Steaua Roşie, noiembrie 1960 (Anul 9, nr. 857-865)
1960-11-02 / nr. 857
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! rosie ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI Al SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE Anul IX. Nr. 857. Miercuri, 2 noiembrie 1960. 6 pagini 20 bani. COMUNICAT In ziua de 31 octombrie a. c., în sala de şedinţe a Marii Adunări Naţionale, au început lucrările plenarei lărgite a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin La plenară iau parte, în afara membrilor şi membrilor supleanţi ai Comitetului Central, primii secretari şi secretari ai comitetelor regionale şi ai unor comitete orăşeneşti şi raionale de partid, preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale unor sfaturi populare orăşeneşti şi raionale, miniştri, miniştri adjuncţi şi secretari generali ai ministerelor, şefi ai secţiilor C. C. al P.M.R, conducerile centrale ale sindicatelor, U.T.M.-ului şi ale altor organizaţii de masă, preşedinţii consiliilor regionale ale sindicatelor, directori şi secretari de partid din marile întreprinderi, academicieni, oameni de ştiinţă, directori ai institutelor de cercetări ştiinţifice şi de proiectări, redactori responsabili de ziare şi publicaţii, precum şi alţi activişti de partid, de stat şi din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, asupra proiectului planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1961. Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C. C. al P. M. 8. Tovarăşi. Plenara Comitetului Central a fost convocată pentru a examina proiectul planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1961, îndeplinirea cu succes a sarcinilor trasate pentru primul an al planului de şase ani creează condiţii favorabile pentru realizarea prevederilor stabilite de Congresul al vI-lea al partidului cu privire la dezvoltarea economiei naţionale şi creşterea continuă a nivelului de trai,rea continuă a calificării muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor. Economia ţării noastre se caracterizează prin dezvoltarea în ritm intens a forţelor de producţie, prin creşterea însemnată a venitului naţional, a acumulărilor şi prin continua ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii. Veniturile statului depăşesc cu 8 la sută pe cele din 1959 şi sunt mai mari decit prevederile planului. Prin intrarea in producţie a noilor întreprinderi şi lărgirea celor existente, prin creşterea însemnată a volumului de construcţii şi extinderea activităţii de deservire, numărul de salariaţi ocupaţi în economia naţională a crescut in 1960 cu aproape 160.000 faţă de 1959. In anul 1960 a fost îmbunătăţită salarizarea cadrelor tehnice şi economice, au fost efectuate reduceri de preţuri la unele produse, ceea ce a sporit puterea de cumpărare a populaţiei cu aproximativ 2 miliarde lei anual. Volumul desfacerilor de mărfuri a crescut cu aproape 15 la sută faţă de anul 1959. S-au realizat progrese simţitoare în privinţa calităţii, lărgirii sortimentelor şi îmbunătăţirii prezentării bunurilor de consum. In reţeaua comercială au fost puse în funcţiune 700 unităţi noi, înzestrate cu utilaje moderne care contribuie la îmbunătăţirea aprovizionării şi deservirii populaţiei. S-a intensificat construcţia,,de locuinţe, dîndu-se in fotostraţă oamenilor muncii peste 30.000 apartamente, aproximativ cu 35 la sută mai mult dectt în prul trecut. S-au dat in folosinţă 2.600 săl de clasă pentru învăţămintul de cultură generală, 13 cinematografe în oraşe; reţeaua cinematografică în mediul rural s-a mărit cu 700 aparate noi, s-au construit un număr însemnat de aşezăminte culturale la oraşe şi sate. Pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă şi energie electrică, a transportului in comun şi a salubrităţii în oraşe, precum şi pentru alte acţiuni de gospodărie comunală, s-au investit peste 800 milioane lei. Reţeaua sanitară a crescut faţă de 1959 cu 2.500 paturi in spitale şi sanatoriişi cu 9 