Steagul Roşu, octombrie 1970 (Anul 25, nr. 5487-5513)
1970-10-25 / nr. 5508
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN rn ANUL XXV — NR. 5.508 (6.987) DUMINICĂ 25 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani SEMĂNATUL GRIULUI și adunatul culturilor tirzii lucrări agricole de sezon ce se cer grabnic încheiate Zilele trecute a plouat. In cîmp nu s-a putut face prea mare lucru, ceea ce în parte este justificat. Am zis în parte întrucît acolo unde a existat mai mult interes, s-au putut totuși executa unele lucrări, cum ar fi aratul, transportul sfeclei și porumbului etc. Este adevărat că se cerea un efort suplimentar. Dacă ne gîndim însă că sîntem deja la sfârșitul lunii octombrie, vremea putind deveni oricînd nefavorabilă lucrului în timp, apare evidentă necesitatea folosirii din plin a oricărui minut în care se mai poate face ceva. Este adevărat că în unele cooperative agricole, ca urmare a eforturilor depuse, însămînțările sunt încheiate, lucru deosebit de important dacă avem în vedere că ploile căzute în ultimul timp au creat condiții favorabile creșterii și dezvoltării plantelor, ceea ce constituie una din principalele garanții în obținerea unor recolte bogate în anul Viitor. Cu multă mîndrie, inginerul șef de la C.A.P. Negri, Ion Nica, declara : „Cele 408 hectare de grîu au fost însămințate. Dacă azi (23 octombrie a.c. — n.n.) nu ploua, semănăm și circa 30 hectare peste plan, terenul fiind pregătit, întrucît din punct de vedere calitativ lucrările executate în această toamnă sînt net superioare celor din anii precedenți, apreciem că și nivelul recoltei viitoare va fi mult ridicat. Culturile răsărite sînt bine încheiate. Iar plantele se dezvoltă bine“. Și la cooperativa agricolă din Prăjești însămîntatul griului este pe terminate, la data vizitei noastre mai erau de semănat circa 10 hectare. Dacă nu ploua în ziua respectivă totul se încheia cu bine. Cu alte cuvinte mecanizatorii și-au făcut datoria. De fapt și în ziua raidului nostru, deși plouase, în tarlaua „La cruci“ mecanizatorii Grigore Baciu și Ion Totu, lucrau la arături. Nu același lucru putem spune despre recoltări. La cultura porumbului, bunăoară, mai era de adunat producția de pe aproximativ 220 hectare. La sfecla de zahăr, de asemenea situația se prezenta destul de alarmantă, fiind de recoltat încă aproximativ 20 hectare, și de transportat peste 1.600 tone sfeclă! După cum spuneau tovarășii din conducerea unității, o mare parte din vină aparține Autobazei Bacău, care nu a asigurat mijloacele necesare. Autocamioanele repartizate lucrează foarte defectuos. Dimineața se prezintă tîrziu la lucru, în unele zile parte din mașini făcînd numai cite o singură cursă ! ? De fapt și la cooperativa agricolă din Negri transportul sfeclei este mult rămas în urmă, la data vizitei noastre fiind în cîmp peste 1.000 tone. Cele 9 autocamioane primite de la Autobaza din Comănești lucrează, dar nu cu prea mare spor, și aceasta tot datorită defecțiunilor. Așa prezentîndu-se situația, nu este de mirare că mari cantități de produse se află și în prezent pe cîmp, în bătaia vîntului și a ploilor. Numai la C.A.P. Negri, pe lingă sfeclă, se găsesc în cîmp aproximativ 50 tone de porumb pentru boabe. Vorbind despre depozitarea producției, îndeosebi a porumbului, trebuie să arătăm că în marea majoritate a cooperativelor agricole nu se acordă atenție acestei probleme. Aproape nicăieri nu s-au luat măsurile necesare în vederea asigurării spațiilor de depozitare, o parte din recoltă părăduindu-se pe cîmp și prin incintele cooperativelor. In prezent se recurge la unele improvizații, dar care nu se dovedesc eficiente. Poate că ploile din ultimele zile vor reuși să demonstreze tuturor necesitatea urgentării amenajării pătulelor și a punerii producției la adăpost. „Arta de a face daruri“ Cfticați, domniile voastre, cărțulia cu titlul de mai sus ! Eu — da, și fin să adaug , cu plăcere, întrucit pledoaria autoarei, Sanda Faur, mi s-a părut delicioasă. Stimulat de lectură, am urmărit un spectacol uman, mărunt insă fermecător în simplitatea sa, de care aproape uitasem. Mi-am descoperit, astfel, destule