Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-01-13 / nr. 8

lledacţiunea fi Admifugin portul. ANUNŢURI Vineri 13 Ianuarie 1878. Anul IL află în Casei« Mavrocordat, Strada Lupneneanu. — ABONAMENTE- In Iaşi Un an 24 lei* Treî ,uni 7 lei- Pe«1'’« sfrAinAfate se adaoge saUîţijcul în pagina IV 15 bani.—Inaerţiunî şi reclame rîndul 25 banî.—Scrisori nefrancate se refusă—UN ESEMPLAR 10 BANI­ M 8 zice că sânt seriose raţiuni de a se crede că Porta va comunica marilor puteri condiţiunile păcel, a­­meninţindu-le că va primi tot ce i se va cere dacâ nui va găsi nici-un sprijin­. Aceeaşi telegramă adaoge : Delegaţii turci vor avea de a refera la Constantinopole îndată ce con­­dițiunele ar fi respinse. Rușii vor putea înainta pă­­nă la Tschak­adja numai dacă vor avea proviziuni îndestulătore. Ei vor cere prin urmare ca Constan­­tinopolea să devie un fel de stat liber neutru. A­­ustria rădică obiecțiuni contra ocupărei Constan­­tinopolei. Constantinopole, 23 (11) ianuarie. Camera au decis de a cere explicaţiunî vizirului asupra întîr­zieri transportăreî refugiţilor, dintre cari mulţi au murit de frig. Atena, 23 (11) ianuarie. Opiniunea publică ce­­rând o acţiune energică. Noul minister este com­pus în chipul următor : Comandouros prezident şi la interne, Deb­ianis la externe, Permeza la res­­boia, Papamitalopulo la finanţe. Paris, 23 (11) ianuarie. Scrutinul din Senat pentru alegerea unui Senator inamovibil au dat următorul rezultat: Befranc au întrunit 129 vo­turi, Decazes 128, generalul Ducrot vine în urmă câne va avè loc balotagiu. Ne creden­ datori de a atrage atenţiunea concetă­ţenilor noştri asupra liste­­lor­ electorale provizorie, şi-l rugăm a observa din timp dacă nu sînt omişe din aceste liste sau dacă nu se găsesc înscrise în ele persone fără de drept. Redacţiunea ziarului se pune la dispoziţiunea tutu­ror amicilor săî politici cari vor dori să-şi esercite dreptul lor de control asu­pra confecţionăreî listelor electorale atît pentru re­­prezentaţiunea naţională cît şi pentru cea comunală şi judeţiană.­ ­Agenta Haras). Bucuresci, 23 (d­) ianuarie. Camera n’au ţinut astăzi şedinţa din cauză că lipsau zece deputaţi ,spre a se afla in numerul cerut de regulamănt. Se­natul aseraine n’au ţinut şedinţe fiind prezenţi nu­mai cîţi­va Senatori. Londra, 29 (II) ianuarie. Bourke, respunglend d­-lui Hamburger zice că guvernul nu are infor­mări autentice asupra mersului trupelor rusescî a­­supra GalipoM. Diferite Raporturi vestesc mişca­rea Ruşilor în direcţiunea acesta, dar nu este încă nimica oficial până acum. După o discuţiune fără interes şedinţa au fost rădicată. Londra 23 (11 ianuarie, 1eri au avut loc o în­trunire a cabinetului. O telegramă din Constantinopole, adresată zia­rului „Daily Telegraph­, zice : Cei doi plenipotenţi­ari otomani au primit ordinea de a face pace cu ori­ce condiţiune spre a opri mersul Ruşilor. Totă ziua de luni placarde incendiare au fost aflpte pe stradele Stambulului. Este tema de isbucnirea unnor grave desordini. O depeşă din Berlin, adresată ziarului „Times­, Iaşi 12 ianuarie. Am zis în una din revistele noistre precedente că fiinţa Statului Român, adecă personalitatea sa politica fi juri­dica exista prin Constituţiune. Legea acesta fondamentala este baza dreptu­lui nostru public. Puntul nostru de plecare atât în rela­­ţiunile noistre interne cât şi în cele externe nu pote fi, deci, altul. Acesta şi numai acesta fiind adeverit, credem că facem bine dacă mai revenim asupra cestiu­­nei păstratea teritoriului nostru în limitele în care se găseşte astăzi. Principiul de drept Internaţional că teritoriul este inalienabil­­şi indivizibil, este expres formulat în Constituţiunea noistră. (V. art. 2.) Constituanta Statului român, în soli­citudinea ce a avut, aducându’şî aminte ca un stat poate exceptionalmente să cedeze o parte din teritoriul seu pentru motive politice ,şi Intro formă recunos­cută de dreptul public constituanta a­­ducându’şi aminte de excepţiunea acesta, formulând art. 2 din Constituţiune. „Te­ritoriul României este nealienabil, a vroit să lovească pe puterile constituite din Statul Român de o incapacitate abso­lută în această privinţă. Şi precum în dreptul privat, aşa şi în dreptul public sau internaţional, este un principiu fun­damental ca acela care înstreinează ceva trebue mai întâi de tote să fie capabil. Capacitatea civila, constituţională sau politică, după ordinea de idei în care se pune cineva spre a argumenta, este, condiţiunea esenţială şi absolut nece­sară spre a putea contracta sau aliena. Teritoriul României este după baza comunei noistre vieţuiri în Statul ro­mân, adecă după Constituţiune, pus în afară de comerţul oimenitor, şi deci, o lege care ar atinge articolul 2 din Constituţiune, ar fi o lege anti-consti­­tuţională, şi ca atare fără de fiinţă le­gală şi neobligatorie. Acesta este un principiu mare cu care dissolutul par­tid liberal-naţional au combătut din tote puterile sale regimul ministerialul Lascar Catargiu. Cu acest principiu vom combate şi noi liberali-moderaţi ori­ce guvern care ar cuteza să surpe prin legi speciale principiile fundamen­tale ale Constituţiune! nostre. Sa se găndescă mult şi bine d. prim ministru Brăteanu că pe lingă liberalii din Capitala şi acei din Oltenia, cărora le comandează ca un generalissim, se mai găsesc în ţara acesta liberali şi naţionali cărora D-sa nu le pote co­manda, pentru că pe langa că sunt mult mai mulţi la immers­ii mai au în par­tea lor şi principiile dreptului Interna­ţional, respectate de ori­ce stat civi­lisat. 1) Muntsohli, Droit Internațional codific, pag. 175 No. 285, a doua edițiune.

Next