Steagul Roşu, februarie 1971 (Anul 23, nr. 6715-6738)

1971-02-26 / nr. 6736

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII Z Nr* 6736 I Vineri 26 februarie 1971 I 4 pagini 30 bani __________ _ ..... _ _______|____________________._____ LUCRĂRILE PRIMEI CONSFĂTUIRI PE ŢARĂ A LUCRĂTORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT J­oi, In sala Palatului Republicii, s-au desfăşurat în continuare lu­crările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din ini­ţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările şedinţei plenare au avut loc în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile agri­cole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile şi for­mele cele mai moderne de organi­zare a producţiei şi a muncii, care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului între­prinderilor agricole de stat, la dez­voltarea agriculturii noastre socia­liste, a întregii economii naţionale. In prima zi de lucru, consfătui­rea s-a ţinut, pe secţii de speciali­tate — culturi de cîmp ; legume şi cartofi; pomicultură ; viticultură ; taurine pentru lapte ; taurine pen­tru carne şi ovine ; porcine ; păsări şi animale mici , prilejuind un schimb larg de opinii privind căi­le de perfecţionare continuă a acti­vităţii în toate sectoarele de mun­că, în spiritul directivelor adoptate de partid in vederea ridicării agri­culturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reţinuţi în plen, participanţii la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer so­luţionate în acest sector al econo­miei naţionale. Luînd cu­vin­tul în deschiderea şedinţei plenare, tovarăşul Iosif Banc, ministrul agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii şi ape­lor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consec­vente a conducerii partidului şi statului nostru de consultare largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei na­ţionale în scopul analizării temei­, Continuare in pag. a 3-a) cu­vîntarea rostită de secretarul general al partidului la Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat este urmărită cu viu interes Solemnitatea inminării unor inalte distincţii ale Republicii Socialiste România In cadrul lucrărilor Consfătuirii pe ţară a lucrătorilor din întreprin­derile agricole de stat, a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distincţii ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în în­treaga activitate desfăşurată în anii construcţiei socialiste, pentru con­tribuţia personală adusă la dez­voltarea unităţilor agricole în care lucrează, precum şi pentru obţi­nerea an de an a unor producţii sporite, ridicarea continuă a pro­ductivităţii muncii şi a rentabili­tăţii unităţilor, a fost conferit tit­lul de „Erou al Muncii socialiste“ şi medalia de aur „Secera şi Cio­canul“, tovarăşilor : Vasile Bratu — mecanizator la IAS Mircea Vodă, judeţul Ialomiţa, Marin Dobre — mecanic agricol la IAS Hîrşova, judeţul Constanţa, Gheorghe Lungu — mulgător la IAS Iaşi, Cris­­tache Musler — tractorist la IAS Teremia Mare, judeţul Timiş, Ni­colae Sechei — mulgător la IAS Turda, judeţul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la IAS Arad, Ioan I. Vlad — inginer a­­gronom, director la IAS Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în mun­că şi contribuţia adusă la dezvol­tarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I tova­răşilor­­ Iosif Banc — vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii şi a­­pelor, Angelo D. Miculescu — mi­nistru, secretar de stat al Ministe­rului Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Apelor, Nicolae Giosan — preşedintele A­­cademiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Pentru merite deosebite în acti­vitatea de producţie şi economico­­financiară a întreprinderilor agri­cole de stat, a fost conferit „Or­dinul Muncii“ clasa I