Steagul Roşu, octombrie 1970 (Anul 25, nr. 5487-5513)

1970-10-25 / nr. 5508

Pag. 2 ^~rr"TI1 ■ Un veac de lumină (Urmare din pagina 1) râmâse în afara învățămîntu­lui. După numeroase și repetate cereri și la insistenta institutoarei Elena Berescu, primarul de­ atunci al ur­bei aprobă, la 1 septembrie 1870, în­ființarea noii școli, precizînd: „Se publică spre Cunoștința tuturor pă­rinților, epi­tropilor, îngrijitorilor și patronilor de copile adjunse în eta­te de a fi date la școală, mai ales pentru cei care locuiescu în acea parte a orașului că de astăzi pot aduce copilele în școală unde au început înscrierile în­ registre". Dar greutățile materiale, mai cu seamă lipsa unui local propriu, au tulburat multă vreme activitatea a­­cestei școli. Numărul elevelor creș­tea, iar spațiul de școlarizare ră­­m­înea total necorespunzător. Pro­prietarii imo­bil­elor, în care școala a funcționat mai multi ani, perce­peau chirii mari. în 1879, directoa­rea școlii (se pare că aceeași ini­moasă Elena Berescu) face cunoscut primăriei că spațiul de școlarizare este impropriu, că pereții cad, că-i frig și murdar, iar de nu se vor lua măsuri în consecință va fi nevoită să suspende cursurile. Prin 1884 se obține și un al pa­trulea post de învățătoare, numărul elevelor ajungînd la vreo 150. Re­iese din arhiva păstrată că durata cursurilor era împărțită pe semes­tre, cu examene în ianuarie și iu­nie. Mediile se făceau la „gradul învățăturei",­­ lucru manual și con­duită, însă lipsurile se perpetuă. Altă avalanșă de sesizări din partea părinților și cadrelor didactice vi­zează aceeași dorință generală — construirea unui local propriu. Ca urmare, în 1889 se pune prima pia­tră­ la­ temelia acestei școli. Parcă, amintindu-ne de plăcutele scrieri ale cronicarilor moldoveni, în mo­nografia închinată Bacăului din anii 1850—1900, fostul primar al urbei, Costache Radu, scria: „La 1889- 1890, fiind eu primar, s-a zidit școa­la de fete nr. 2, după planul tri­mis de minister și care a costat 61.000 lei {...), plătindu-se din banii comunei". Majoritatea populației școlare era recrutată din familii modeste (mun­citori, funcționari, mici meseriași). Copiii săraci se bucurau de grijă atentă din partea învățătoarelor, care adeseori organizau serbări în scopul procurării de îmbrăcăminte, manuale și rechizite pentru elevele nevoiașe. Devenise aceasta o moda­litate de a menține o frecventă bună. Dar condițiile materiale, de­terminate de intrega orînduire a vremii, perturbau prea de multe ori desfășurarea activității școlare. Ani, decenii de-a rîndul, a fost nevoie de o neîntreruptă luptă cu lipsurile, in speță de ordin material, ca fla­căra luminii din această școală să nu apună. Astfel, generații după ge­nerații de elevi s-au perindat­ prin această școală, continuîndu-și apoi drumul spre viată. Iar astăzi, cînd sutele de școlari și dascălii lor, urcă sau coboară treptele școlii, prime­nită pe măsura vremurilor orindui­­rii noastre socialiste, nu uită să trimită în șoaptă cuvinte de stimă pentru cei care au slujit învățămîn­­tul românesc. Se cuvine deci, un omagiu cald înflăcăraților dascăli ai acelor vremi, intelectuali patrioți care au aprins facla de lumină la a­­ceastă școală de­ a rămas aprinsă de-a lungul unui întreg veac. f*/EnCEFtiTUb Vasilache Gheorghe, pierdut le­gitimație de serviciu, nr. 7167, elibe­rată de G.I.P. Borzești. O declar nulă. Cucu Adriana, pierdut legitimație de serviciu eliberată de G.I.P. Bor­zești. O declar nulă. I///V2/I//­­rum—------------­*337 Vînd magnetofon B—4 și ceas de mină „Omega“. Telefon 1.56.56 — I vremea­ Vreme răcoroasă cu cerul variabil, local se vor Înregistra ploi slabe. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul nordic. Temperatura rămîne staționară , minimele vor fi cuprinse intre 1 și 6 grade, iar maximele intre 7 și 12 grade. STEAGUL ROȘU Roșii de la seră și în acest an sera asociației intercooperatiste din Municipiul Gheorghe Gheorghiu.Dej obține rezultate edificatoare. După cum ne-a informat inginerul Florin Lazăr, șeful unității, din prima cultură de roșii care a fost în­cheiată la 1 iulie, de pe suprafața de aproximativ două ha s-a reali­zat cantitatea de 16,2 vagoane to­mate, mai mult cu două tone față de prevederi. Urmare a rezultatelor bune obți­nute, planul anual de beneficii a fost depășit încă de pe acum cu peste 200.000 lei. De reținut faptul că aproape 50 la sută este din producția realizată a fost livrată la export, calitativ fructele fiind deo­sebit de apreciate de către diverși consumatori de peste hotare. De cîteva zile, în seră a început recoltatul roșiilor din a doua cultu­ră, acțiune care va dura pînă la sfirșitul lunii decembrie. „Săptămîna Economiei", devenită tradiție în anii edificării României Socialiste, constituie o sărbătoare închinată spiritului de economie. In fotografie un aspect de la ghișeele C.E.C. din municipiul Bacău. Buletinul de identitate Un act ce trebuie păstrat cu grijă De fapt, dacă nu-i ai la tine ești un nimeni. Dacă nu ai buletinul de identitate, respiri, mănînci, te plimbi pe stradă, dar nu poți participa la o serie întreagă de aspecte esenția­le ale vieții sociale. Fără buletin, deci, din punctul de vedere al vie­ții civice — nu exiști. Dar, oare este atît de greu să acorzi atenția cuvenită acestui act oficial cu co­perte gri ? E chiar atît de greu să fii în rînd cu majoritatea cetățeni­lor ? Se înțelege, răspunsul e cel dorit, nu. Și totuși, sînt unele per­soane care, din neglijență sau in­diferență, tratează această proble­mă deosebit de importantă, cu o su­perficialitate care, desigur, nu ră­­mâne fără urmări. Nu numai pen­tru că legea sancționează aspru astfel de fapte, ci și pentru că real­mente buletinul de identitate este un document strict necesar, în di­ferite împrejurări, pentru rezolva­rea unor treburi personale. Așa, de pildă, el este necesar la starea ci­vilă, pentru completarea ori solici­tarea unor acte, la poștă, pentru a intra în posesia unor colete sau su­me venite pe numele respectivei persoane, la CEO pentru scoaterea unor bani lăsați aici in păstrare, la angajarea în serviciu, la întocmi­rea dosarelor de pensie, la pătrun­derea în unele întreprinderi sau in­stituții, în stațiunile de odihnă , la serviciile de cazare, la hoteluri, campinguri etc etc. Fără îndoială, nu este cazul să­­ mai insistăm asupra importanței a­­ces­tui document legal, deoarece populația știe că, la solicitarea or­ganului de miliție, fiecare cetă­țean este obligat să se legitimeze. Refuzul atrage după sine sancțiuni severe. Nu trebuie să mai insistăm asupra importanței acestui docu­ment, numit buletinul de identita­te, pentru că, fără el, în esență, nu te poți număra printre cetățenii ță­rii. Și atunci, rămîne cu totul de neconceput faptul că, nu o dată, au fost găsite, de către organele de­­ mi­liție, buletine lăsate drept garanție în diferite locuri. Lăsare și uitate. Unii și-au lăs­at buletinul la maga­zine, cînd au probat haine ori au cumpărat în raie unele obiecte de folosință îndelungată. Aceștia au uitat, de fapt, că buletinul de iden­titate este și el de folosință înde­lungată. Și, să nu-i uităm, cînd