ori agreate, pot — printr-un efort de observație și de adaptare socială — să ajungă la o normă general admisă, cu alte cuvinte să atingă nivelul comportării amabile. Adevărul e că nu ne putem ignora unii pe alții, chiar de am vrea. Dacă, de pildă, o solidaritate profesională și de interes nu se bazează pe o comunitate de simțăminte, grupurile in care trăim, incepînd cu familia, se dovedesc in perspectiva timpului simple ficțiuni. Iată de ce „cultivarea relațiilor omenești" a constituit preocupare dintre cele mai serioase a multor personalități exemplare. Aceste „relații“ pot da certitudine visurilor intelectuale, construcțiilor spiritului; în orice caz le echilibrează, se armonizează. Revenind asupra temei mentului“ de astăzi, trebuie „argude spus că arta de a face și de a primi daruri e arta de a întreține o reciprocă simpatie, dragoste, prețuire. De orrită slimă și de orice respect ne-ar asigura formal cineva, dacă ignoră miturile noastre personale, micile noastre pasiuni, dacă ne atenționează“ neinspirat in zilele noastre de excepție, stima și respectul său ne vor apărea meschine. Acela ne cunoaște superficial, ori nu ne cunoaște deloci ne e „străin“. Pengă o sumedenie de indicații utile, cărțulia Sandei Faur are darul de a ne evoca farmecul sărbătoresc al relațiilor cotidiene. Ultimul marș la sonda 1415 (Urmare din pag. I) ohid negru“. In niște scripte de pe masa plină de unsoare de motor, de păcură și... cerneală aflată In bașca sondei (cabina, „biroul“ maistrului de foraj) stă scris că la sonda 1415 se va termina forajul la 18 noiembrie. Caloianu, volubilul Caloianu, tînărul acesta neastîmpărat care „trece“ coloana deschisă de sapă prin oligocen unde pe sub sprincene cînd îi privești graficul și îți spune pus pe glume : „Să nu ne luăm după grafice, noi nu avem timp să ținem cont de ele. Păi de ce să stau eu aici pînă-n noiembrie, și-ncă-n 18, cind mă așteaptă alte sonde? O termin pe asta și dau fuga la alta, n-am timp“! Și Caloianu și ai săi își vor lua căștile și salopetele și vor trece poate pe dealul de alături. Dar tot așa, nebăgînd în seamă izvorașele și cetina. Cînd l-am cunoscut pe Caloianu lucra schimbul sondorului șef Ianoș Pustian. Adică ajutorul de sondor șef Nicolae Arghir, podorul Gheorghe Petcu, sondorii Nicolae Cernat și Gheorghe Scripcaru, electricianul Constantin Bălan și mecanicul Nicolae Iscu. Fiecare la locul lui, exacutînd rapid și cu o precizie pe care nu poți să nu o sesizezi, dacă asiști la două operații asemănătoare executate la un interval de cîteva minute, făcea ca sfredelirea adîncurilor să aibă loc nu conform programului stabilit, ci conform priceperii lor de experimentați sondori. Programul nu a spus că trebuie să se economisească în septembrie 15 sape, și ei tot au făcut-o. Pentru că și Caloianu, și ei au o anume tehnică în străpungerea stratelor. Eocenul, miocenul și oligocenul își au corespondent în priceperea lor un anume mod de traversare (o anume viteză, o anume categorie de sape, un anume fluid de foraj), știut de ei și numai de el. Cartea, tehnica, spun ele ce spun, nimic de zis. Și spun bazîndu-se tot pe experiența sondorilor. Dar cartea-i făcută pentru toate dealurile, pe cînd 1415 este pe un anume deal și cere o anume tehnică, știută, cum am zis, de Caloianu și ai săi. E puțin spus îndemînare cînd îi vezi la lucru pe cei opt sondori. Artă, s-ar potrivi parcă mai bine. Mă uit la sondorul șef, la Ianoș Pustian, i s-a încleștat mina pe frîna granicului, asta pentru cîteva secunde de zgomot la sondă, motoarele te zdruncină tare, dar Pustian aude, da, aude sapa, aude coloana aceea de dincolo de 2.000 de metri. Aude sau simte ?! Nu știu, dar deodată slobozește frîna și marșul continuă. Trec sondorii prin erele pămîntului, prin mileniile de milenii, care s-au așezat peste lacul de țiței. Și fac sondorii loc țițeiului să iasă deasupra cuaternarului. Talpa sondei era la 2.080 m. Se