tovarăşilor­­ Ion P. Bora — inginer agronom, director la IAS Segarcea, judeţul Dolj, Gheorghe Şt. Costache — maistru mecanic la IAS Puchenii Mari, judeţul Prahova, Iacob D. Deneş — maistru grădinar la IAS Codlea, judeţul Braşov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, şef de fermă la IAS Popeşti-Sere, mu­nicipiul Bucureşti, Ana C. Fîşcu — mulgătoare la IAS Variaş, judeţul Timiş, Adolf Mihai Kristoff — maistru viticol, şef de fermă la IAS Mediaş, judeţul Sibiu, Valerian Negoiţă — inginer agronom, director la IAS Bacău, Marin Gh. Tudo­ran — inginer horticultor, direc­tor la IAS Medgidia, judeţul Con­stanţa, Stan M. Ţîrlea, — inginer zootehnist, director­ general la Trustul pentru producţia avicolă, Constantin Zgîrvaci — tractorist la IAS însurăţei, judeţul Brăila. „Ordinul muncii“ clasa a II-a tovarăşilor: Urania Stela Alexan­­drescu — medic veterinar, şef de fermă la IAS Buzău, judeţul Bu­zău, Lucia T. Bîrca — inginer, zoo-Continuare in pag. a 3-a) la întreprinderea de gospodărire comunală şi locativă Urziceni Un test spontan, o întrebare a­­dresată cîtorva zeci de cetăţeni din Urziceni. Răspunsul — în nu­meroase variante — a fost favo­rabil. Anul 1970 a însemnat pentru­ I.G.C.L. Urziceni o etapă de reale progrese. Succese care s-au reflec­tat în realizarea şi depăşirea sar­cinii de plan la producţia globală în procent de 132,6 la sută, ob­­ţinîndu-se beneficii peste plan în valoare de 487.000 lei, ca urmare a îndeplinirii sarcinii de reducere a preţului de cost. Dar... mai este şi un „dar“. Să încercăm o sumară analiză a sectoarelor mai importante din activitatea înteprinderii respec­tive. Cum se desfăşoară de exem­plu transportul în comun ? Cores­punde EL ÎN ACEST STADIU, CERINŢELOR POPULAŢIEI? Unele informaţii publicate an­terior în coloanele ziarului nostru se refereau la creşterea parcului de autobuze a întreprinderii, la îmbunătăţirea calitativă a trans­portului călătorilor. Totuşi, aba­terile de la disciplina profesiona­lă a unor lucrători de pe aceste autobuze au fost destul de nu­meroase şi ele s-au soldat cu im­portante deficienţe din orariul de funcţionare, în nerespectarea gra­ficului de întreţinere, ceea ce a avut drept urmare imobilizarea timp îndelungat a unor autobuze. Nu de mult, în cadrul adunării generale a reprezentanţilor sala­riaţilor întreprinderii de gospodă­rie comunală şi locativă Urziceni, s-a subliniat, în nenumărate rin­­duri, în cuvîntul celor prezenţi, că pe lingă unele cauze subiective au existat şi altele, obiective care­­au dus la scoaterea din circulaţie a unor autobuze. Semnalele trase în această adunare n-au avut însă finalizare. O afirmaţie ca aceasta trebuia să trezească atenţia tutu­ror factorilor de răspundere, fie că este vorba de lipsa pieselor de schimb, fie că este vorba — şi cu atît mai grav — de o atitudine de indisciplină a unor lucrători care nu au ce căuta în cadrul acestei întreprinderi şi în sectorul unde au fost­ repartizaţi. Despre lipsa pieselor de schimb se vorbeşte mult. In cazul de faţă, greutatea procurării pieselor de schimb şi folosirea unor carbu­ranţi şi lubrefianţi de calitate in­ferioară au avut efecte negative asupra autovehiculelor, au dus in deteriorarea prematură a unor­ piese şi organe ale motoarelor. Să ne oprim asupra unui alt sector important: întreţinere străzi. PLAN — 900.000 lei , REA­LIZAT — 1.166.135 lei, adică un procent de 129,5­5 la sută. Datorită eforturilor făcute de întregul co­lectiv s-a ajuns la acest succes. Dar oare nu se putea obţine mai mult ? Fără îndoială ! O cauză principală l­a anomalii în aprovizio­narea cu materia primă — respec­tiv nisip, balast, pietriş-mărgări­­tar etc., care au lipsit deseori da­torita faptului că furnizorii nu şi-au respectat obligaţiile contrac­tuale. Şi aici se invocă aşa-numi­­tele cauze obiective. Indiferent insă de motive, colectivul între­prinderii