policlinici, creindu-se condiţi tot mai bune pentru ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii de la oraşe şi sate; au fost trimişi la odihnă şi tratament balneo-climateric peste 575.000 persoane. Rezultatele obţinute in toate sectoarele demonstrează forţa economiei noastre naţionale in plin avînt, reflectă însufleţirea şi entuziasmul cu case oamenii muncii, insuşitite şi politica partidului, luptă pertmnit traducerea ei în viață. Planul pe 1960 va fi îndeplinit şi depăşit După datele preliminate, se poate aprecia că in acest an producţia industrială va creşte, comparativ cu 1659, cu circa 15,5 la sută, faţa de 14 la sută cit a fost prevăzut în plan. O importanţă deosebită are faptul că se realizează creşteri însemnate în toate ramurile industriale şi îndeosebi în ramurile hotăritoare pentru industrializarea socialistă, în industria construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor — o creştere de 20 la sută, in industria siderurgică de 30 la sută, în industria energiei electrice şi termice — de 14 la sută. Aprovizionarea oamenilor muncii a fost simţitor îmbunătăţită prin realizările obţinute in ramurile producătoare de bunuri de consum; in industria textila producţia a crescut cu16 la sută faţă de 1959, in industria alimentară cu peste 11 la sută şi in industria confecţiilor cu 40 la sută. S-au obţinut însemnate sporuri de producţie la principalele maşini, utilaje, materii prime, materiale, bunuri de consum. Producţia anului 1960 va fi mai mare decit aceea a anului 1959 cu peste 370 mii tone oţel, 175 mii tone fontă, 320 mii tone laminate finite, 400 mii tone minereu de fier, 210 mii tone cocs ■metalurgic, 6.100 tractoare, 5.000 tone mase plastice, 14 mii tone plăci aglomerate. De asemenea, producţia principalelor bunuri de consum va fi mai mare decit a anului 1959 cu peste 39 milioane m.p. ţesături, aproape 1,7 milioane perechi încălţăminte, peste 30 mii tone carne, aproape 135 mii tone zahăr, cu 56 mii tone ulei comestibil. A continuat să se lărgească baza tehnico-materială a agriculturii socialiste; parcul de maşini şi utilaje ale unităţilor agricole creşte cu 11.600 tractoare, 5.300 combine, 14.000 semănători şi alte maşini. Producţia agricolă obţinută în 1960 asigură toate nevoile de consum ale economiei naţionale şi creşterea rezervelor statului, cu toate că in anumite regiuni condiţiile climaterice n-au fost favorabile. Contribuţia sectorului socialist din agricultură la formarea fondului central de cereale a fost în acest an de peste 85 la sută. Un rol important l-au avut gospodăriile agricole de stat care au asigurat 39 la sută la grîu şi 26 la sută la porumb din fondul central de cereale. De asemenea, ele au livrat importante cantităţi de carne, lână, lapte şi alte produse. Rezultate bune au fost obţinute la producţia de sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui, care asigură nevoile de consum sporite de zahăr şi ulei ale populaţiei, rămbund disponibilităţi şi pentru export. Ca urmare a efortului susţinut in dezvoltarea continuă a forţelor de producţie şi a creşterii acumulărilor, volumul de investiţii in economia naţională creşte în 1960 faţă de 1959 cu aproape 33 la sută. Fondurile fixe ce vor fi puse in funcţiune vor fi de 22 miliarde lei faţă de 15,5 miliarde lei cit au fost in anul 1959. In acest an intră în producţie 17 întreprinderi noi, 17 secţii noi şi vor fi dezvoltate şi reutilate 82 de uzine şi fabrici. Printre obiectivele noi sunt: o baterie de cocs, o secţie de dolomită şi un cuptor Martin de 400 tone la Combinatul Siderurgic Hunedoara, o fabrică de ţevi sudate la Bucureşti, uzinele de produse sodice Govora şi Borzeni, fabrica de celuloză din stuf de la Chişcani-Brăila şi fabrica de semiceluloză din paie de la Palas-Constanţa, o instalaţie de cracare catalitică la Borzeşti, complexul de industrializare a lemnului Tg. Jiu, fabricile de mobilă din Iaşi şi Militari-Bucureşti, fabricile de zahăr de la Bucecea şi Luduş, Combinatul de produse