introdusese garnitura jos și se corecta sapa. Cea dinainte avusese un diametru mai mic. Acum trebuia făcut, cel puțin timp de 15 minute, rodajul noii sape. Caloianu îi spusese sondorului ștef ca după cele 15 minute să apese, ușurel-ușurel, pînă la maximum. Și să nu uite să urmărească avansarea sapei pe talpă la fiecare jumătate de oră. Da, mai spusese și acest lucicru, deși era știut și răsp știut de sondorul șef. Miocenul, cu sarea lui, și cam dăduse de furcă lui Caloianu, fiindcă i-a tot stricat fluidul de foraj. Acum se străbatea un strat pentru care brigada avea un noroi de foraj bine pus la punct (ușor, cu filtrare mică), dar în care atenția cea mai mare trebuia acordată lucrului sapei, înaintării ei corecte. Intre două vorbe mai de duh, volubilul Caloianu, găsește întotdeauna loc și timp pentru cîteva indicații care-l trădează, oricît ar încerca el să ascundă, măiestria profesională. Și cînd auzim, chiar alături de vorbele acelea șugubețe, și pe cele rostite de Caloianu celălalt, maistrul de foraj, ne explicăm fără putință de tăgadă înaintare a sapei rapida către acel 2120 țintit de cîteva luni de sondorii de la 1415. Filiala interjudețeană a surzilor Bacău Strada Mihai Viteazu nr. 9, telefon 12455, angajează INSTRUCTOR cu 1/2 normă la Clubul surzilor din Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej. Studii școala medie. întreprinderea Inergoconstrucția București Șantier CET extindere Brazi — lotul VI Borzești anunță că în ziua de 26 octombrie 1970, are loc concursul pentru ocuparea posturilor de maiștri, construcții civile și industriale Doritorii se vor adresa șantierului CET extindere Brazi — lotul VI Borzești— biroul personal. T. A. P. L. Bacău angajează magaziner si gestionari Informații la sediul întreprinderii. S.C.VA. Bacău t angajează pentru municipiul Bacău, MECANIC AUTO CALIFICAT, ELECTRICIAN ÎNTREȚINERE AUTORIZAT, ȘOFER, ȘEF PENTRU ACHIZIȚII cu îndeplinire condiții gestionar; A se adresa str. Păun Pincio nr. 10, telefon 14012. Fabrica de cabluri și materiale electroizolante din București Șoseaua Gării Cățelu nr. 4, sector III, tel. 43.12.50, tramvai 28 și autobuz 65. angajează de urgentă ! Prezentarea la sediul întreprinderii | muncitori necalificați bărbați cu stagiul militar satisfăcut, minim 7 clase elementare. Se asigură cazare la căminul unității, muncitori bărbați în aceleași condiții pentru calificare în meseria de constructor conductori și cabluri electrice. Duminică 25 octombrie 1970 11.45 11.50 12.00 12.25 12.30 13.00 13.10 13.22 13.45 14.00 14.30 15.00 15.30 16.00 16.20 16.30 16.45 17.00 17.30 17.50 18.00 19.00 19.30 20.05 20.10 20.20 20.15 20.45 21.45 22.00 22.20 22.30 23.00 0.00 11.00 11.20 11.30 12.15 12.40 13.00 13.30 14.08 14.30 15.00 16.00 16.20 16.55 17.00 17.35 18.03 18.30 18.30 19.00 19.30 19.50 20.00 20.30 20.50 21.05 22.00 22.30 23.05 23.45 TELEVIZIUNE! DUMINICA 25 OCTOMBRIE 9.00 Deschiderea emisiunii. 9.45 Desene animate. 10.00 Viața satului. 11.15 Amfiteatru muzical. 12.00 De strajă patriei. 13.00 în reluare la cererea telespectatorilor. 13.30 Emisiune în limba maghiară. 15.00 Fotbal : Dinamo București—Steaua 17.00 Campionatul mondial de ciclobal. 18.00 Cintare patriei. 19.15 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Baletul „La piață". 20.30 Telex-varietăți. 21.30 Reportaj TV. 21.35 Telex-varietăți. Partea a II-a. 22.30 Campionatele mondiale de gimnastică. 23.00 Telejurnalul de noapte. LUNI 26 OCTOMBRIE 1970 In jurul orei 15.30 vizitatov. Nicolae Ceaușescu in S.U.A. Transmisie de la Casa Albă — Washington. 18.00 Microavanpremieră cotidiană. 18.05 Rampa. 18.25 Panoramic științific. 18.50 Actualitatea in economie. 19.05 Cu automobilul prin Austria. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Teatru foileton. 20.55 Unul din doi. 21.55 Teleglob. 22.20 Campionatele mondiale de gimnastică. 23.00 Telejurnalul de noapte. Inadio f BUCUREȘTI DUMINICA 25 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 17.15 Caravana fanteziei. 