Steaua Roşie, noiembrie 1960 (Anul 9, nr. 857-865)
1960-11-02 / nr. 857
Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej (Urmare din pag. 1-a) In sectorul geologic au fost obţinute rezultate însemnate, ca urmare a înzestrării cu utilaje şi instalaţii moderne, a organizării muncii pe şantierele de explorări, a ridicării calificării cadrelor. Preţul de cost pe tona de rezervă industrială explorată a scăzut la minereu de fier de la 7,1 lei in 1959 la 3,8 lei în 1960, la minereuri neferoase de la 12,4 la 9,3 lei, la ţiţei de la 45,7 la 31,1 lei. Comitetul Geologic, ministerele cu activitate geologică trebuie să-şi îmbunătăţească munca în mod continuu, să introducă cu mai multă hotărîre metodele cele mai avansate de cercetare geologică, spre a obţine o creştere şi mai mare de rezerve, cu cheltuieli cît mai reduse. Aceste sarcini se pun cu atît mai imperios cu cît în 1961 se prevede să se execute un volum important de lucrări geologice, cu 15 la sută mai mare decît în 1960, însumînd 1,8 miliarde lei. Concomitent cu creşterea volumului de prospecţiuni, se prevede să se îmbunătăţească în continuare eficienţa economică a lucrărilor geologice. Pentru aceasta, pe lîngă introducerea hotărîtă a tehnicii noi, o mare importanţă are buna organizare a muncii pe şantierele geologice, utilizarea superioară a instalaţiilor, economiile de materiale, efectuarea lucrărilor cu indici tehnico-economici cît mai ridicaţi. Trebuie să se ia măsuri pentru a concentra cele mai bune cadre de geologi în sectoarele principale ale activităţii geologice. . Industria constructoare de maşini va produce în anul 1961 peste 2.400 strunguri, 130 instalaţii de foraj complete, 20.000 tractoare, 6.000 combine tractate pentru cereale, peste 10.000 autocamioane şi autobuze, 12 locomotive Diesel electrice de 2.100 c.p.; producţia de utilaje pentru industria chimică şi pre ■ lucrarea ţiţeiului Va creşte cu peste 60 la sută, de utilaje pentru siderurgie şi turnătorii cu cca. 30 la sută, de utilaje pentru industria uşoară şi alimentară cu 40 la sută. Sarcinile principale pe anul 1961 ale industriei constructoare de maşini sunt însuşirea în fabricaţie a unor noi maşini şi utilaje necesare înzestrării economiei naţionale, lărgirea sorti ■ meritelor şi ridicarea nivelului tehnic, îmbunătăţirea calităţii maşinilor şi utilajelor la nivelul celor mai perfecţionate produse similare de pe piaţa mondială. Pentru îndeplinirea acestor sarcini, Ministerul Industriei Grele şi Întreprinderile constructoare de maşini trebuie să se preocupe permanent de alegerea judicioasă şi perfecţionarea produselor fabricate. Punerea în producţie anoilor produse nu se va putea face decît după ce va fi aprobată de către conducerea superioară, pe baza unor studii tehnice şi economice comparative, aprofundate, care să dea maximum de garanţii in ce priveşte caracteristicile tehnice, calitatea şi economicitatea fabricaţiei. Pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic şi calitativ in industria constructoare de maşini, Ministerul industriei Grele şi conducerile Întreprinderilor vor trebui să asigure elaborarea documentaţiilor constructive şi tehnologice de către serviciile tehnice ale întreprinderilor, să organizeze producţia de serie în secţii specializate dotate cu toate utilajele şi dispozitivele pentru execuţie şi control. In acest scop trebuie să fie concentrate cadrele de ingineri, maiştri şi muncitori cu înaltă calificare în secţiile hotărîtoare, unde s® elaborează documentaţia tehnică, se pregăteşte fabricaţia şi se execută însuşirea noilor maşini şi utilaje. In 1961, Ministerul industriei Grele va trebui să treacă la profilarea mai strictă a întreprinderilor