erori „filozofice“ și, mai ales, o mulțime de slăbiciuni. Ca să fiu sincer pînă la capăt, a și trebuit să roșesc de ja ECONS^^^ cîteva ori, la cotitura vreunui paragraf, amintindu-mi de galele făcute intr-o împrejurare sau alta, dar — de ce n-aș spune-o — și să mă amuz de... gătitele unor cunoscuți de-ai mei, în aceleași circumstanțe. Jucîndu-mii privirea peste pagini, am constatat că toți sîntem supuși nevoii sufletești de a face și de a primi daruri, numai că unii dintre noi cunosc rafinamentul acestei îndeletniciri generoase, iar alții se poticnesc cu stîngăcie înainte de a schița un gest gentil, deși e în inima lor un caz de bune intenții. Cred că atit priceperea cil și indemînarea pot fr motivate prin existența sau lipsa unei experiențe , nimeni nu e priceput din naștere și nimeni nu e neîndemânatic pe viață ! Desigur, nu (Continuare in pag. a II-a) V» C.A.P. Podu Turcului A terminat recoltatul porumbului După cure ne-a informat inginerul șef al C.A.P. Podu Turcului, Nicu Beldie, în seara zilei de joi 22 octombrie a.c., la unitatea amintită s-a terminat de recoltat porumbul de pe cele 718 hectare. Din știuleții rezultați în cîmp au mai rămas numai 46 ?de tone. In același timp s-a acordat atenție și transportului cocenilor spre furajerii. Pînă vineri dimineață se eliberaseră 380, ha. Prima brigadă care a încheiat lucrarea a fost — poate părea multora surprinzător —— cea din Podu Turcului. Această brigadă este condusă de Ion Rotaru, iar cea mai bună echipă s-a dovedit a fi a Lucreției Chiiriac.. în ordinea realizărilor merită evidențiată și brigada condusă de Ion Popa, din satul Lehancea. feri, la Bacău, a fost inaugurata o forma modernă de comerț Ieri s-a deschis la Bacău casa de comenzi „Mercur". Este vorba — așa după cum au mai fost informați cititorii noștri — de servirea populației din municipiul Bacău, în special cu produse alimentare, la domiciliu. La deschiderea noii unități a comerțului băcăuan au fost prezenți tovarășii: IOAN ICHIM, prim-secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., primarul municipiului Bacău, EMIL DONICI, membru al Biroului Comitetului județean Bacău al P.C.R., șeful secției economice a Comitetului județean de partid, Vasile Talpă, secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., Nicolae Popa, director general al Combinatului industriei alimentare — Bacău, Ioan Poenaru, director adjunct al Direcției comerciale județene, alți factori de răspundere ai activității economice din cadrul municipiului și județului Bacău. Cu acest prilej un reporter al ziarului nostru a adresat cîteva întrebări directorului O.C.L. Alimentara Bacău, tovarășul Gheorghe Manolache. — Mai întîi, tovarășe director, sînteți dator față de cititorii noștri cu o explicație privind amînarea deschiderii acestei unități comerciale care, de pe acum, e mult apreciată de cetățenii orașului Bacău. — Este adevărat că intr-un interviu pe care l-ați publicat nu de mult, spuneam că vom inaugura casa de comenzi „Mercur" în prima jumătate a acestei luni. Dar, ne-am permis această întîrziere, tocmai pentru a asigura o cit mai bună funcționare a serviciilor pe care le oferim clientelei noastre. Sigur că — și ne dăm perfect de bine seama de acest lucru — e o mare răspundere pentru noi în ceea ce privește buna aprovizionare și deservire a populației prin această casă de comenzi. Iată de ce am asigurat pînă în prezent stocuri importante de produse alimentare și am pregătit mijloace auto cerute de profilul acestei noi unități. — Care sunt produsele ce le putem solicita ? — Se pot face comenzi telefonice, ca și verbale — acestea din urmă prin toate unitățile noastre cu autoservire — în legătură cu carnea refrigerată și preparatele de carne, conservele de carne și de pește, pastele făinoase, zahărul, brînzeturile, băuturile alcoolice, apele minerale, o bună parte din articolele de menaj, de uz casnic, cu profil cosmetic etc. — La ce număr de telefon ne putem adresa pentru a solicita o comandă ? — Telefonul nostru este 15536. Aș vrea să fac cu prilejul acestei convorbiri, dacă-mi permiteți, o revenire în legătură cu procentul