18.00 Melodii populare. 18.15 Cîntecul e pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Muzică populară. 19.20 Zece minute cu Mino Reitano. 20.05 Teatru scurt. 21.00 Zece melodii preferate. 21.35 Album de romanțe. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.30 Muzică de dans. 22.50 Moment poetic. 23.00 Muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 16.00 Cîntece și jocuri populare. 16.30 Panoramic opera. 17.00 Almanah sonor. 18.00 Revista literară radio. 18.30 365 de cîntece. 18.40 Pagini din opereta „Plutașul de pe Bistrița“. 19.05 Romanțe. 19.25 Muzică ușoară. 20.30 Destinul estetic și social al simfoniilor de Beethoven. 21.30 Parada ritmurilor. 22.30 Studioul de poezie. 22.50 La microfon Dan Spătaru. 23.05 Concert al orchestrei simfonice a Radioteleviziunii cehoslovace. 0.05—1.00 Lucrări de Dimitrie Cuclin. LUNI 26 OCTOMBRIE 1970 PROGRAMUL I Sfatul medicului. Cotele apelor Dunării. Muzică ușoară. Știința la zi, întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. Radiojurnal. Avanpremieră cotidiană. Muzică ușoară. Muzică populară. Compozitorul săptămînii . Henry Purcell. Te apăr, te laud, te cint. Muzică populară. Muzică ușoară. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Muzică de estradă. Revista economică. Frumoasă ești, patria mea. Vizita președintelui Republicii Socialiste România Nicolae Ceaușescu. in S.U.A. Melodii populare. Poșta radio. . Muzică ușoară. Gazeta radio. Doine și jocuri populare. Tableta de seară. Microrecital Gică Petrescu. Argheziană. Solista serii : Lili Ivanova. Teatru document. Piese de estradă. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. Album liric. Concert de seară.5.00 Estrada nocturnă, programul Ii Cîntece și jocuri. Recital de operă Dușan Bugarin. Muzică ușoară. Concert de print. Din țările socialiste. Concert de print (continuare). Rampa. Melodii populare. Muzică ușoară. De toate pentru toți. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier Viața de concert a Capitalei. Sfatul medicului. . . Din cele mai frumoase melodii, cele mai frumoase. Arii din opere. Muzică populară. Curs de limba engleză. 365 de cîntece. Revista șlagărelor. , O carte pe săptămînă „Alter ego . Noapte bună, copii. Concert pentru pian și orchestră. Universitatea radio. Piese corale „ Fragmente din suita „Alladin și Concertul pentru vioară și prenes Amintiri și melodii. Pagini de mare popularitate din opere. Sonatina pentru flaut și pian și „Ciocanul fără stăpîn“. Sonate pentru pian de Beethoven. teatru) Teatrul dramatic „Bacovia", prezintă astăzi la sediu — orele 16 și 19,30 — spectacolul cu piesa „O zî de odihnă ■ cinema! Municipiul Bacău „Intilnirea" - Muncitorul. (Orele e 10.20 ; 15.20 ; 18 ; 20,30). Tel. 12028. „Helga“ — Flamura roșie. (Orele : 16 . 18 . 20). Tel. 11950. „Jandarmul se însoară" — Progresul. (Orele 10.30 : 14.30 : 16.30 : 18,30 : 20.30). Tel 11377 „Comisarul “ și panterele albastre — Tineretului. (Orele: 10.30 : 15.30 5 17,30 : 19.30 : 21.30) Tel. 12939. Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej 23 August : „In arșița nopții“. Oituz : „Moll Flanders". Moinești Petrolul : „Operațiunea Leontine". 23 August : „Sub semnul lui Monte Cristo". ii) Orna Oituz : „Argoman Superdiabolicul“. COMA VEȘTI 1 Mai : „Dreptul de a te naște". EXPOZIȚII .MUNICIPIUL BACA» Galeria de artă : Expoziția de grafică Ștefan Popesc», descrisă zilnic între orele 10—18. Holul Teatrului ," Bacovia" . Expoziția de pictură și grafică a grupului plasticienilor din învățămînt .Penet»* Alb*. COMUNA BACOVA Expoziția memorială Ion Borcea. muzee MUNICIPIUL BACA» Muzeul de științe naturate, strada Karl Marx nr. 7. Muzeul de artă, Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și contemporană Muzeul de Istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanentă. COMUNA TRAIAN » Muzeul sătesc PrăjesM