electrotehnice, pe linia specializării şi cooperării. Va trebui să realizăm cu toată hotărirea o cotitură în ceea ce priveşte îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie şi a calităţii, realizîndu-se produse de înalt nivel tehnic şi cu aspect industrial. Pentru asigurarea nevoilor crescînde ale industriei şi ale celorlalte ramuri ale economiei, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor tot mai mari ale populaţiei, trebuie să fie lărgite nomenclatura şi sortimentul producţiei industriei electrotehnice. In industria chimică producţia va creşte cu 37 la sută la sodă calcinată şi caustică, cu 30 la sută la îngrăşăminte chimice, cu circa 30 la sută la celuloză şi semiceluloză; producţia de fire şi fibre sintetice va fi de 1.700 tone. In anul 1961 vor intra în producţie noi combinate şi unităţi In industria chimică, combinatul de la Roznov, cu o capacitate de 100 mii tone amoniac pe an, 210.000 tone îngrăşăminte azotoase şi 10.000 tone uree; fabrica de fibre rola de la Săvineşti cu o capacitate de 5.000 tone, 18.000 tone fenol şi 11.000 tone acetonă la Combinatul de la Borzeşti; vor creşte capacităţile de producţie la Uzinele Năvodari cu 100.000 tone acid sulfuric şi 300.000 tone superfosfaţi şi la Ocna Mureşului la 300.000 tone pe an carbonat de sodiu şi altele. Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei trebuie să acorde atenţie sporită punerii in producţie a noilor întreprinderi, pregătirii din timp a cadrelor de muncitori şi tehnicieni în vederea asigurării unei calităţi superioare la noile produse chimice şi folosirii instalaţiilor la întreaga capacitate. Pentru utilizarea din ce în ce mai largă a maselor plastice in întreaga economie şi îndeosebi în industria constructoare de maşini, a construcţiilor şi in producţia bunurilor de consum, ministerele vor trebui să ia măsuri organizatorice şi să asigure utilajele şi mijloacele necesare pentru prelucrarea acestora în sortimente cît mai variate şi de calitate superioară. In industria petrolului, prin intrarea în funcţiune a complexului de reformare catalitică şi a instalaţiei de absorbţie şi fracţionare a gazelor de la rafinăria Brad 21, a instalaţiei de cocsare la rafinăria Borzeşti ş.a., va spori substanţial producţia de benzină cu cifră octanică ridicată, de gaze lichefiate pentru chimizare, de uleiuri şi motorină de calitate superioară, asigurindu-se o valorificare a tonei de ţiţei cu 7 la sută mai mare decît în 1960. In industria lemnului, eforturile vor fi îndreptate in continuare spre valorificare superioară a masei lemnoase. Se prevede ca dintr-un m.c. masă lemnoasă să se obţină în 1961 producţie cu o valoare de circa 10 la sută mai mare decît in 1960, îndeosebi pe seama creşterii însemnate a producţiei de placaj, panel, plăci aglomerate şi mobilă. In felul acesta deşi volumul total al masei lemnoase ce se va exploata în 1961 va fi mai mic decit în 1960, valoarea producţiei industriei prelucrării lemnului va creşte cu peste 7 la sută. In anul 1961 vor intra în producţie primele secţii ale complexelor de industrializare a lemnului de la Blaj şi Gherla, precum şi secţii noi la Rm. Vîlcea, la fabricile de mobile de la Tg. Mureş, Timişoara ş.a. De asemenea, se va începe construcţia noilor complexe pentru industrializarea lemnului la Focşani, Comăneşti, Piteşti şi Dej şi a fabricilor de mobilă de la Rădăuţi şi Arad. In industria uşoară producţia va spori la ţesături cu peste 17 la sută, la tricotaje cu 30 la sută şi la confecţii cu aproape 17 la sută. Va trebui să se dea o atenţie şi mai mare sortimentelor superioare — ţesături din fire pieptănate de calitate superioară din bumbac şi lină, tricotaje şi