Steaua Roşie, noiembrie 1963 (Anul 12, nr. 257-282)
1963-11-01 / nr. 257
2 Cum asigurăm iernarea animalelor , 9 luni s-a realizat doar 951 de itri de lapte de la fiecare vacă. Aceasta se datoreşte printre altele inuficientei hrăniri a animalelor. Fiesc a fi fost ca consiliul de conducere, învăţînd din experienţa de vină acum, să fi luat toate măsurile pentru a asigura animalelor hrană corespunzătoare pentru iarnă şi prinăvara anului viitor, ceea ce nu s-a ntîmplat însă. Lipsa de preocupare ce se manifestă în această gospodă■ie în privinţa asigurării bazei furajere reiese şi din felul în care este privită problema însilozării coceiier de porumb, sfeclei de zahăr, lostanilor etc. Deşi porumbul a ost recoltat aproape de pe întreaga suprafaţă, totuşi nu toţi cocenii înt însilozaţi. Aşa se face că conorm balanţei furajere, gospodăria colectivă va intra în iarnă cu un ninus de 1.600 tone de furaje. Este necesar ca atît organizaţia de partid cît şi consiliul de conducere al gospodăriei colective, acum pînă cînd nu este încă prea îrziu să asigure furajele necesare din resursele ce mai există în gospodărie, prin însilozarea lor în amestec cu cocenii de porumb, cu mult sub posibilităţi. Faţă de 2.200 litri de lapte cit au planificat anual pe cap de vacă furajată. (Urmare din pag 1) * * * — Sîntem a ţării primăvară — coruri pentru pionieri şi şcolari * * * — Soiuri de plante agricole cultivate în R.P.R. M. Stelmah — Pîine şi sare M. Sadoveanu — Hanu- Ancuţei M. Solohov — Donul liniştit — ediţie bibliofilă G. B. Shaw — Cezar şi Cleopatra („Biblioteca pentru toţi"). VWVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV'J întreprinderea forestieră AMiercurea Oue Str. Kossuth Lajos nr. 94. Vinde fără repartiţie din stocul supranormativ: — Cutie rindea 400x30x3 — Burghiu filetar 3 mm — Burghiu filetar 1 '/ toli — întrerupător voltmetric 100. 500 W — Fînză pentru circulare de 250x3,5 și 250x4x2,5 — Papuci pentru cablu 10 A — 300 A. — Curele trapezoidale 1.900x9x5 — Curele trapezoidale 1.320x10x6 — Formulare S. 65 act de control al exploatării — Formulare S. 64 contract pentru livrarea materialelor lemnoase pe picior. Informații suplimentare se primesc la serviciul aprovizionare al întreprinderii, telefon: 238. ÎNTREPRINDEREA 3 IZOLAŢII BUCUREŞTI PT ANGAJEAZA zidari şamotori pentru cuptoarele tunel şi cuptoarele de sticlă ce se vor lucra la Piatra-Neamţ şi Sighişoara. Informaţii se pot obţine la întreprinderea 3 Izolaţii sanitare Tg.-Mureş, — Fabrica de zahăr Tg.Mureş. I. R. I. LINI 1 LUDUŞHI Anunță pe cei interesați că secţia de cauciuc a întreprinderii HI EXECUTA: Inele de protecţie tub oxigen Recauciucuri de roţi Placi tehnice cu şi fără inserţie Recauciucuri de benzi Contractează pe anul 1964 plăci fibrobeton înlocuitori de duşumea oarbă şi izolatori termici şi fonici. Informaţii suplimentare se pot primii de la direcţiunea întreprinderii, prin telefon nr. 217. Realizări de buni gospodari Succesele frumoase obţinute în buna gospodărire şi înfrumuseţare a satelor raionului Luduş se datoresc în mare măsură faptului că Sfatul popular al raionului a ştiut să mobilizeze în această muncă deputaţii, consiliile permanente, comitetele de cetăţeni şi să antreneze cetăţenii la activităţi concrete legate de nevoile specifice, locale. Exemple în acest sens, se pot da cele aproape 60 de obiective de interes obştesc, realizate prin contribuţie voluntară, printre care: şcoala medie din Iernut, şcoli de 8 ani în comunele Cecălaca, Urmeniş, Şopteriu, şcoală de 4 ani la Sinvaş, săli de clasă la Dileul Vechi, Valea Largă, Iclănzel, cămine culturale la Sălcud, Fînaţe etc. Pentru a avea garanţia terminării la timp a acestor obiective — a şcolilor şi sălilor de clasă, în special — Comitetul executiv al Sfatului popular raional a repartizat obiectivele pe şefii de secţii, inspectorii secţiei de învăţămînt şi instructorii sfatului popular raional. Aceştia aveau obligaţia să sprijine comitetele executive comunale în rezolvarea problemelor legate de construcţia şcolilor şi de a sesiza comitetul executiv raional despre greutăţile