lactate din Bucureşti, fabrica de lapte praf din Cîmpulung şi altele. Au început să producă energie electrică primele agregate ale hidrocentralei „V. I. Lenin“, unul din principalele obiective ale planului de electrificare de zece ani. Puterea instalată in centrale electrice creşte în 1960 cu 180 MW şi vor fi date în exploatare 1150 km. de linii de înaltă tensiune. Folosirea în 1960 cu mai mult spirit gospodăresc a fondurilor de investiţii alocate a contribuit la creşterea eficienţei economice a acestora, a crescut preocuparea pentru organizarea raţională a lucrărilor, iar aprovizionarea cu materiale s-a făcut in condiţii mult mai bune. Sub conducerea organizaţiilor de partid, muncitorii, inginerii şi tehnicienii constructori au redus consumurile de materiale, au realizat lucrări de o calitate mai bună. Trebuie subliniat în mod deosebit scurtarea duratei de executare a construcţiilor. Astfel, cuptorul Martin de 400 tone de la Combinatul Siderurgic Hunedoara a fost realizat în numai 11 luni, fabrica de semiceluloză din paie de la Palas- Constanţa In 14 luni, iar fabricile de zahăr de la Luduş şi Bucecea în 17 luni, perioade mult mai mici faţă de cele în care s-au executat In trecut construcţii similare. Scurtarea termenelor de executare a construcţiilor a dus la obţinerea de mari economii şi la punerea in funcţiune de noi capacităţi care au contribuit la creşterea producţiei. Aceste succese mari pe care le-au obţinut muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industria construcţiilor arată capacitatea lor creatoare şi dovedesc că există mari posibilităţi de a obţine rezultate şi mai bune in reducerea termenelor de execuţie a lucrărilor care trebuie să constituie o preocupare de zi cu zi a conducerilor ministerelor şi întreprinderilor. Anul acesta, întreaga activitate economică s-a desfăşurat la un nivel mai înalt, ceea ce arată că organele de partid şi de stat au pus in centrul preocupărilor lor problemele concrete ale economiei, pe care le rezolvă cu tot mai multă competenţă. Trebuie să subliniem cu deosebită satisfacţie entuziasmul cu care oamenii muncii — sub conducerea organizaţiilor de partid — au desfăşurat întrecerea socialistă în cinstea celui de-al lll-lea Congres al partidului. Avântul creator al celor ce muncesc şi priceperea lor in folosirea rezervelor interne ale economiei şi-au găsit o vie expresie in importantele angajamente luate in întrecerea socialistă, ca şi in hotărirea cu care acestea sint traduse in viaţă. In primele zece luni, planul de producţie a fost depăşit la majoritatea produselor industriale, dîndu-se peste plan o producţie în valoare de peste 1,6 miliarde lei. Pina la 1 septembrie a. c. s-au realizat, peste prevederile planului, economii în sumă de peste 1 miliard lei și beneficii de aproape 300 milioane lei. Traficul de mărfuri cu mijloace de deservire generală va fi in 1960 cu cca. 13,5 la sută mai mare decit în 1959. A crescut ponderea transporturilor auto, în volumul total al încărcărilor, de la 29 la sută in anul 1959 la 37 la sută in acest an, datorită creşterii parcului şi folosirii lui mai eficiente prin concentrarea autovehiculelor in organizaţii specializate ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Productivitatea muncii se prevede a fi anul acesta in industrie cu circa 10,5 la sută mai mare ca în anul 1959, ceea ce reflectă creşterea generală a nivelului tehnic in întreprinderi, înzestrarea economiei cu tehnică modernă. Îmbunătăţirea organizării productiviei ridicaTovarăşi. Proiectul planului de stat pe anul 1961, pe care îl supunem dezbaterii plenarei, prevede concentrarea eforturilor pentru continuarea în ritm susţinut a industrializării socialiste, creşterea mai departe a producţiei agricole vegetale şi animale şi ridicarea bunăstării materiale şi culturale a oamenilor muncii. Pe baza noilor capacităţi ce vor intra în producţie şi a mai bunei folosiri a celor existente, precum şi a creşterii productivităţii muncii, proiectul