Steagul Roşu, februarie 1971 (Anul 23, nr. 6715-6738)
1971-02-26 / nr. 6736
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII Z Nr* 6736 I Vineri 26 februarie 1971 I 4 pagini 30 bani __________ _ ..... _ _______|____________________._____ LUCRĂRILE PRIMEI CONSFĂTUIRI PE ŢARĂ A LUCRĂTORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT Joi, In sala Palatului Republicii, s-au desfăşurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din iniţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările şedinţei plenare au avut loc în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile şi formele cele mai moderne de organizare a producţiei şi a muncii, care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naţionale. In prima zi de lucru, consfătuirea s-a ţinut, pe secţii de specialitate — culturi de cîmp ; legume şi cartofi; pomicultură ; viticultură ; taurine pentru lapte ; taurine pentru carne şi ovine ; porcine ; păsări şi animale mici , prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecţionare continuă a activităţii în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid in vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reţinuţi în plen, participanţii la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluţionate în acest sector al economiei naţionale. Luînd cuvintul în deschiderea şedinţei plenare, tovarăşul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului şi statului nostru de consultare largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale în scopul analizării temei, Continuare in pag. a 3-a) cuvîntarea rostită de secretarul general al partidului la Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat este urmărită cu viu interes Solemnitatea inminării unor inalte distincţii ale Republicii Socialiste România In cadrul lucrărilor Consfătuirii pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distincţii ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfăşurată în anii construcţiei socialiste, pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea unităţilor agricole în care lucrează, precum şi pentru obţinerea an de an a unor producţii sporite, ridicarea continuă a productivităţii muncii şi a rentabilităţii unităţilor, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii socialiste“ şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul“, tovarăşilor : Vasile Bratu — mecanizator la IAS Mircea Vodă, judeţul Ialomiţa, Marin Dobre — mecanic agricol la IAS Hîrşova, judeţul Constanţa, Gheorghe Lungu — mulgător la IAS Iaşi, Cristache Musler — tractorist la IAS Teremia Mare, judeţul Timiş, Nicolae Sechei — mulgător la IAS Turda, judeţul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la IAS Arad, Ioan I. Vlad — inginer agronom, director la IAS Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă şi contribuţia adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I tovarăşilor Iosif Banc — vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo D. Miculescu — ministru, secretar de stat al Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Nicolae Giosan — preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producţie şi economicofinanciară a întreprinderilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I tovarăşilor Ion P. Bora — inginer agronom, director la IAS Segarcea, judeţul Dolj, Gheorghe Şt. Costache — maistru mecanic la IAS Puchenii Mari, judeţul Prahova, Iacob D. Deneş — maistru grădinar la IAS Codlea, judeţul Braşov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, şef de fermă la IAS Popeşti-Sere, municipiul Bucureşti, Ana C. Fîşcu — mulgătoare la IAS Variaş, judeţul Timiş, Adolf Mihai Kristoff — maistru viticol, şef de fermă la