vor­­bim de această categorie de cetă­țeni, pe cei care și-au lăsat pe ter­men nelimitat documentul identității lor la hotel. Așa, de pildă, cu o­cazia unei verificări întreprinse de or­ganele noastre la hotelurile „Cen­tral“ și „Decebal“ din Bacău, s-au găsit abandonate — nu însă și... se­duse — 16 buletine. Ne referim și la cel al lui Lupașcu Adrian-Dan, din Buhuși, str. Libertății nr. 42, și la buletinul Marianei Iriiciuc, din comuna Secuieni și la cel al Aure­liei Petrea, din Dofteana — Bacău... Astfel de buletine, au fost trimise organelor de miliție de pe raza că­rora posesorii își au domiciliul, pentru a li se restitui, dar și pentru a fi sancționați conform dispozițiu­­nilor legale. Sancțiunile prevăd a­­m­enzi, dar nu trebuie uitat și­ faptul că pentru obținerea unui nou bu­letin de identitate, se pierde timp prețios, iar­­ alte­­ problem« c-persem»e le nu pot­­ fi rezolvate, decît după obținerea noului document legal. Iată de ce buletinul — acest act oficial, prin care cetățeanul își do­vedește identitatea în tot felul de Împrejurări trebuie păstrat cu gri­jă, cu atenție și respect pentru le­gile țării. Maior Constantin NIȚA, din Inspectoratul județean de miliție N­­* B* Combinatul siderurgic Galați angajează absolvenți de liceu pentru a fi calificați prin cursuri de specializare postliceale in specialitatea: electrician aparate de măsură și automatizare In timpul școlarizării se asigură cazare gratuită, înscrierile se fac la serviciul învățămînt C.S.G. pînă la 1 noiembrie 1970. Actele necesare la înscriere sînt: Copie legalizată de notariat după certificatul de studii. Copie nelegalizată după certificatul de naștere. Cerere de înscriere. kAAA^AAAAAA/«*^AA/hAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA>^/^/vV^/V^AA/v^AAAAA^AA4^A/^A/vAA-!• »«=■ 5.000 kg porumb boabe la ha Anul în care sintem­ nu poate fi apreciat ca fiind unul din cei nor­mali pentru cultura porumbului. Spunem aceasta întrucît precipita­țiile căzute au fost repartizate foar­te neuniform în timp: în cursul lu­nii mai, bunăoară, ploile excesive nu numai că au întrerupt desfășura­rea lucrărilor agricole, dar au pro­vocat și o stagnare în creșterea și dezvoltarea plantelor care manifes­tă totuși unele pretenții față de re­gimul termic, culturi printre care se numără și porumbul. Mai tîrziu însă, în vară, cel care influența ne­­gativ asupra legării iodului a fost tot factorul umiditate, dar care de această dată a lipsit din sol. Seceta pronunțată din cursul perioadei de formare a bobului a redus substan­țial producția, a dus la o folosire incompletă a capacității de produc­ție a solului, a agrofondului asigu­­rat acestei culturi. Cu toate aces­tea, aplicînd o tehnologie adecvată condițiilor naturale de climă, tehno­logie bazată pe o îndelungată ex­periență, am reușit, ca și în acest an să obținem o producție care se estimează la circa 5.000 kg boabe la fiecare hectar aflat în cultură, mai mult cu 900 kg fată de plan. Fără îndoială, recolta amintită a cerut unele eforturi din partea co­­lectivului de muncă din fermă, e­­forturi care s-au făcut atunci cînd tehnologia culturii a cerut acest lu­cru. Pe scurt, aș vrea să spun că întregul complex de lucrări agro­tehnice a fost aplicat la timp și, după părerea mea, de bună calitate. De fapt, bazele acestei producții au fost puse încă din toamna anului precedent cina, imediat după elibe­rarea terenurilor respective s-a tre­cut la executarea arăturilor, adîn­­cimea acestora fiind de aproxima­tiv 80 cm, în funcție de natura so­lului. Cu această ocazie, la fiecare