de plan prevede ca producţia globală a industriei socialiste să reprezinte in anul viitor 88,7 miliarde lei, corespunzător unei creşteri cu 13,5 la sută faţă de realizările preliminare ale anului 1960, din care producţia mijloacelor de producţie — grupa A — cu 13,8 la sută, iar producţia bunurilor de consum — grupa B — cu 13 la sută. Producţia industriei energiei electrice şi termice va creşte cu 22 la sută, a industriei siderurgice cu 16,6 la sută, a industriei construcţiilor de maşini cu circa 16 la sută, a industriei chimice, celulozei , hîrtiei cu 18 la sută, a industriei uşoare cu 16 la sută şi a industriei alimentare cu 11 la sută. Producţia de energie electrică va fi de 8,8 miliarde kWh; se prevede creşterea puterii instalate în centrale electrice cu aproape 250 MW, va începe construcţia de noi centrale printre care termocentrala de la Luduş şi hidrocentrala de pe Argeş; se vor pune în funcţiune 1700 km. reţele de înaltă tensiune, dintre care liniile de 110 kV Fîntînele—Luduş—Cluj, Govora—Bărbăteşti, Craiova—Caracal, Hunedoara—Brad, Baia Mare—Satu Mare şi se vor construi primele linii de transport de 220 kV. Se va dezvolta acţiunea de termoficare prin extinderea reţelelor în oraşele Bucureşti, Reşiţa şi Oneşti şi prin introducerea termoficării industriale şi urbane în Timişoara, Arad, Hunedoara, Vulcan şi alte centre industriale. In oraşul Iaşi va începe construcţia centralei de termoficare pentru alimentarea cu energie şi căldură a oraşului şi a întreprinderilor industriale. Producţia de energie termică din centrale publice va creşte de peste 3 ori. industria siderurgică, producţia, de fontă în 1961 va ajunge la 1.080.000 tone, iar cea de oţel la 2.100.000 tone — cu peste 300.000 tone mai mult decit in 1960 — creşterea producţiei siderurgice urmînd să fie obţinută, în mare măsură, pe seama îmbunătăţirii indicilor de utilizare a agregatelor. Proiectul de plan prevede creşterea producţiei de laminate finite pline cu circa 20 la sută faţă de 1960, prin folosirea mai deplină a laminoarelor şi, în principal, a laminorului de 650 de la Hunedoara. In anul viitor se vor pune In funcţiune, la Hunedoara, cuptorul numărul 5 de 400 tone la noua oţelarie Martin, linia de sirma din noua secţie de laminoare şi se vor executa lucrări pentru mărirea capacităţii blumingului cu 700.000 tone pe an; la Reşiţa se va termina reconstrucţia secţiei furnale, punîndu-se în funcţiune două furnale de cite 700 m.c. şi va intra in producţie o nouă fabrică de aglomerare. In 1961 se vor deschide lucrările de construcţie ale Combinatului Siderurgic de la Galaţi. Va începe construcţia forjei şi turnătoriei cu o capacitate anuală de 25.000 tone piese oţel, 7.000 tone piese fontă şi 40.000 tone lingouri forjate, a atelierului de construcţii metalice şi a atelierului de întreţinere mecanică. Pentru lucrătorii combinatului vor fi construite locuinţe în sumă de 75 milioane lei.Ministerul Industriei Grele, organizaţiile de proiectare, constructorii vor trebui să folosească cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii in proiectarea şi construcţia acestui mare combinat. Pentru dezvoltarea în continuare a bazei proprii de materii prime a industriei siderurgice, producţia de minereu de fier va creşte cu 20 la sută, iar cea de cocs cu 22 la sută. Vor începe lucrările de deschidere a minei de la Căpuş—Cluj, care va intra in producţie în anul 1962. Va intra în producţie, în trimestrul II 1961, la Călan, uzina experimentală pentru punerea la punct a noului procedeu de cocsificare a cărbunilor din Valea Jiului. (Continuare In pag. 2-a) Dezvoltarea producţiei industriale în anul 1961 In ziarul de azi : § 0 Comunicatul asupra plenarei C.C. al P.M.R. g 8 0 Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C.tg § al PMPIR. § 0 Noi unităţi comerciale moderne la Tg. Mureş g 0 ,kir«atul muncilor agricole a g 0Omagiu hii Mihail Sadoveaiu. » g 0 Luna prieteniei romîno-sovietice. § 10 Pentru o lume fără arme și războaie. s