IAS Mediaş, judeţul Sibiu, Valerian Negoiţă — inginer agronom, director la IAS Bacău, Marin Gh. Tudoran — inginer horticultor, director la IAS Medgidia, judeţul Constanţa, Stan M. Ţîrlea, — inginer zootehnist, director general la Trustul pentru producţia avicolă, Constantin Zgîrvaci — tractorist la IAS însurăţei, judeţul Brăila. „Ordinul muncii“ clasa a II-a tovarăşilor: Urania Stela Alexandrescu — medic veterinar, şef de fermă la IAS Buzău, judeţul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer, zoo-Continuare in pag. a 3-a) la întreprinderea de gospodărire comunală şi locativă Urziceni Un test spontan, o întrebare adresată cîtorva zeci de cetăţeni din Urziceni. Răspunsul — în numeroase variante — a fost favorabil. Anul 1970 a însemnat pentru I.G.C.L. Urziceni o etapă de reale progrese. Succese care s-au reflectat în realizarea şi depăşirea sarcinii de plan la producţia globală în procent de 132,6 la sută, obţinîndu-se beneficii peste plan în valoare de 487.000 lei, ca urmare a îndeplinirii sarcinii de reducere a preţului de cost. Dar... mai este şi un „dar“. Să încercăm o sumară analiză a sectoarelor mai importante din activitatea înteprinderii respective. Cum se desfăşoară de exemplu transportul în comun ? Corespunde EL ÎN ACEST STADIU, CERINŢELOR POPULAŢIEI? Unele informaţii publicate anterior în coloanele ziarului nostru se refereau la creşterea parcului de autobuze a întreprinderii, la îmbunătăţirea calitativă a transportului călătorilor. Totuşi, abaterile de la disciplina profesională a unor lucrători de pe aceste autobuze au fost destul de numeroase şi ele s-au soldat cu importante deficienţe din orariul de funcţionare, în nerespectarea graficului de întreţinere, ceea ce a avut drept urmare imobilizarea timp îndelungat a unor autobuze. Nu de mult, în cadrul adunării generale a reprezentanţilor salariaţilor întreprinderii de gospodărie comunală şi locativă Urziceni, s-a subliniat, în nenumărate rinduri, în cuvîntul celor prezenţi, că pe lingă unele cauze subiective au existat şi altele, obiective careau dus la scoaterea din circulaţie a unor autobuze. Semnalele trase în această adunare n-au avut însă finalizare. O afirmaţie ca aceasta trebuia să trezească atenţia tuturor factorilor de răspundere, fie că este vorba de lipsa pieselor de schimb, fie că este vorba — şi cu atît mai grav — de o atitudine de indisciplină a unor lucrători care nu au ce căuta în cadrul acestei întreprinderi şi în sectorul unde au fost repartizaţi. Despre lipsa pieselor de schimb se vorbeşte mult. In cazul de faţă, greutatea procurării pieselor de schimb şi folosirea unor carburanţi şi lubrefianţi de calitate inferioară au avut efecte negative asupra autovehiculelor, au dus in deteriorarea prematură a unor piese şi organe ale motoarelor. Să ne oprim asupra unui alt sector important: întreţinere străzi. PLAN — 900.000 lei , REALIZAT — 1.166.135 lei, adică un procent de 129,55 la sută. Datorită eforturilor făcute de întregul colectiv s-a ajuns la acest succes. Dar oare nu se putea obţine mai mult ? Fără îndoială ! O cauză principală la anomalii în aprovizionarea cu materia primă — respectiv nisip, balast, pietriş-mărgăritar etc., care au lipsit deseori datorita faptului că furnizorii nu şi-au respectat obligaţiile contractuale. Şi aici se invocă aşa-numitele cauze obiective. Indiferent insă de motive, colectivul întreprinderii a făcut un efort serios, mobilizînd toate energiile, în vederea procurării materialelor necesare și efectuării la timp a lucrărilor planificate. Deseori, aceste materiale au fost aduse de la distanțe foarte mari ceea ce a grevat mult asupra timpului afectat lucrărilor. O parte însemnată a planului de producţie