ţesături din fire sintetice — să se execute finisaje superioare la ţesături şi tricotaje şi să se asigure îmbunătăţirea simţitoare a calităţii confecţiilor şi în special a încălţămintei. Pentru realizarea acestor sarcini, proiectul de plan prevede punerea in producţie in 1961 a unor importante capacităţi de producţie înzestrate cu utilaj modern: dezvoltarea filaturilor la „Filatura Românească de Bumbac“, întreprinderile Textile Piteşti, „Ivănuş Constantin“ etc., o fabrică de confecţii la Călăraşi, Tăbăcăria Minerală de la Jilava. In industria alimentară proiectul de plan prevede o creştere la carne cu 26 la sută, la preparate de carne cu 16 la sută, la lapte de consum cu aproape 40 la sută. Vor intra in producţie o fabrică de ulei la Iaşi, 12 fabrici de produse lactate, dintre care cele de la Reşiţa, Baia Mare, Mediaş, Turda, Călăraşi, un mare abator cu secţii de prelucrare la Haţeg. In cursul anului 1961 va continua acţiunea de creştere a spaţiului frigorific; vor fi date în funcţiune 4 mari antrepozite frigorifice în suprafaţă de 16.000 m.p., ceea ce va contribui la asigurarea bunei calităţi a produselor alimentare şi a condiţiilor de igienă şi de bună deservire a populaţiei. In anul viitor producţia conservelor de carne va creşte cu 18 la sută, iar a conservelor de legume cu 35 la sută. Vor trebui extinse în întreaga industrie alimentară rezultatele bune obţinute în acest an de industria conservelor în ce priveşte calitatea, lărgirea sortimentelor Tovarăşi. Proiectul planului de stat pe 1961 prevede o creştere a producţiei agricole, în condiţii climaterice normale, cu 19 la sută faţă de 1960. Realizarea acestui obiectiv este întrutotul posibilă, ţinînd seama de condiţiile create prin transformarea socialistă a agriculturii şi creşterea continuă a înzestrării ei. In agricultură se vor investi In anul 1961 din fondurile statului circa 4 miliarde lei. Agricultura urmează să primească anul viitor peste 12.000 tractoare, 15.000 semănători, 6.000 combine pentru păioase precum şi alte maşini şi utilaje agricole; totodată, se vor livra agriculturii aproape 450 mii tone ingrăşăminte chimice, cu 14 la sută mai mult decît în anul 1960. In toamna aceasta s-au însămânţat cca. 3.200.000 ha cu grîu şi secară, prevăzindu-se realizarea unei producţii de cca. 4.600.000 tone. In primăvară se vor însămînţa cu porumb 3.850.000 ha., din care 350.000 ha, pentru siloz, se prevede realizarea unei producţii de aproximativ 6.700.000 tone porumb boabe. Rezultatele obţinute in toate regiunile ţării, în anul 1960, de către numeroase gospodării agricole de stat şi gospodării agricole colective demonstrează marile posibilităţi de creştere a producţiei agricole pe baza folosirii mai bune a mijloacelor tehnice şi aplicării corespunzătoare a regulilor agrotehnice. In acest an, 152 gospodării agricole de stat au obţinut, de pe întreaga lor suprafaţă de 114.500 ha. cultivate cu griu, o recoltă medie de peste 2.000 kg. la ha.; din acestea, un număr de 39 gospodării de stat au realizat în medie peste 2.500 kg. grîu la hectar. Un număr important de gospodării agricole colective au obţinut, de asemenea, recolte bune. Experienţa anului 1960 a dovedit importanţa hotărîtoare a executării arăturilor adinei şi însămînţării făcute la timp, a folosirii seminţelor selecţionate de înaltă productivitate şi a aplicării îngrăşămintelor naturale şi minerale pe suprafeţe tot mai mari. Comitetele regionale de partid, Ministerul Agriculturii şi comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să mobilizeze cadrele tehnice, pe toţi oamenii muncii din agricultură pentru aplicarea întregului complex de măsuri agrotehnice, diferenţiat după condiţii