ce se ivesc pe parcurs. Săptămînal, cu ocazia şedinţelor de lucru cu şefii de secţii, aceştia informau Comitetul executiv al Sfatului popular raional despre stadiul lucrărilor. La executarea acestor lucrări de construcţii, sfaturile populare comunale au primit un sprijin preţios din partea gospodăriilor agricole colective, care au ajutat la transportarea materialelor pe diferite şantiere. Merită evidenţiată gospodăria agricolă colectivă din Rîciu care a ajutat la construirea celor două săli de clasă şi la mărirea spaţiului căminului cultural din Nima Rîciului. Datorită ajutorului primit, cetăţenii din Nima Rîciului au terminat aceste lucrări, obţinînd în acelaşi timp economii de 20.000 lei. Pînă în prezent în raionul Luduş s-au dat în folosinţă 24 de săli de clasă, 9 poduri şi s-au executat diferite reparaţii la şcoli şi cămine culturale, ca de exemplu: la Grebeniş, Luduş, Zau de Cîmpie, Şincai şi Rîciu. Sunt demne de scos în evidenţă realizările obţinute prin contribuţia voluntară a cetăţenilor din raion cum ar fi, de pildă, întreţinerea drumului regional pe o lungime de 36 biţi, a drumurilor raionale pe o lungime de 56 km şi a drumurilor comunale pe 45 km. De asemenea, s-au reparat 176 de poduri şi podeţe pe o lungime de 647 metri liniari. Exemple de drumuri care s-au executat din contribuţie voluntară sînt: drumul raional Şăulia — Pogăceaua, Sînger — Papiu Marian şi altele. Pe drumurile comunale s-au făcut lucrări de întreţinere în valoare de peste 500.000 de lei. Pînă la sfîrşitul trimestrului III, la capitolul contribuţie în muncă, cele mai bune rezultate le-au obţinut cetăţenii din comunele: Oroi, care şi-au depăşit angajamentul cu 39 la sută, cei din Ulieş cu 27 la sută, cei din Iclănzel şi Urmeniş cu 20 la sută etc. Cetăţenii raionului Luduş sînt hotărîţi ca şi în continuare să participe din plin la realizarea de noi obiective social-culturale, precum și la alte lucrări de interes gospodăresc pentru ca satele raionului să devină tot mai frumoase, tot mai bine gospodărite. VASILE BOARIU Cineaşti amatori In ultima vreme tot mai mulţi muncitori, tineri şi vîrstnici, se preocupă de felul cum se realizează un film. In cadrul celor zece studiouri ale cineaştilor amatori, existente în prezent în ţară, printre care au devenit cunoscute cele ale caselor de cultură ale sindicatelor din Baia Mare şi Tîrgu-Mureş, ale cluburilor „Oţelul Roşu", „C.F.R. — Timişoara, „Tractorul" — Braşov — funcţionează diferite cercuri de prieteni ai filmului. Pentru început, membrii acestor cercuri studiază creaţia unor regizori cinematografici cu renume mondial, vizionează sistematic filme, urmate de discuţii despre valoarea artistică şi tehnică a filmului, se întîlnesc cu creatori de filme, audiază conferinţe despre arta cinematografică etc. Apoi trec la realizarea cu mijloace proprii a unor filme documentare, tehnice şi chiar artistice de scurt metraj. Studioul clubului „Tractorul" din Braşov, de pildă, a organizat cu regularitate conferinţe şi simpozioane pe teme tehnice, urmate de filme ilustrative şi a iniţiat, cu ajutorul Arhivei naţionale, vizionarea unor cicluri de filme denumită „Alec cinematografic", la care au participat peste 700 de cineaşti amatori. „8 minute" se intitulează filmul care vorbeşte despre eroismul oţelarilor pentru salvarea unei şarje, realizat de membrii studioului de la „Oţelul Roşu". Metodele noi în sudura şinelor de cale ferată sînt sintetizate în filmul „Lucrări mecanizate la C.F.R.", creaţia cineaştilor amatori de la studioul C.F.R. Timişoara. Un mare număr de filme realizate de membrii cinecluburilor sînt reportaje prezentînd cu măestrie viaţa şi realizările din uzinele respective, activitatea culturală şi sportivă, precum şi frumuseţea localităţilor lor. (Agerpres) 5TFAUA ROȘIE * * PRINTRE ELEVII ŞCOLII DE * *****, MESERII DIN TOPLIŢA Cu un profil variat, Şcoala de meserii din Topliţa pregăteşte cadre calificate în meseriile de lăcătuşi mecanici, forjori şi tîmplari. Celor 174 de elevi, pe tot timpul şcolarizării li se asigură cele mai bune condiţii de trai şi de învăţătură. Completarea