a întreprinderii de gospodărie comunală Urziceni il ocupă prestările în construcţii. Şi aici, faţă de sarcina de plan — 3.000.000 lei — s-au realizat 4.466.000 lei, adică un procent de 148,9 la sută. De menţionat că la lucrările pentru populaţie s-a obţinut un procent de realizare de 136,9 la sută. Dar iată că din nou ne întîlnim cu stagnări în procesul de producţie datorate în primul rînd capitolului aprovizionare. E, lesne de imaginat cerea- L. FRIAAU (Continuare in pag. a 7-a) Un bilanţ pozitiv, dar şi neajunsuri peste care nu se poate trece E superficial, uituc și neatent. Ce o să facem din ei ? Controlor de calitate. Desen de FRED (illEN AllEst)* Cooperatorii din Nana au început însămînţatul mazărei După cum ne informează corespondentul nostru Nicolae Dicu, cooperatorii din Nana au început însămînţatul mazărei de grădină. Din cele 50 de hectare destinate acestei culturi, 15 ha au şi fost însămînţate. Mecanizatorii şi cooperatorii din brigăzile de cîmp depun eforturi susţinute pentru terminarea fertilizării culturilor de toamnă şi de pregătire a celor 800 ha ce vor fi însămînţate în prima epocă. în comuna Chirnogi Alături de constructori Nu cu mult timp în urmă în comună şi-au făcut prezenţa cîteva formaţiuni de lucru aparţinînd unui şantier de construcţii din cadrul Direcţiei de drumuri şi poduri. Vestea că şoseaua Olteniţa—Chirnogi—Căscioarele, atît de impracticabilă pînâ acum, va fi asfaltată, a fost primită cu bucurie de cetăţeni, de la ei pornind şi iniţiativa de a veni in sprijinul constructorilor. Peste 300 de membri cooperatori şi salariaţi din circumscripţiile electorale, unde sunt deputaţi Marin D. Olteniceanu, Nicu Gh. Popa, Constantin Capră şi Nicolae D. Popa, participă în timpul lor liber la transportul pămîntului. Pentru prevenirea inundaţiilor „Ogoarele noastre cuprinse între Dunăre şi Argeş sînt roditoare — ne spune primarul comunei, Gheorghe Vlăsceanu. Dar, dacă oamenii s-au putut convinge de nenumărate ori de efectele binefăcătoare ale apei au fost cazuri, şi nu puţine la număr, cînd revărsările Dunării au dus la compromiterea culturilor“. Amintindu-ne de lucrările de îmbunătăţiri funciare, întreprinse de stat, interlocutorul nostru a ţinut să ne pună la curent şi cu o serie de acţiuni iniţiate de organele locale in vederea prevenirii inundaţiilor. Numai în primele luni ale anului, cetăţenii comunei au transportat şi ridicat peste 1 000 mc de pămînt pe digul dinspre Dunăre. Continuă, de asemenea, intr-un ritm susţinut, lucrările de consolidare a digului în partea de est a comunei ce va preveni eventualele inundaţii ale Argeşului. A „In toamnă copiii noştri vor învăţa în şcoală nouă" ...ne-au mărturisit cu mîndrie ci ţi- i va cetăţeni Intilniţi la locul unde urmează să înceapă lucrările de fun- [ daţie a unui nou lăcaş de cultură. Este vorba de o şcoală cu 4 săli , de clasă şi laborator ce va fi am-iplasată într-un sector mai mărginaş al satului şi unde se simte nevoia unei asemenea construcţii. Consiliul popular comunal, ţinînd seama de propunerea localnicilor, de aportul , pe care aceştia şi-l pot da la urgen- tarea lucrărilor, a luat măsuri în,revderea executării construcţiei integie proprie. Pînă acum s-au asigurat 1 166 mc balast şi 54 tone ciment, ne- cesar lucrărilor de fundaţii.I Invitaţie la turism • In preajma noului sezon estival, Ia Rădăuţi prind contur noi obiective turistice. In parcul natural al ora- i şului se amenajează un microcom- plex ce va dispune de un camping, o cabană şi un bazin de înot. Ca , bana şi căsuţele campingului sunt realizate în stilul specific caselor bu- covinene, iar interioarele vor fi de- corate cu scoarţe şi ţesături în mo- j live ale artei populare din