specifice ale fiecărei zone şi in primul rind pentru executarea arăturilor adinei şi folosirea întregii cantităţi de Îngrăşăminte naturale, şi Îmbunătăţirea prezentării produselor. Cererile sporite ale populaţiei pentru bunuri de consum industriale se prevăd a fi acoperite prin creşterea cu peste 25 la sută a producţiei de mobilă, de 2,3 ori a producţiei de bunuri de consum electrotehnice şi cu peste 17 la sută a producţiei de bunurie consum metalice. In 1961 se vor produce 220.000 aparate de radio, 20.000 televizoare, 30.000 răcitoare electrice, 80.000 maşini electrice de spălat rufe pentru uz casnic, 300.000 biciclete, 60.000 maşini de cusut de uz casnic şi alte produse. Prin Înzestrarea în continuare a industriei cu tehnică modernă, prin folosirea mai deplină a utilajelor şi instalaţiilor existente şi prin mai buna organizare auncii, producţia industrială va creşte în 1961, ca şi în anii precedenţi, in cea mai mare parte, pe seama productivităţii muncii, care va spori cu circa 9 la sută faţă de 1960. Congresul al III-lea s-a ocupat în mod deosebit de calitatea producţiei industriale. Pentru înfăptuirea acestei sarcini esenţiale, în etapa actuală de dezvoltare a economiei naţionale, dispunem de toate condiţiile necesare. In fiecare Întreprindere există un număr apreciabil de oameni calificaţi cu un simţ dezvoltat faţă de tehnică şi de o atenţie deosebită trebuie acordată îmbunătăţirii muncii S.M.T.-urilor pentru executarea arăturilor la adincimea corespunzătoare solului şi culturilor. Trebuie pus capăt cu toată hotărîrea deficienţelor semnalate în mai toate regiunile ţării în legătură cu calitatea slabă a lucrărilor efectuate de S.M.T.-uri, care în goana după cit mai mulţi hantri, fac arături superficiale, lasă la capătul terenurilor porţiuni goale nelucrate care aduc însemnate pagube economiei. Munca S.M.T.-urilor tre- buie apreciată după calitatea lucrărilor executate, după producţia obţinută la hectar pe terenurile lucrate de ele. Actualul sistem de salarizare, care este legat numai de executarea unui număr cit mai mare de bantri, trebuie îmbunătăţit astfel ca la baza veniturilor lucrătorilor din S.M.T. să stea rezultatele obţinute în creşterea producţiei la hectar. Ca urmare a aplicării hotăririlor plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1959 cu privire la creşterea animalelor, în primele 9 luni ale acestui an numărul vacilor de lapte a crescut in gospodăriile agricole de stat cu circa 21.000 capete, iar în gospodăriile agricole colective cu peste 100.000. In acelaşi timp a sporit contribuţia sectorului socialist la formarea fondului de stat la carne, lapte, lină. In 1960, gospodăriile agricole de stat dau la fondul de stat 1.600.000 hl. lapte, cu 600.000 hl. mai mult decit in 1959, iar gospodăriile agricole colective au livrat pînă la 1 octombrie 1960, 1.100.000 hl. lapte, de peste 2 ori mai mult decît in întreg anul 1959. Este necesar ca in gospodăriile agricole colective să se acorde o şi mai mare atenţie creşterii efectivului de vaci proprietate obştească, asigurîndu-se astfel sporirea veniturilor băneşti prin folosirea mai intensă a forţelor de muncă în tot cursul anului. In acest scop este necesară selecţionarea şi creşterea tineretului bovin bun de prăsilă, de rase superioare şi cu producţii mări, asigurind totodată şi creşterea tineretului bovin inapt reproducţiei pentru sporirea producţiei de carne. Să dezvoltăm cu toată hotărîrea baza furajeră în vederea obţinerii unor cantităţi îndestulătoare de nutreţuri. Vor trebui luate măsuri pentru îngrijirea şi gospodărirea mai bună a celor 4 milioane ha. de păşuni şi fineţe naturale, care reprezintă o rezervă însemnată