a făcut un efort serios, mobilizînd toate energiile, în ve­derea procurării materialelor ne­cesare și efectuării la timp a lu­crărilor planificate. Deseori, aces­te materiale au fost aduse de la distanțe foarte mari ceea ce a gre­vat mult asupra timpului afectat lucrărilor. O parte însemnată a planului de producţie a întreprinderii de gos­podărie comunală Urziceni il ocu­pă prestările în construcţii. Şi aici, faţă de sarcina de plan — 3.000.000 lei — s-au realizat 4.466.000 lei, adică un procent de 148,9 la sută. De menţionat că la lucrările pentru populaţie s-a obţinut un procent de realizare de 136,9 la sută. Dar iată că din nou ne întîlnim cu stagnări în procesul de producţie datorate în primul rînd capitolului aprovizio­nare. E,­­ lesne de imaginat ce­rea- L. FRIAAU (Continuare in pag. a 7-a) Un bilanţ pozitiv, dar şi neajunsuri peste care nu se poate trece E superficial, uituc și neatent. Ce o să facem din ei ? Controlor de calitate. Desen de FRED (illEN AllEst)* Cooperatorii din Nana au început însămînţatul mazărei După cum ne informează corespon­dentul nostru Nicolae Dicu, coopera­torii din Nana au început însămîn­­ţatul mazărei de grădină. Din cele 50 de hectare destinate acestei cul­turi, 15 ha au şi fost însămînţate. Mecanizatorii şi cooperatorii din brigăzile de cîmp depun eforturi sus­ţinute pentru terminarea fertilizării culturilor de toamnă şi de pregătire a celor 800 ha ce vor fi însămînţate în prima epocă. în comuna Chirnogi Alături de constructori Nu cu mult timp în urmă în co­mună şi-au făcut prezenţa cîteva formaţiuni de lucru aparţinînd unui şantier de construcţii din cadrul Di­recţiei de drumuri şi poduri. Vestea că şoseaua Olteniţa—Chirnogi—Căs­cioarele, atît de impracticabilă pînâ acum, va fi asfaltată, a fost primită cu bucurie de cetăţeni, de la ei por­nind şi iniţiativa de a veni in spri­jinul constructorilor. Peste 300 de membri cooperatori şi salariaţi din circumscripţiile electorale, unde sunt deputaţi Marin D. Olteniceanu, Nicu Gh. Popa, Constantin Capră şi Nico­­lae D. Popa, participă în timpul lor liber la transportul pămîntului. Pentru prevenirea inundaţiilor „Ogoarele noastre cuprinse între Dunăre şi Argeş sînt roditoare — ne spune primarul comunei, Gheorghe Vlăsceanu. Dar, dacă oamenii s-au putut convinge de nenumărate ori de efectele binefăcătoare ale apei au fost cazuri, şi nu puţine la număr, cînd revărsările Dunării au dus la compromiterea culturilor“. Amintindu-ne de lucrările de îm­bunătăţiri funciare, întreprinse de stat, interlocutorul nostru a ţinut să ne pună la curent şi cu o serie de acţiuni iniţiate de organele locale in vederea prevenirii inundaţiilor. Numai în primele luni ale anului, cetăţenii comunei au transportat şi ridicat peste 1 000 mc de pămînt pe digul dinspre Dunăre. Continuă, de asemenea, intr-un ritm susţinut, lu­crările de consolidare a digului în partea de est a comunei ce va pre­veni eventualele inundaţii ale Arge­şului. A­­ „In toamnă copiii noştri­­ vor învăţa în şcoală nouă" ...ne-au mărturisit cu mîndrie ci ţi- i va cetăţeni Intilniţi la locul unde­­ urmează să înceapă lucrările de fun- [ daţie a unui nou lăcaş de cultură.­­ Este vorba de o şcoală cu 4 săli , de clasă şi laborator ce va fi am-­i­plasată într-un sector mai mărginaş­­ al satului şi unde se simte nevoia­­ unei asemenea construcţii. Consiliul­­ popular comunal, ţinînd seama de­­ propunerea localnicilor, de aportul , pe care aceştia şi-l pot da la urgen-­­ tarea lucrărilor, a luat măsuri în,re­v­­­­de­rea executării construcţiei in­t­egie­­ proprie. Pînă acum s-au asigurat 1 166 mc balast şi 54 tone ciment, ne-­­ cesar lucrărilor de fundaţii.I Invitaţie la turism • In preajma noului sezon estival,­­ Ia Rădăuţi prind contur noi obiective­­ turistice. In parcul natural al ora- i şului se amenajează un microcom-­­ plex ce va dispune de un camping,­­ o cabană şi un bazin de înot. Ca­ , bana şi căsuţele campingului sunt realizate în stilul specific caselor bu-­­ covinene, iar interioarele vor fi de-­­ corate cu scoarţe şi ţesături în mo- j live ale artei populare din zonă. A­­ început, de asemenea, reamenajarea , parcului „Alexandri Sahia“ şi s-a­­ prevăzut extinderea spaţiilor şi zone­­i lor verzi, plantarea de flori şi ar­­i­buşti decorativi pe principalele artere­­ turistice ce traversează oraşul. # Complet reutilat şi modernizat,­­ hotelul „Rareş“ din Botoşani a fost­­ dat recent în folosinţă. Localul dis­­­­pune de camere cu confort diferen­ ,­ţiat, de încălzire termică şi de un­­ sistem de alimentare cu aer condi-­­­ţionat. De asemenea, pasagerii au la­­ dispoziţie un bar de zi. i 9­1\ IN ADUNAREA GENERALĂ A SALARIAŢILOR DE LA I.L. OLTENIŢA \ De ce a fost criticat­­ comitetul de direcţie ? !. Era de aşteptat ca şi I.I.L. Olte­­niţa, făcînd, bilanţul anului trecut prilejul adunării generale a re­­prezentnţuor­i salariaţilor, să de­semneze înregistrarea unor rez­iul­­tate bune. Spunem aceasta, avî­nd în vedere ascensiunea consemnată în permanenţă de către graficele de producţie atit din punct de vedere al volumului de mărfuri livrat be­neficiarilor cit ,şi al diversificării procesului tehnnologic. Totuşi, se impune aţi fapt , după realizarea sarcinilor planificate, în anul tre­cut colectivul unităţii a executat o producţie suplimentară în valoare de 10 700 000 lei. în acest context se mai poate arăta că faţă de anul 1965, în 1970 producţia industrială a crescut cu 230 la sută, iar pro­ductivitatea muncii cu 152 la sută. O explicaţie a acestei reuşite ce răsplăteşte efortul şi iniţiativa în­tregului colectiv, duce la eviden­ţierea cîtorva elemente ce au mar­cat activitatea pozitivă a comite­tului de direcţie. Dintre acestea reţinem preocuparea pentru mări­rea suprafeţelor de producţie, dota­rea secţiilor cu maşini şi utilaje de mare randament în vederea creşterii producţiei şi producti­vităţii muncii şi în acelaşi timp pentru asigurarea unor condiţii optime de lucru. Semnificativ în acest sens sunt cîteva cifre. Faţă de cei 5 336 000 lei prevăzuţi pen­tru investiţii, din care 3 888 000 lei — construcţii montaj, în anul trecut s-au realizat 7 117 000 lei — investiţii şi respectiv 5 408 000 Iei — construcţii montaj. Se poate menţiona în acest sens darea în exploatare a centralei termice de la atelierul de tâmplărie Budeşti, construirea uscătoriei artificiale din Olteniţa şi începerea lucrări­lor de construire a Fabricii de cărămizi care în partea a doua a anului va intra în producţie, ur­­mînd să producă în această peri­oadă 3 000 000 bucăţi cărămizi. Legat tot de imperativul lărgirii spaţiilor de producţie se mai poate aminti de darea în exploatare a secţiei cizme de cauciuc, a unui sector de mase plastice şi a lăr­girii activităţii de producţie de la Ţesătona Fundeni. Folosindu-se cu judiciozitate fon­durile primite prin investiţii, şi mică mecanizare, conducerea în­treprinderii a reuşit să doteze cea mai mare parte a secţiilor şi ate­lierelor cu utilaje de mare ran­dament. Aşa de pildă, au fost in­troduse în procesul de producţie o maşină de flauşat şi 5 războaie — Ţesătoria Fundeni , o maşină de îndoit tablă, o ghilotină, o presă mecanică de 25 de tone, un com­presor, un transformator sudură, o foarfecă ghilotină şi 6 genera­toare acetilene — Atelierul meca­nic Olteniţa. Totodată, prin trans­fer au fost procurate două strun­guri paralele, două prese hidrau­lice o maşină de frezat şi una de şpriţuit. După cum era firesc, roadele acestei preocupări s-au soldat cu rezultate dintre cele mai bune. In primul rînd subliniem diversifi­carea producţiei în special la com­plexul Frumuşani prin lărgirea cooperării cu diverse întreprinderi republicane cum ar fi Uzinele de autocamioane Braşov, „Autobuzul“ — Bucureşti, Uzinele d­e maşini