cunoştinţelor teoretice cu practica în atelier asigură însuşirea de către elevi a meseriei alese. Profesori şi maiştri cu o înaltă calificare predau elevilor noţiunile de bază din domeniile ştiinţei, ale culturii şi profesiei alese. Iată-l în fotografia de sus (stînga) pe profesorul Ioan Platon la o oră de fizică cu elevii din anul III (tîmplari), predînd — folosindu-se de materialul didactic „Rezistenţa conductorilor electrici". Elevii din anul III (lăcătuşi) completează cunoştinţele teoretice cu o lecţie practică la strung. Maistrul Kinda Ştefan are numai cuvinte de laudă pentru viitorii strungari (sus, dreapta). Pricepuţi se dovedesc a fi şi elevii din anul III (forjori), care sub conducerea maistrului instructor Csavar Eugen fac o lecţie practică la ciocanul mecanic. Lucrări de electrificare In aceste zile, în comuna Ogra, raionul Luduş, se lucrează de zor la electrificarea localităţii. Colectiviştii participă cu entuziasm la muncile patriotice cum ar fi transportul şi plantatul stîlpilor pentru linia de joasă tensiune. Dorinţa tuturor este ca pînă la 30 noiembrie să se aprindă becul electric și în Ogra. MARIA BîLCA corespondent voluntar In comuna Bata, raionul Reghin, există două unităţi agricole socialiste — gospodăria agricolă de stat şi gospodăria colectivă. In ultimii ani gospodăria colectivă și-a dezvoltat sectoarele de producţie, s-a întărit continuu din punct de vedere economic si organizatoric. In articolul de faţă voi reda cîteva aspecte despre felul în care sprijină căminul cultural şi activiştii culturali din Batoi, pe colectivişti în realizarea sarcinilor lor tot mai complexe. Un rol de seamă în munca activiştilor culturali din comuna noastră îl are felul cum sunt întocmite planurile trimestriale, iar apoi cele săptămînale. De fiecare dată, şi aceasta a devenit deja o obişnuinţă, la întocmirea planului de activitate culturală iau parte factorii de seamă ce răspund de aceasta: conducerea căminului cultural, secretarul organizaţiei U.T.M., preşedintele gospodăriei colective, şefi de brigadă, cadre didactice şi un reprezentant al gospodăriei agricole de stat. In felul acesta, în planul de muncă pot fi cuprinse acţiuni variate, ţinîndu-se cont de preocupările colectiviştilor, fie muncitorilor din G.A.S.. Iată acum cîteva acţiuni culturale organizate în ultimul timp. In sectorul zootehnic al gospodăriei colective, de pildă, s-a observat că există o deosebire pronunţată între producţia de lapte realizată de la vacile de aceeaşi rasă, împreună cu consiliul de conducere al gospodăriei colective am organizat un schimb de experienţă între îngrijitorii de animale. In organizarea acestuia am cerut concursul medicului veterinar, al inginerului agronom şi al brigadierului zootehnic. In cadrul schimbului de experienţă îngrijitorii mai buni, care obţineau producţii de lapte mai mari, au împărtăşit din experienţa lor. După aceea, producţia de lapte a crescut în oarecare măsură, însă nu la nivelul posibilităţilor. S-a hotărit să fie organizată o convorbire între îngrijitorii de animale din gospodăria colectivă şi cei din gospodăria agricolă de stat. Una dintre aceste convorbiri a avut loc chiar la grajdurile gospodăriei de stat, unde, pe lîngă discuţiile purtate între îngrijitori s-a arătat practic cum sunt hrănite animalele, ce alte metode se folosesc pentru creşterea producţiei de lapte. Aceste convorbiri şi-au arătat în scurt timp eficacitatea în munca îngrijitorilor de la G.A.C.producţia de lapte de la aceeaşi rasă de animale a crescut simţitor. SERI DEDICATE COLECTIVIŞTILOR FRUNTAŞI ŞI... FETELOR Lunar, la căminul cultural se organizează sărbătorirea colectiviştilor fruntaşi. Programul acestei manifestări culturale cuprinde de obicei o scurtă expunere ţinută de inginerul agronom, sau de către un membru al consiliului de conducere al gospodăriei, privind felul cum se desfăşoară lucrările agricole, unde trebuie acestea intensificate şi discuţii între colectivişti. Cu prilejul sărbătoririi colectiviştilor fruntaşi, brigada artistică de agitaţie prezintă un program scurt dedicat „sărbătoriţilor". Alteori, serile colectiviştilor fruntaşi sunt urmate de prezentări de cărţi agrozootehnice, jurnale vorbite, recenzii de cărţi, audiţii muzicale, călătorii pe hartă ş. a. In anii precedenţi, tinerii din comuna Batoş participau un număr mic la manifestările culturale ce se organizau. Prezenţa lor era slabă şi în formaţiile artistice de amatori. Ce se putea face pentru antrenarea şi mobilizarea tineretului, împreună cu organizaţia U.T.M. am iniţiat „Sărbătorirea fetelor". Cum se desfăşoară această manifestare? Programul începe cu cîteva dansuri şi cîntece prezentate de artiştii amatori ai căminului. Apoi urmează dans. Da'', de această dată în timpul cît se dansează, este dacă se poate spune, „încălcată" tradiţia şi anume, fetele invită feciorii la dans şi nu invers. Subliniez, că după cîteva asemenea manifestări organizate, prezenţa tineretului din comuna noastră la căminul cultural a fost mult mai mare. Tot pentru tineret, ca de altfel şi pentru colectiviştii mai în vîrstă, organizăm discuţii pe tema „Patriotismul în munca de toate zilele". La baza acestor discuţii stă, mai întîi, o scurtă prezentare a diverselor fapte din munca şi viaţa colectiviştilor noştri. Această prezentare o face de obicei preşedintele gospodăriei colective. Pe urmă, colectiviştii tineri şi vîrstnici discută, scot în evidenţă munca sîrguincioasă, cu mult simţ de răspundere, a unor consăteni de ai lor şi, bineînţeles, nu sînt trecute cu vederea deficienţele ce se mai manifestă pe ici, pe colo. Cele relatate mai sus sînt doar cîteva aspecte din munca culturală a căminului nostru. In prezent preocuparea activiştilor culturali din comuna Batoş este de a găsi noi forme de activitate, culturală de masă, de a perfecţiona continuu pe cele ce le-au folosit pînă acum în aşa fel incit, în perioada ce urmează, întreaga activitate a căminului cultural să fie din ce în ce mai variată, mai atractivă, să răspundă cerinţelor ce stau în faţa colectiviştilor. IOAN MOLDOVAN directorul căminului cultural SFAtul Despre infecţiile căilor medicului respiratorii superioare In rîndul infecţiilor căilor respiratorii superioare intră o serie de afecţiuni ca rinitele (guturaiul), faringitele, amigdalitele, inflamaţiile laringelui, ale traheei şi ale bronhiilor. Aceste afecţiuni survin foarte frecvent (majoritatea populaţiei face de exemplu guturai aproape anual) şi au uneori o evoluţie gravă şi îndelungată. Ele pot determina complicaţii grave atît în vecinătate (otite, bronşite etc.) cît şi la depărtare (nefrite, febra reumatică etc.). Astfel, infecţiile căilor respiratorii superioare, constituie unul din cele mai importante capitole ale patologiei umane. Majoritatea agenţilor patogeni (bacterii, virusuri) care îmbolnăvesc organismul îşi dezlănţuie primul asalt tocmai în regiunea căilor respiratorii superioare, respectiv la locul de intersecţie al căilor aeriene şi digestive, în faringe. Aici la nivelul amigdalelor care vin în contact atît cu alimentele ingerate cît şi cu aerul inspirat se produce primul contact intim între organism şi mediul ambiant. Inelul limfatic faringian alcătuit din amigdale joacă tocmai, în urma acestui fapt, un rol important în apărarea organismului. Amigdalele sînt capabile să absoarbă diferite substanţe chimice, ca toxine microbiene etc. Sub influenţa agenţilor fizici (frig), chimici şi biologici (microbi), concomitent cu înmulţirea activă a limfaticelor, are loc la nivelul acestora şi producerea unor cantităţi însemnate de substanţe proteice de apărare, anticorpi, folosite de organism în lupta contra infecţiilor. Sub influenţa condiţiilor, neigienice de mediu, a surmenajului psihic şi fizic, a abuzului de alcool, de tutun, a noxelor profesionale (fum, praf), a lipsei de călire a organismului, a răcelilor, odihnei insuficiente, deci a tuturor factorilor care produc tulburări în buna funcţionare a organismului, scade rezistenţa de apărare, mai ales a regiunilor celor mai expuse infecţiei, cum sînt şi căile respiratorii superioare. In afara măsurilor de ordin general care trebuie luate pentru asigurarea