pentru creşterea bazei furajere. Producţia porumbului siloz a fost im anul acesta cu 1,5 milioaestetica produsului, care trebuie să fie mobilizaţi pentru a da produse de calitate şi cu costuri cît mai scăzute. In vederea îmbunătăţirii continue a calităţii produselor trebuie luate un şir de măsuri tehnico-organizatorice care să cuprindă concepţia, executarea şi controlul produsului pe toate treptele de fabricaţie şi care să asigure realizarea unor caracteristici, performanţe, precum şi durabilitate, prezentare şi finisaj la nivelul celor mai bune produse similare din străinătate. La însuşirea produselor noi accentul principal trebuie să cadă pe calitate şi abia după aceea se poate trece la sarcini mărite cu privire la cantitate, normarea consumurilor materiale şi de timp. In centrul obiectivelor întrecerii socialiste trebuie să stea problemele legate de o calitate superioară a producţiei, care să aducă colectivelor din fiecare întreprindere o înaltă apreciere pentru produsele livrate, îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei trebuie să constituie preocuparea permanentă a tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, a conducerii ministerelor şi întreprinderilor, a tuturor inginerilor, tehnicienilor şi maiştrilor, care trebuie să muncească cu pricepere şi pasiune pentru a obţine produse de înaltă calitate, de tone mai mare decît in 1959, dar planul pe 1960 nu a fost pe deplin realizat. Trebuie aplicate cu perseverenţă indicaţiile date de partid cu privire la extinderea culturii şi folosirii porumbului siloz, asigurindu-se in acest scop maşini pentru recoltare şi însilozare. Gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole colective trebuie să ia măsuri pentru asigurarea construcţiilor necesare adăpostirii efectivelor de animale în continuă creştere, folosind în acest scop experienţa acumulată în construirea adăposturilor ieftine şi realizabile în termen scurt, utilizînd din plin materialele locale, aplicînd soluţii constructive din cele mai economicoase, potrivit condiţiilor concrete din fiecare regiune şi raion. Pe măsura dezvoltării creşterii animalelor în ferme mari este nevoie să se introducă mecanizarea principalelor procese de producţie şi în mod deosebit a transportului şi pregătirii furajelor, precum şi a aprovizionării cu apă. Pentru aceasta să se asigure dotarea acestora cu agregatele necesare. In ultimii trei ani statul a investit in lucrări de hidroamelioraţii 860 milioane lei, pentru executarea lucrărilor de îndiguiri şi desecări pe o suprafaţă de 215.000 ha. şi amenajări pentru irigaţii pe 135.000 ha. Rezultatele obţinute de multe gospodării agricole de stat şi colective dovedesc că lucrările de îmbunătăţiri funciare atunci cînd sunt judicios efectuate şi raţional exploatate reprezintă un mijloc important pentru obţinera de producţii mari şi constante. Cu toate că sunt evidente sporurile de producţie ce se obţin prin irigarea culturilor, importante suprafeţe amenajate nu sunt încă irigate, iar pe alte suprafeţe irigarea culturilor se face încă în mod defectuos. Folosirea neraţională a suprafeţelor amenajate pentru irigaţii, se datorează lipsei de gospodărire din partea unor gospodării agricole de stat, trusturi regionale şi organe ale sfaturilor populare, precum şi controlului insuficient din partea Ministerului Agriculturii. In domeniul îmbunătăţirilor funciare, eforturile vor trebui concentrate in direcţia terminării lucrărilor începute şi folosirii raţionale a suprafeţelor amenajate. Totodată va trebui asigurată punerea in exploatare a tuturor suprafeţelor amenajate pentru (Continuare în pag. 3-a) Creşterea producţiei agricole în 1961 teaua ratis.!