Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-01-13 / nr. 8
lledacţiunea fi Admifugin portul. ANUNŢURI Vineri 13 Ianuarie 1878. Anul IL află în Casei« Mavrocordat, Strada Lupneneanu. — ABONAMENTE- In Iaşi Un an 24 lei* Treî ,uni 7 lei- Pe«1'’« sfrAinAfate se adaoge saUîţijcul în pagina IV 15 bani.—Inaerţiunî şi reclame rîndul 25 banî.—Scrisori nefrancate se refusă—UN ESEMPLAR 10 BANI M 8 zice că sânt seriose raţiuni de a se crede că Porta va comunica marilor puteri condiţiunile păcel, ameninţindu-le că va primi tot ce i se va cere dacâ nui va găsi nici-un sprijin. Aceeaşi telegramă adaoge : Delegaţii turci vor avea de a refera la Constantinopole îndată ce condițiunele ar fi respinse. Rușii vor putea înainta pănă la Tschakadja numai dacă vor avea proviziuni îndestulătore. Ei vor cere prin urmare ca Constantinopolea să devie un fel de stat liber neutru. Austria rădică obiecțiuni contra ocupărei Constantinopolei. Constantinopole, 23 (11) ianuarie. Camera au decis de a cere explicaţiunî vizirului asupra întîrzieri transportăreî refugiţilor, dintre cari mulţi au murit de frig. Atena, 23 (11) ianuarie. Opiniunea publică cerând o acţiune energică. Noul minister este compus în chipul următor : Comandouros prezident şi la interne, Debianis la externe, Permeza la resboia, Papamitalopulo la finanţe. Paris, 23 (11) ianuarie. Scrutinul din Senat pentru alegerea unui Senator inamovibil au dat următorul rezultat: Befranc au întrunit 129 voturi, Decazes 128, generalul Ducrot vine în urmă câne va avè loc balotagiu. Ne creden datori de a atrage atenţiunea concetăţenilor noştri asupra listelor electorale provizorie, şi-l rugăm a observa din timp dacă nu sînt omişe din aceste liste sau dacă nu se găsesc înscrise în ele persone fără de drept. Redacţiunea ziarului se pune la dispoziţiunea tuturor amicilor săî politici cari vor dori să-şi esercite dreptul lor de control asupra confecţionăreî listelor electorale atît pentru reprezentaţiunea naţională cît şi pentru cea comunală şi judeţiană. Agenta Haras). Bucuresci, 23 (d) ianuarie. Camera n’au ţinut astăzi şedinţa din cauză că lipsau zece deputaţi ,spre a se afla in numerul cerut de regulamănt. Senatul aseraine n’au ţinut şedinţe fiind prezenţi numai cîţiva Senatori. Londra, 29 (II) ianuarie. Bourke, respunglend d-lui Hamburger zice că guvernul nu are informări autentice asupra mersului trupelor rusescî asupra GalipoM. Diferite Raporturi vestesc mişcarea Ruşilor în direcţiunea acesta, dar nu este încă nimica oficial până acum. După o discuţiune fără interes şedinţa au fost rădicată. Londra 23 (11 ianuarie, 1eri au avut loc o întrunire a cabinetului. O telegramă din Constantinopole, adresată ziarului „Daily Telegraph, zice : Cei doi plenipotenţiari otomani au primit ordinea de a face pace cu orice condiţiune spre a opri mersul Ruşilor. Totă ziua de luni placarde incendiare au fost aflpte pe stradele Stambulului. Este tema de isbucnirea unnor grave desordini. O depeşă din Berlin, adresată ziarului „Times, Iaşi 12 ianuarie. Am zis în una din revistele noistre precedente că fiinţa Statului Român, adecă personalitatea sa politica fi juridica exista prin Constituţiune. Legea acesta fondamentala este baza dreptului nostru public. Puntul nostru de plecare atât în relaţiunile noistre interne cât şi în cele externe nu pote fi, deci, altul. Acesta şi numai acesta fiind adeverit, credem că facem bine dacă mai revenim asupra cestiunei păstratea teritoriului nostru în limitele în care se găseşte astăzi. Principiul de drept Internaţional că teritoriul este inalienabilşi indivizibil, este expres formulat în Constituţiunea noistră. (V. art. 2.) Constituanta Statului român, în solicitudinea ce a avut, aducându’şî aminte ca un stat poate exceptionalmente să cedeze o parte din teritoriul seu pentru motive politice ,şi Intro formă recunoscută de dreptul public constituanta aducându’şi aminte de excepţiunea acesta, formulând art. 2 din Constituţiune. „Teritoriul României este nealienabil, a vroit să lovească pe puterile constituite din Statul Român de o incapacitate absolută în această privinţă. Şi precum în dreptul privat, aşa şi în dreptul public sau internaţional, este un principiu fundamental ca acela care înstreinează ceva trebue mai întâi de tote să fie capabil. Capacitatea civila, constituţională sau politică, după ordinea de idei în care se pune cineva spre a argumenta, este, condiţiunea esenţială şi absolut necesară spre a putea contracta sau aliena. Teritoriul României este după baza comunei noistre vieţuiri în Statul român, adecă după Constituţiune, pus în afară de comerţul oimenitor, şi deci, o lege care ar atinge articolul 2 din Constituţiune, ar fi o lege anti-constituţională, şi ca atare fără de fiinţă legală şi neobligatorie. Acesta este un principiu mare cu care dissolutul partid liberal-naţional au combătut din tote puterile sale regimul ministerialul Lascar Catargiu. Cu acest principiu vom combate şi noi liberali-moderaţi orice guvern care ar cuteza să surpe prin legi speciale principiile fundamentale ale Constituţiune! nostre. Sa se găndescă mult şi bine d. prim ministru Brăteanu că pe lingă liberalii din Capitala şi acei din Oltenia, cărora le comandează ca un generalissim, se mai găsesc în ţara acesta liberali şi naţionali cărora D-sa nu le pote comanda, pentru că pe langa că sunt mult mai mulţi la immersii mai au în partea lor şi principiile dreptului Internaţional, respectate de orice stat civilisat. 1) Muntsohli, Droit Internațional codific, pag. 175 No. 285, a doua edițiune.