La Ferma de stat Sascut hectar s-au administrat și cite 400 kg superfosfat. In primăvară, de în­dată ce terenul a permis, întreaga suprafață a fost grăpată, ceea ce a contribuit atît la menținerea apei în sol cit și la distrugerea buruie­nilor. Mai tîrziu, înaintea semănatu­lui, terenul a fost mărunțit și afi­nat corespunzător, la adîncimea de însămînțare, prin discuiri repetate. Odată cu pregătirea patului germi­­naliv s-au administrat cite 200 kg de superfosfat și 250 kg azotat de amoniu la hectar. Semănatul s-a fă­cut cu semănătoarea SPC-6, conco­mitent executîndu-se și erbicidarea pe rîndurile de porumb. După răsă­rirea plantelor, în preajma tah­tu­­lui am aplicat o sapă rotativă, dis­­trugînd astfel buruienile răsărite și cele în curs de răsărire, iar în tim­pul vegetației cultura a fost prăși­tă mecanic de patru ori. După cum se vede intervenția manuală a fost exclusă de la aplicarea lucrărilor de întreținere, fapt care ne-a permis întrebuințarea acesteia la efectua­rea altor munci agricole. Deosebită atenție am acordat asi­­gurării unei densități corespunză­toare capacității de producție solului, care să răspundă condiții­­­lor climatice specifice acestui an. In funcție de tarla, numărul de plante recolt­abile la hectar a variat între 45.000 și 50.000. Un lucru pe care îl considerăm deosebit de important în legarea unui rod bogat, și pe care-l facem an de an, este asigu­­rarea unei polenizări perfecte, ceea ce realizăm prin intercalarea, încă de la semănat, după o anumită schemă, a 1—2 hibrizi cu perioadă de vegetație diferită fată de cel care se află în cultură. Reușim ast­fel să asigurăm un legat­ bun, care influențează pozitiv nivelul recoltei. Și în anul trecut ferma noastră a realizat, producții sporite la cultura porumbului — cite 5.540 kg, boa­be Stas la fiecare hectar. Sunt rezul­tate care oglindesc efortul tuturor lucrătorilor fermei pentru obținerea de recolte bogate, conștienți fiind că prin aceasta contribuie la o mai bună aprovizionare a populației cu produse agroalimentare. Ing. D. ISTRATE, șeful Fermei de stat Sascut „Arta de a face daruri“ (Urmare din pagina I) avem șanse egale de a deveni strălucitori, fiindcă nu suntem­ e­­gal inzestrați cu fantezie, cu u­­mor, cu delicatețe, cu predispoziții spre galanterie. Nu putini dintre noi av ori greoaie, sumbre, veșnic eclipsate de vreo nemulțumire. Dar și aceste făpturi, maladive ori agreate, pot — printr-un efort de observație și de adaptare so­cială — să ajungă la o normă ge­neral admisă, cu alte cuvinte să atingă nivelul comportării ama­bile. Adevărul e că nu ne putem ig­nora unii pe alții, chiar de am vrea. Dacă, de pildă, o solidarita­te profesională și de interes nu se bazează pe o comunitate de sim­țăminte, grupurile in care trăim, incepînd cu familia, se dovedesc in perspectiva timpului simple fic­țiuni. Iată de ce „cultivarea rela­țiilor omenești" a constituit preocupare dintre cele mai seri­o­­ase a multor personalități exem­plare. Aceste „relații“ pot da cer­titudine visurilor intelectuale, con­strucțiilor spiritului; în orice caz le echilibrează, se armonizează. Revenind asupra temei mentului“ de astăzi, trebuie „argu­de spus că arta de a face și de a primi daruri e arta de a întreține o reciprocă simpatie, dragoste, prețuire. De orr­ită sl­im­ă și de orice respect ne-ar asigura for­­mal cineva, dacă ignoră miturile noastre personale, micile noastre pasiuni, dacă­­ ne atenționează“ neinspirat in zilele noastre de ex­cepție, stima și respectul său ne vor apărea meschine. Acela ne cunoaște superficial, ori nu