zonă. A început, de asemenea, reamenajarea , parcului „Alexandri Sahia“ şi s-a prevăzut extinderea spaţiilor şi zonei lor verzi, plantarea de flori şi aribuşti decorativi pe principalele artere turistice ce traversează oraşul. # Complet reutilat şi modernizat, hotelul „Rareş“ din Botoşani a fost dat recent în folosinţă. Localul dispune de camere cu confort diferen ,ţiat, de încălzire termică şi de un sistem de alimentare cu aer condi-ţionat. De asemenea, pasagerii au la dispoziţie un bar de zi. i 91\ IN ADUNAREA GENERALĂ A SALARIAŢILOR DE LA I.L. OLTENIŢA \ De ce a fost criticat comitetul de direcţie ? !. Era de aşteptat ca şi I.I.L. Olteniţa, făcînd, bilanţul anului trecut prilejul adunării generale a reprezentnţuori salariaţilor, să desemneze înregistrarea unor reziultate bune. Spunem aceasta, avînd în vedere ascensiunea consemnată în permanenţă de către graficele de producţie atit din punct de vedere al volumului de mărfuri livrat beneficiarilor cit ,şi al diversificării procesului tehnnologic. Totuşi, se impune aţi fapt , după realizarea sarcinilor planificate, în anul trecut colectivul unităţii a executat o producţie suplimentară în valoare de 10 700 000 lei. în acest context se mai poate arăta că faţă de anul 1965, în 1970 producţia industrială a crescut cu 230 la sută, iar productivitatea muncii cu 152 la sută. O explicaţie a acestei reuşite ce răsplăteşte efortul şi iniţiativa întregului colectiv, duce la evidenţierea cîtorva elemente ce au marcat activitatea pozitivă a comitetului de direcţie. Dintre acestea reţinem preocuparea pentru mărirea suprafeţelor de producţie, dotarea secţiilor cu maşini şi utilaje de mare randament în vederea creşterii producţiei şi productivităţii muncii şi în acelaşi timp pentru asigurarea unor condiţii optime de lucru. Semnificativ în acest sens sunt cîteva cifre. Faţă de cei 5 336 000 lei prevăzuţi pentru investiţii, din care 3 888 000 lei — construcţii montaj, în anul trecut s-au realizat 7 117 000 lei — investiţii şi respectiv 5 408 000 Iei — construcţii montaj. Se poate menţiona în acest sens darea în exploatare a centralei termice de la atelierul de tâmplărie Budeşti, construirea uscătoriei artificiale din Olteniţa şi începerea lucrărilor de construire a Fabricii de cărămizi care în partea a doua a anului va intra în producţie, urmînd să producă în această perioadă 3 000 000 bucăţi cărămizi. Legat tot de imperativul lărgirii spaţiilor de producţie se mai poate aminti de darea în exploatare a secţiei cizme de cauciuc, a unui sector de mase plastice şi a lărgirii activităţii de producţie de la Ţesătona Fundeni. Folosindu-se cu judiciozitate fondurile primite prin investiţii, şi mică mecanizare, conducerea întreprinderii a reuşit să doteze cea mai mare parte a secţiilor şi atelierelor cu utilaje de mare randament. Aşa de pildă, au fost introduse în procesul de producţie o maşină de flauşat şi 5 războaie — Ţesătoria Fundeni , o maşină de îndoit tablă, o ghilotină, o presă mecanică de 25 de tone, un compresor, un transformator sudură, o foarfecă ghilotină şi 6 generatoare acetilene — Atelierul mecanic Olteniţa. Totodată, prin transfer au fost procurate două strunguri paralele, două prese hidraulice o maşină de frezat şi una de şpriţuit. După cum era firesc, roadele acestei preocupări s-au soldat cu rezultate dintre cele mai bune. In primul rînd subliniem diversificarea producţiei în special la complexul Frumuşani prin lărgirea cooperării cu diverse întreprinderi republicane cum ar fi Uzinele de autocamioane Braşov, „Autobuzul“ — Bucureşti, Uzinele de maşini electrice — Bucureşti etc. De asemenea, la secţia de cauciuc s-a reuşit, ca urmare a maşinilor folosite, înlocuirea unor