pe care, după toate calculele economice, îl vom percepe, la o comandă , comandă ce nu poate fi mai mică de 100 lei. Taxa este, în condiții obișnuite, de 7 lei la cumpărături în valoare de 100 lei. — In cât timp se poate onora o comandă ? — Cum am mai spus, în minimum 6 ore. Ne vom strădui însă, în limita posibilităților, să scurtăm acest termen. Și, se înțelege, cînd ni se indică cu exactitate o anumită oră la care cumpărătorul ne așteaptă — și în legătură cu care noi am convenit — vom răspunde cu maximum de promptitudine. — Aminteați, la începutul convorbirii noastre, că unitatea aceasta s-a deschis cu cîteva zile întîrziere, tocmai pentru a putea pregăti toate cele necesare bunei deserviri. Ce ne puteți spune despre fondul de marfă destinat magazinului „Mercur" ? — Comitetul nostru de direcție a luat toate măsurile ca stocul existent să fie permanent reîmprospătat, astfel nicit să nu rămînem un gol de aprovizionare. Ne vom strădui să răspundem, prin fapte, condițiilor pe care Comitetul municipal de partid ni le-a creat, astfel nicit aprovizionarea populației la domiciliul cetățenilor să fie la nivelul exigențelor actuale. Mașinile noastre așteaptă să se îndrepte, pline cu mărfuri, către locuințele solicitanților. R. C. Convorbire cu tovarășul GHEORGHE MANOLACHE, directorul O.C.L.Alimentara Bacău. încheierea sesiunii jubiliare a Națiunilor Unite Președintele NICOLAE CEAUȘESCU a luat parte la ședința festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24. De la trimișii speciali i Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării unui sfert de secol de existență a Organizației Națiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfășurat, după cum se știe, timp de zece zile, între 14 și 24 octombrie, sub deviza „pace, justiție, progres". La ora 10,45 (ora New York-ului), cînd delegațiile celor 127 de țări membre ale Organizației Națiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al țării noastre, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la ONU. La ședința plenară au luat parte numeroși șefi de state și guverne,miniștri de externe, precum și alte personalități ale vieții politice internaționale prezente la New York cu ocazia jubileului Națiunilor Unite. Deschizînd ședința, Edward Hambro, președintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documente finale supuse examinării și aprobării sesiunii jubiliare. Adunarea Generală a aprobat în continuare aceste documente. Declarația solemnă de reafirmare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartel ONU, a angajamentului lor de a acționa pentru sporirea rolului și eficacității organizației, in scopul de a deveni un instrument eficace în întărirea securității internaționale și promovarea progresului tuturor popoarelor; Declarația privind strategia și metodele dezvoltării și lansarea celui de-al doilea Deceniu al ONU pentru dezvoltare (1971—1980); Declarația cu privire la principiile relațiilor prietenești și cooperarea între state; un program de acțiune, sub forma unui document al ONU, conținînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă și cit mai urgentă a ultimelor vestigii ale colonialismului. Potrivit protocolului ședinței festive, s-a dat apoi cuvintul unor vorbitori din diverse zone geografice ale globului. Au rostit scurte alocuțiuni Okoi Arikpo, ministrul afacerilor externe al Nigeriei, Langa Kitti-Kadhorn, ministrul afacerilor externe al Tailandei, Stefan Jedrychowski, ministrul afacerilor externe al Poloniei, Mario Gibson Barboza, ministrul afacerilor externe al Braziliei, Yvon Beaulne, reprezentantul permanent al Canadei la Națiunile Unite. Evocînd activitatea Organizației Națiunilor Unite în cei 25 de ani, aspirațiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii și cooperării, rolul pe care acest for internațional îl poate juca în dezvoltarea unor relații normale între state. ■bazate pe principiile Cartei, vorbitorii au exprimat un larg consens în ce privește sporirea în anii următori a eficacității ONU. Astfel, Ștefan dein onoarea președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu, reprezentantul țării