ne cu­noaște de­loc­­i ne e „străin“. Pe­­ngă o sumedenie de indica­ții utile, cărțulia Sandei Faur are darul de a ne evoca farmecul săr­bătoresc al relațiilor cotidiene. Ultimul marș la sonda 1415 (Urmare din pag. I) ohid negru“. In niște scripte de pe masa plină de unsoare de motor, de păcură și... cerneală a­­flată In bașca sondei (cabina, „biroul“ mais­trului de foraj) stă scris că la sonda 1415 se va termina forajul l­a 18 no­iembrie. Caloianu, volu­bilul Caloianu, tînărul a­­cesta neastîmpărat care „trece“ coloana deschisă de sapă prin oligocen un­de pe sub sprincene cînd îi privești graficul și îți spune pus pe glume : „Să nu ne luăm după grafice, noi nu avem timp să ți­nem cont de ele. Păi de ce să stau eu aici pînă-n noiembrie, și-ncă-n 18, cind mă așteaptă alte sonde? O termin pe as­ta și dau fuga la alta, n-am timp“! Și Caloianu și ai săi își vor lua căș­tile și salopetele și vor trece poate pe dealul de alături. Dar tot așa, ne­­băgînd în seamă izvora­­șele și cetina. Cînd l-am cunoscut pe Caloianu lucra schimbul sondorului șef Ianoș Pustian. Adică ajutorul de sondor șef Nicolae Arghir, podorul Gheor­­ghe Petc­u, sondorii Ni­colae Cernat și­­ Gheor­ghe Scripcaru, electricia­nul Constantin Bălan și mecanicul Nicolae Iscu. Fiecare la locul lui, exa­­cutînd rapid și cu o pre­cizie pe care nu poți să nu o sesizezi, dacă asiști la două operații asemă­nătoare executate­­ la un interval de cîteva minu­te, făcea ca sfredelirea adînc­urilor să aibă loc nu conform programului stabilit, ci conform pri­ceperii lor de experi­mentați sondori. Progra­mul nu a spus că trebuie să se economisească în septembrie 15 sape, și ei tot au făcut-o. Pentru că și Caloianu, și ei au o a­­nume tehnică în străpun­gerea stratelor. Eocenul, miocenul și oligocenul își au corespondent în priceperea lor un anume mod de traversare (o a­­nume viteză, o anume categorie de sape, un a­­nume fluid de foraj), știut de ei și numai de el. Cartea, tehnica, spun ele ce spun, nimic de zis. Și spun bazîndu-se tot pe experiența sondo­rilor. Dar cartea-i făcută pentru toate dealurile, pe cînd 1415 este pe un anu­me deal și cere o anu­me tehnică, știută, cum am zis, de Caloianu și ai săi. E puțin spus înde­­mînare cînd îi vezi la lu­cru pe cei opt sondori. Artă, s-ar potrivi parcă mai bine. Mă uit la son­­dorul șef, la Ianoș Pus­­tian, i s-a încleștat mina pe frîna granicului, asta pentru cîteva secunde d­e zgomot la sondă, mo­toarele te zdruncină ta­re, dar Pustian aude, da, aude sapa, aude co­loana aceea de dincolo de 2.000 de metri. Aude sau simte ?! Nu știu, dar deodată slobozește frîna și marșul continuă. Trec sondorii prin erele pă­­mîntului, prin mileniile de milenii, care s-au a­­șezat peste lacul de țiței. Și fac sondorii loc țițe­iului să iasă deasupra cuaternarului. Talpa sondei era la 2.080 m. Se introdusese garnitura jos și se co­recta sapa. Cea dinainte avusese un diametru mai mic. Acum trebuia făcut, cel puțin timp de 15 mi­nute, rodajul noii sape. Caloianu îi spusese son­dorului ștef ca după cele 15 minute s­ă apese, u­șurel-ușurel, pînă la ma­­ximum. Și să nu uite să urmărească avansarea sapei pe talpă la fiecare jumătate de oră. Da, mai spusese și acest lu­ci­cru, deși era știut și răsp știut de sondorul șef. Miocenul, cu sarea lui, și cam dăduse de furcă lui Caloianu, fiindcă i-a tot stricat fluidul de fo­raj. Acum se străbatea un strat pentru care bri­gada avea un noroi de foraj bine pus la punct (ușor, cu filtrare mică), dar în care atenția cea mai mare trebuia acorda­­tă lucrului sapei, înain­tării ei