electrice — Bucureşti etc. De ase­menea, la secţia de cauciuc s-a reuşit, ca urmare a maşinilor fo­losite, înlocuirea unor materii prime cu un preţ de cost ridicat cu materiale provenite din deşeuri recuperabile de la Uzinele „Da­nubiana“. Urmărind dezbaterile adrunării generale a reprezentanţilor sala­riaţilor de la I.I.L. Olteniţa am reţinut dialogul viu, plin de res­ponsabilitate purtat între condu­cerea unităţii şi cei care luînd cuvîntul, s-au făcut purtătorii opi­niei masei de lucrători. Aşa de VALENTIN TOMESCU (Continuare in pag. a 7-a) Cercetarea ştiinţifică in sprijinul dezvoltării zootehniei Salariaţii Institutului de Cercetări pentru nutriţia animalelor din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, institut nou creat, au dezbătut in cadrul adunării generale a salariaţilor sarcinile ce revin institutului pe anul 1971. Intr-o telegramă adresată C. C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cercetătorii se angajează să realizeze 84 de lucrări ştiinţifice, strîns legate de cerinţele dezvoltării sectorului zootehnic. De asemenea, ei se angajează să dea peste plan o producţie de 10 000 tone preparate şi suplimente furajere, obţinînd un beneficiu de peste 1 500 000 lei. „Asigurăm Comitetul Central al partidului, pe dumneavoastrăt* tovarăşe secretar general, se spun­e în continuare în telegramă, dă muncitorii* tehni­cienii şi cercetătorii vor face totul pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor ce revin institutului“. Prima femeie marinar de cursă lungă Fondul acvaristic constănţean s-a îmbogăţit cu noi specii Acvariul din Constanţa a achiziţionat încă 1 000 de exemplare de peşti exotici, de la diferite instituţii similare de peste hotare, cu care întreţine relaţii. Cu noile achiziţii, fondul acvariului constănţean însumează 5 000 de exemplare din 125 de specii de peşti exotici. Noi secţii terapeutice pe litoral De la începutul sezonului rece peste 6 000 de pacienţi din ţară şi din Sue­dia, Norvegia, Danemarca şi alte ţări europene au beneficiat de tratament in sanatoriile balneare cu funcţionare permanentă de pe litoral. La sanatoriul balnear din Mangalia s-a înfiinţat o secţie nouă pentru tratarea bolnavilor d­e afecţiuni grave, iar la sanatoriul „Grand“ din Eforie Nord, o secţie de electroterapie. Crescătorii de nurci, nutrii şi vulpi Plecată în prima călătorie de pro­ducţie spre zonele de pescuit din Oceanul Atlantic, nava „Trotuş“ are la bord şi pe ofiţerul secund Angela Lefterescu, prima femeie marinar de cursă lungă din flota noastră mari­timă. In virsta de 45 de ani, Angela Lefterescu şi-a început cariera cu două decenii în urmă, ca simplu ma­rinar de punte. Imbogăţindu-şi con­tinuu cunoştinţele, ea a obţinut de curînd brevetul de ofiţer de marină Şi, totodată, postul de răspundere în­credinţat pe cel mai tlnăr trauler românesc. Un grup de vînători bistriţeni, condus de Mihai Cocean, a lichi­dat recent o haită de lupi care provoca pa­gube fondului de vînă­­toare. Cu acest prilej, în pădurea Livezeni din apropierea oraşului Tg. Mureş, îşi are se­diul o mare crescăto­rie de nurci, nutrii şi vulpi, care livrează blă­nuri fine pentru piaţa Un trofeu rar a fost împuşcat un lup avind o greutate de 80 kg şi o lungime de 2,20 metri, apreciat ca fiind unul din cele mai mari exemplare capturate pe teritoriul ţării noastre, internă şi la export. In vederea dezvoltării producţiei, aici sunt în curs de extindere spa­ţiile de creştere exis­tente, se aclimatizează şi selecţionează anima­Trofeul, păstrat la fili­ala Asociaţiei vînători­­lor şi pescarilor sportivi Bistriţa, urmează a fi expus la Expoziţia in­ternaţională din acest an, de la Budapesta.­le cu blănuri de cali­tate superioară. Pentru sezonul de recoltare din anul viitor, se cresc 2 000 nurci, 600 vulpi argintii și platinate și 300 de nutrii. J noi blocuri de Locuiri« Io Buftea

Next