materii prime cu un preţ de cost ridicat cu materiale provenite din deşeuri recuperabile de la Uzinele „Danubiana“. Urmărind dezbaterile adrunării generale a reprezentanţilor salariaţilor de la I.I.L. Olteniţa am reţinut dialogul viu, plin de responsabilitate purtat între conducerea unităţii şi cei care luînd cuvîntul, s-au făcut purtătorii opiniei masei de lucrători. Aşa de VALENTIN TOMESCU (Continuare in pag. a 7-a) Cercetarea ştiinţifică in sprijinul dezvoltării zootehniei Salariaţii Institutului de Cercetări pentru nutriţia animalelor din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, institut nou creat, au dezbătut in cadrul adunării generale a salariaţilor sarcinile ce revin institutului pe anul 1971. Intr-o telegramă adresată C. C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cercetătorii se angajează să realizeze 84 de lucrări ştiinţifice, strîns legate de cerinţele dezvoltării sectorului zootehnic. De asemenea, ei se angajează să dea peste plan o producţie de 10 000 tone preparate şi suplimente furajere, obţinînd un beneficiu de peste 1 500 000 lei. „Asigurăm Comitetul Central al partidului, pe dumneavoastrăt* tovarăşe secretar general, se spune în continuare în telegramă, dă muncitorii* tehnicienii şi cercetătorii vor face totul pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor ce revin institutului“. Prima femeie marinar de cursă lungă Fondul acvaristic constănţean s-a îmbogăţit cu noi specii Acvariul din Constanţa a achiziţionat încă 1 000 de exemplare de peşti exotici, de la diferite instituţii similare de peste hotare, cu care întreţine relaţii. Cu noile achiziţii, fondul acvariului constănţean însumează 5 000 de exemplare din 125 de specii de peşti exotici. Noi secţii terapeutice pe litoral De la începutul sezonului rece peste 6 000 de pacienţi din ţară şi din Suedia, Norvegia, Danemarca şi alte ţări europene au beneficiat de tratament in sanatoriile balneare cu funcţionare permanentă de pe litoral. La sanatoriul balnear din Mangalia s-a înfiinţat o secţie nouă pentru tratarea bolnavilor de afecţiuni grave, iar la sanatoriul „Grand“ din Eforie Nord, o secţie de electroterapie. Crescătorii de nurci, nutrii şi vulpi Plecată în prima călătorie de producţie spre zonele de pescuit din Oceanul Atlantic, nava „Trotuş“ are la bord şi pe ofiţerul secund Angela Lefterescu, prima femeie marinar de cursă lungă din flota noastră maritimă. In virsta de 45 de ani, Angela Lefterescu şi-a început cariera cu două decenii în urmă, ca simplu marinar de punte. Imbogăţindu-şi continuu cunoştinţele, ea a obţinut de curînd brevetul de ofiţer de marină Şi, totodată, postul de răspundere încredinţat pe cel mai tlnăr trauler românesc. Un grup de vînători bistriţeni, condus de Mihai Cocean, a lichidat recent o haită de lupi care provoca pagube fondului de vînătoare. Cu acest prilej, în pădurea Livezeni din apropierea oraşului Tg. Mureş, îşi are sediul o mare crescătorie de nurci, nutrii şi vulpi, care livrează blănuri fine pentru piaţa Un trofeu rar a fost împuşcat un lup avind o greutate de 80 kg şi o lungime de 2,20 metri, apreciat ca fiind unul din cele mai mari exemplare capturate pe teritoriul ţării noastre, internă şi la export. In vederea dezvoltării producţiei, aici sunt în curs de extindere spaţiile de creştere existente, se aclimatizează şi selecţionează animaTrofeul, păstrat la filiala Asociaţiei vînătorilor şi pescarilor sportivi Bistriţa, urmează a fi expus la Expoziţia internaţională din acest an, de la Budapesta.le cu blănuri de calitate superioară. Pentru sezonul de recoltare din anul viitor, se cresc 2 000 nurci, 600 vulpi argintii și platinate și 300 de nutrii. J noi blocuri de Locuiri« Io Buftea