corecte. Intre două vorbe mai de duh, volubilul Caloianu, gă­sește întotdeauna loc și timp pentru cîteva indicații care-l trădează, oricît ar încerca el să ascundă, măiestria profe­sională. Și cînd auzim, chiar alături de vorbele acelea șugubețe, și pe cele rostite de Caloianu celălalt, maistrul de fo­­raj, ne explicăm fără pu­­tință de tăgadă înaintare a sapei rapida către acel 2120 țintit de cîteva luni de sondorii de la 1415. Filiala interjudețeană a surzilor Bacău Strada Mihai Viteazu nr. 9, telefon 12455, angajează INSTRUCTOR cu 1/2 normă la Clubul surzilor din Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej. Studii școala medie. întreprinderea Inergo­­construcția București Șantier CET extindere Brazi — lotul VI Borzești anunță că în ziua de 26 octombrie 1970, are loc concursul pentru ocuparea posturilor de maiștri, construcții civile și industriale Doritorii se vor adresa șantierului CET extindere Brazi — lotul VI Borzești— biroul personal. T. A. P. L. Bacău angajează magaziner si gestionari Informații la sediul întreprinderii. S.C.VA. Bacău t angajează pentru municipiul Bacău, MECANIC AUTO CALIFICAT, ELECTRICIAN ÎNTREȚINERE AUTORIZAT, ȘOFER, ȘEF PEN­TRU ACHIZIȚII cu îndeplinire condiții gestionar; A se adresa str. Păun Pincio nr. 10, telefon 14012. Fabrica de cabluri și materiale electroizolante din București Șoseaua Gării Cățelu nr. 4,­ sector III, tel. 43.12.50, tramvai 28 și autobuz 65. angajează de urgentă ! Prezentarea la sediul întreprinderii | muncitori necalificați bărbați cu stagiul militar satisfăcut, minim 7 clase elementare. Se asigură cazare la căminul unității, muncitori bărbați în aceleași condiții pentru cali­ficare în meseria de constructor con­ductori și cabluri electrice. Duminică 25 octombrie 1970 11.45 11.50 12.00 12.25 12.30 13.00 13.10 13.22 13.45 14.00 14.30 15.00 15.30 16.00 16.20 16.30 16.45 17.00 17.30 17.50 18.00 19.00 19.30 20.05 20.10 20.20 20.15 20.45 21.45 22.00 22.20 22.30 23.00 0.00­ 11.00 11.20 11.30 12.15 12.40 13.00 13.30 14.08 14.30 15.00 16.00 16.20 16.55 17.00 17.35 18.03 18.30 18.30 19.00 19.30 19.50 20.00 20.30 20.50 21.05 22.00 22.30 23.05 23.45 TELEVIZIUNE! DUMINICA 25 OCTOMBRIE 9.00 Deschiderea emisiunii. 9.45 Desene animate. 10.00 Viața satului. 11.15 Amfiteatru muzical. 12.00 De strajă patriei. 13.00 în reluare la cererea telespectato­rilor. 13.30 Emisiune în limba maghiară. 15.00 Fotbal : Dinamo București—Steaua 17.00 Campionatul mondial de ciclobal. 18.00 Cintare patriei. 19.15 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Baletul „La piață". 20.30 Telex-varietăți. 21.30 Reportaj TV. 21.35 Telex-varietăți. Partea a II-a. 22.30 Campionatele mondiale de gimnas­tică. 23.00 Telejurnalul de noapte. LUNI 26 OCTOMBRIE 1970 In jurul orei 15.30 vizita­tov. Nicolae Ceaușescu in S.U.A. Transmisie de la Casa Albă — Washington. 18.00 Microavanpremieră cotidiană. 18.05 Rampa. 18.25 Panoramic științific. 18.50 Actualitatea in economie. 19.05 Cu automobilul prin Austria. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Teatru foileton. 20.55 Unul din doi. 21.55 Teleglob. 22.20 Campionatele mondiale de gimnas­tică. 23.00 Telejurnalul de noapte. Inad­i­o f BUCUREȘTI DUMINICA 25 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 17.15 Caravana fanteziei. 18.00 Melodii populare. 18.15 Cîntecul e pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Muzică populară. 19.20 Zece minute cu Mino Reitano. 20.05 Teatru scurt. 21.00 Zece melodii preferate. 21.35 Album de romanțe. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.30 Muzică de dans. 22.50 Moment poetic. 