noastre la Națiunile Unite, Gheorghe Diaconescu, a oferit vineri seara o recepție în saloanele Misiunii permanente a României la ONU. Au luat parte conducători de delegații la sesiunea jubiliară a ONU, miniștri ai afacerilor externe ambasadori și șefi de misiuni permanente acreditați la Națiunile Unite, senatori și alți reprezentanți ai vieții politice drychowski a arătat, între altele, că este de primă importantă realizarea universalității Organizației Națiunilor Unite și, în acest sens, restabilirea drepturilor legitime la ONU ale R. P. Chineze și admitferea ambelor state germane. El a relevat, de asemenea, că e necesar ca relațiile dintre state să se bazeze pe principiile independenței și suveranității naționale, sumei și avantajului reciproc. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, U Thant, a pronunțat apoi în fața Adunării Generale o declarație în care a făcut, la început, bilanțul activității desfășurate pînă acum de ONU. „Noi știm cu toții ceea ce Organizația Națiunilor Unite a realizat și ceea ce ea n-a știut să înfăptuiască“, a spus Ü Thant. Vorbitorul a relevat că există numeroase probleme acute ce preocupă de multă vreme omenirea și cărora acest for internațional trebuie să le găsească o soluționare, îndeplinindu-și (Continuare în pag. a IV-a) americane, precum și ai cercurilor de afaceri, ziariști. Au fost prezenți Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.G. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai delegației României la lucrările Adunării Generale a ONU, precum și Corneliu Bogdan, ambasadorul țârii noastre la Washington. Președintele Nicolae Ceaușescu s-a întreținut cordial cu personalitățile prezente la recepție. Recepție în onoarea președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu '' Desfășurat sub auspiciile consiliilor județean Bacău și municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej al U.G.S.R. ■schimbul de experiență PE TEME DE LEGISLAȚIE A MUNCII a întrunit, vineri 23 octombrie, în sala mică a Casei de cultură a sindicatelor din municipiul de pe Valea Trotușului, președinți și secretari ai comitetelor sindicatelor, responsabili cu legislația muncii, șefi de oficii juridice și juriști din mai multe localități ale județului. Referatele susținute de către responsabilii comisiilor cu probleme de legislație a muncii din cadrul Consiliului orășenesc Moinești al sindicatelor, al Comitetului sindicatului de la Fabrica de postav „Buhuși" și al Comitetului sindicatului de la G.I.P. Borzești au reliefat activitatea organelor de influențare obștească și jurisdicție a muncii, scoțînd în evidentă și unele aspecte legate de necesitatea îmbunătățirii ei. Numeroși participanți la discuții, după ce au vorbit despre activitatea organelor jurisdicționale, despre preocuparea permanentă a sindicatelor în direcția evitării litigiilor de muncă printr-o largă și variată activitate, au făcut referiri la necesitatea de a se milita pentru prevenirea încălcării legilor de către salariați, pentru întărirea simțului de răspundere, al conducerilor unităților în legătură cu aplicarea corectă a prevederilor legislației muncii și respectării întocmai a drepturilor angajaților. Concluzionînd, tovarășul Vasile Păcuraru, președintele Consiliului județean Bacău al U.G.S.R. a apreciat nivelul la care s-a desfășurat schimbul de experiență, subliniind printre altele rolul pe care îl au sindicatele, participante la elaborarea și înfăptuirea tuturor măsurilor legate de satisafacerea tot mai deplină intereselor economice și social-culturale ale angajaților. Candiano PRICEPUTU Schimb de experiență pe teme de legislație a muncii LA BACĂU în săli și pe stadioane SALA TINERETULUI — ora 11, întîlnirea de volei a divizionarelor A Viitorul Bacău — Universitatea Cluj. TEREN „SPORT CLUB" — ora 10, întîlnirea de handbal Sport Club Bacău — Universitatea București, în campionatul diviziei A (masculin). , STADION „23 AUGUST“ — ora 11, partida de fotbal Știința Bacău — S. N. Oltenița, contînd pentru campionatul diviziei B la fotbal (seria I). TEREN A.S.A. — ora 10,30, A.S.A. Bacău — Progresul București, campionatul