23.00 Muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 16.00 Cîntece și jocuri populare. 16.30 Panoramic opera. 17.00 Almanah sonor. 18.00 Revista literară radio. 18.30 365 de cîntece. 18.40 Pagini din opereta „Plutașul de pe Bistrița“. 19.05 Romanțe. 19.25 Muzică ușoară. 20.30 Destinul estetic și social al simfo­niilor de Beethoven. 21.30 Parada ritmurilor. 22.30 Studioul de poezie. 22.50 La microfon Dan Spătaru. 23.05 Concert al orchestrei simfonice a Radioteleviziunii cehoslovace. 0.05—1.00 Lucrări de Dimitrie Cuclin. LUNI 26 OCTOMBRIE 1970 PROGRAMUL I Sfatul medicului. Cotele apelor Dunării. Muzică ușoară. Știința la zi, întîlnire cu melodia populară și in­terpretul preferat. Radiojurnal. Avanpremieră cotidiană. Muzică ușoară. Muzică populară. Compozitorul săptămînii . Henry Purcell. Te apăr, te laud, te cint. Muzică populară. Muzică ușoară. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Muzică de estradă. Revista economică. Frumoasă ești, patria mea. Vizita președintelui Republicii So­cialiste România Nicolae Ceaușescu. in S.U.A. Melodii populare. Poșta radio. . Muzică ușoară. Gazeta radio. Doine și jocuri populare. Tableta de seară. Microrecital Gică Petrescu. Argheziană. Solista serii : Lili Ivanova. Teatru document. Pie­­se de estradă. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. Album liric. Concert de seară.­­5.00 Estrada nocturnă, programul Ii Cîntece și jocuri. Recital de operă Dușan Bugarin. Muzică ușoară. Concert de print. Din țările socialiste. Concert de print (continuare). Rampa. Melodii populare. Muzică ușoară. De toate pentru toți. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier Viața de concert a Capitalei. Sfatul medicului. . . Din cele mai frumoase melodii, cele mai frumoase. Arii din opere. Muzică populară. Curs de limba engleză. 365 de cîntece. Revista șlagărelor. , O carte pe săptămînă „Alter ego . Noapte bună, copii. Concert pentru pian și orchestră. Universitatea radio. Piese corale „ Fragmente din suita „Alladin și Concertul pentru vioară și prenes­ Amintiri și melodii. Pagini de mare popularitate din opere. Sonatina pentru flaut și pian și „Ciocanul fără stăpîn“. Sonate pentru pian de Beethoven.­­ teatru) Teatrul dramatic „Bacovia", prezintă astăzi la sediu — orele 16 și 19,30 — spectacolul cu piesa „O zî de odihnă ■­­ cinema! Municipiul Bacău „Intilnirea" - Muncitorul. (Orele e 10.20 ; 15.20 ; 18 ; 20,30). Tel. 12028. „Helga“ — Flamura roșie. (Orele : 16 . 18 . 20). Tel. 11950. „Jandarmul se însoară" — Progresul. (Orele­­ 10.30 : 14.30 : 16.30 : 18,30 : 20.30). Tel 11377 „Comisarul “ și panterele albastre — Tineretului. (Orele: 10.30 : 15.30 5 17,30 : 19.30 : 21.30) Tel. 12939. Municipiul G­heorghe Gheorgh­iu-Dej 23 August : „In arșița nopții“. Oituz : „Moll Flanders". Moinești Petrolul : „Operațiunea Leontine". 23 August : „Sub semnul lui Monte Cristo". ii) Orna Oituz : „Argoman Superdiabolicul“. COM­A VEȘTI 1 Mai : „Dreptul de a te naște". EXPOZIȚII .MUNICIPIUL BACA» Galeria de artă : Expoziția de grafică Ștefan Popesc», descrisă zilnic între o­­rele 10—18. Holul Teatrului ," Bacovia" . Expo­ziția de pictură și grafică a grupului plasticienilor din învățămînt .Penet»* Alb*. COMUNA BACOVA Expoziția memorială Ion Borcea. m­uzee­­ MUNICIPIUL BACA» Muzeul de științe naturate, strada Karl Marx nr. 7. Muzeul de artă, Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și contemporană Muzeul de Istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanentă. COMUNA TRAIAN » Muzeul sătesc PrăjesM

Next