diviziei B la baschet (masculin). Astăzi, Școala generală nr. 2 din Bacău sărbătorește 100 de ani Un veac de lumină De pe „cronice bătrîne" s-a șters colbul și-au fost scoase spre lumina zilei, pentru a fi cunoscute de generația noastră, fapte de demult legate de numele unor înflăcărați intelectuali care, înfruntînd greutățile vremii, au așezat cu dăruire la temelia învățămîntului românesc cea mai mare parte a vieții și activității lor. Investigînd cu migală îngălbenite file de arhivă, adunate vreme de mai bine de un secol, profesoara Eleonora Suciu aduce, printr-o succintă monografie, un cald omagiu celor care au durat temelie Școlii generale nr. 2 din Bacău ce-și sărbătorește astăzi 100 de ani de existență. Plămădirea acestei școli băcăuane este strîns legată de dezvoltarea învățămîntului românesc, călăuzit în Moldova de cărturarul patriot Gheorghe Asachi și consolidat mai apoi în timpul domniei lui Alexandru I. Cuza. Aflăm între documentele vremii mulțime de petiții prin care locuitorii Bacăului solicitau autorităților înființarea unei a doua școli de fete, pentru cuprinderea multor eleve Toma JAMNEALA (Continuare în pag. a II-a) Gheorghe Caloianu, 27 de ani, din Adjudul Vechi, școala profesională și apoi școala tehnică de maiștri, maistru sondor în secția a V-a a întreprinderii de foraj Tg. Ocna. Acum forează la 1415 m, pe un deal cu conifere. Sonda — la 2.080 m. Talpa sondei, in final, la 2.120 m. Sîmbătă, 10 octombrie a.c. sonda a fost terminată. ...în multe dintre escapadele lor, excursioniștii, chiar și cei învederați, nu văd, mai nu simt ceea ce văd, ceea ce simt, oamenii aceștia, de la sonda .1415 V. O serpentină neproiectată, dusă de muntele însuși, cînd la dreapta, cînd la stingă, dar de fiecare dată mai pieptiș decit cu cîtiva metri mai înainte — o serpentină zic, străbate pădurea chiar din ograda pornind unui sătean. Numai urmele adînci ale șenilei de tractor spun că acolo, sus, undeva unde se va înfunda drumul, este nu o stînă, ci o turlă. O țepușă de oțel ca acelea de pe dealul de vizavi, ca cea de pe coasta de colo, ca cea de de-abia se zărește între copacii de dincolo. Cînd noroiul din serpentină se întrece cu gluma, și asta se întîmplă la doi pași de 1415, renunți la confortul din Warszawa lui „neg O nu“ (așa parcă-i ziceau însoțitorii noștri șoferului) și calci omenește pe poteca făcută prin iarba aceea grasă de sări izvorașul pe munte ;are Ultimul mai încolo cineva l-a „canalizat“ , punîndu-i și o cană pentru sondori sau cine știe ce drumeți avîntați pe aici, și cînd zgomotul motoarelor sondei începe să se audă bine printre zăngănitul acela produs de granicul frînat, atunci escaladezi „piscul“, mica înălțime pe care turla sondei, pălenjănișul acela de bare de fier ce se unesa în marș vîrf după regula țuguiaților brazi de alături, străjuia în luminiș. Drumul acesta îl fac sondorii, 21 și cu maistrul Caloianu 22, zilnic, o dată cînd vin la schimb și o dată cînd pleacă. Dar ei nu privesc brazii și izvorașul cu ochii noștri. Ei au mai văzut brazi și izvorașe și cînd au fost pe Lepșa, pe Poiana Mărului, pe Plopu, pe Pale la sonda 1415 = cm. Dealurile acestea, unele netrecute în hărți, ci doar în memoria sondorilor, care-i mai întreabă uneori pe localnici cum îi zice lumea dealului pe care au poposit ei, dealurile acestea pentru sondori sunt toate la fel. Pentru că toate sunt loocul lor de muncă pentru lună, două, un an chiar. Și aici, pe deal, Caloianu și compania nu au venit să asculte susul de izvor și foșnet de frunză în cădere de toamnă , nici să tot tragă în piept, parcă pe gustate, miros de rășină. Caloianu și ai lui au venit aici pentru puțin timp. Au făcut primul marș al garniturii de foraj cu cîteva luni în urmă și acum, nerăbdători ca niște copii, se tot uită la putinii pași pe care-i mai are poharul de dat la gaura sondei. Vor extrage prăjinile, coloana aceea ajunsă acum la 2.080 de metri, schimba sapa obosită vor și vor începe un nou marș. Sapa nu va ține 40 de metri cu mai an pînă la final, dar, oricum încă o manevră îi va apropia și mai mult de „vîscosul l-Stelian NANIANU (Continuare în pag. a II-a) N «yJ