unei cît mai bune funcţionări a organismului — mai cu seamă în cursul anotimpului ploios şi rece — există o serie de măsuri locale care servesc apărarea directă a căilor respiratorii superioare. Astfel, toate modificările patologice, respectiv afecţiunile de la acest nivel trebuie tratate la timp. Amigdalele faringiene hipertrofiate (la aproape fiecare al 3-lea copil) şi amigdalele palatine îmbolnăvite trebuie îndepărtate. De asemenea trebuie vindecate deviaţiile septului nazal care produc jenă în respiraţie, a polipilor nazali şi a bronşitelor cronice. Acestea, cu timpul, pot duce la complicaţii grave, şi persistente ca traheo-bronşite cronice, bronhiectazia, astmul bronşial etc. Să evităm scobirea nasului, a mucoasei fragile a foselor chiar şi prin simpla atingere cu obiecte uscate (deget, batistă etc.). Senzaţia de uşurare simţită la ridicarea crustelor formate în vestibulul nazal este înşelătoare, căci după scurt timp se formează o altă crustă chiar mai intensă ca cea precedentă. Factorul cauzal cel mai important al afecţiunii este tocmai tectonarea, scobirea nasului. Trebuie să facem tot posibilul pentru asigurarea respiraţiei fiziologice nazale şi să ne debarasăm de obiceiul greşit al respiraţiei orale. Aceasta poartă cu sine pericolul unui şir întreg de afecţiuni grave şi persistente, mai ales la copii afectaţi. Aici se cere multă atenţie din partea părinţilor cît şi din partea cadrelor sanitare şi din învăţămînt. Obiceiul greşit al respiraţiei orale poate prelungi evoluţia guturaiului, amigabalitelor şi otitelor, traheobronşitelor etc. timp de luni de zile, mai ales în anotimpul rece. Aşadar, obişnuirea căilor cu respiraţia nazală este o sarcină primordială a tuturora. Dr. MÜLFAY VASILE medic primar O.R.L. Pentru o bună aprovizionare cu cartofi Pentru aprovizionarea populaţiei de la oraşe şi din centrele muncitoreşti cu cantităţi sporite de cartofi, organizaţiile cooperaţiei de consum din întreaga ţară au intensificat ritmul de preluare a cartofilor de toamnă contractaţi cu unităţile agricole socialiste. Pînă la 30 octombrie a fost livrată unităţilor comerţului socialist o cantitate de cartofi cu aproape 80.000 tone mai mare decît se expediase magazinelor în anul trecut, în aceeaşi perioadă. Printr-o mai bună organizare a muncii unele unităţi regionale şi raionale, printre care Iaşi, Suceava şi Bacău au preluat peste 70 la sută din cantităţile de cartofi prevăzute din plan. Există condiţii ca şi în celelalte regiuni ale ţării să fie grăbit ritmul de preluare a cartofilor pentru asigurarea unei abundente aprovizionări a pieţii. (Agerpres) Cinema VINERI 1 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ Arta: filmul Codin. Progresul: filmul Kearie XB-1. Steagul roşu: filmul Cain al XVIII-lea. Tineretului: filmele Perle negre şi Adorabile şi mincinoase. Muncitoresc: filmul Omul cu două feţe. Flacăra: filmul Lanterna cu amintiri. GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul Cîinele sălbatic Dingo LUDUŞ 30 Decembrie: filmul Cerul n-are gratii MIERCUREA CIUC Harghita: filmul Pescăruşul negru ODORHEI Muncitoresc: filmul Tinereţea lui Maiakovski REGHIN Victoria: filmul Destăinuiri TIRNAVENI 23 August: filmul Căpitanul Fraicasse TOPLIŢA Muncitoresc, filmul Niciodată Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la orele 20, comedia „Adam şi Eva" de Aurel Baranga. Alte manifestări Azi, la orele 18, la Casa de cultură a sindicatelor, în cadrul cercului „Prieteni ai filmului", se va prezenta filmul „Bancnota de 1.000.000 lire sterline". SÎMBATA 2 NOIEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri). Programul 1: 6,30 — Emisiunea pentru sate. Arătura adîncă, mijloc însemnat de sporire a recoltelor; 9,00 — Roza vînturilor; 9,40 — Jocuri populare; 10,00 — Muzică uşoară romînească; 11,30 — Orchestre de estradă; 12,00 — Muzică populară; 12,20 — In săli şi pe stadioane; 13,10 — Muzică din operete romîneşti; 14,00 — Muzică populară; 14,30 — Muzică uşoară; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 16,45 — Muzică populară; 18,00 — Muzică uşoară de Vasile Veselovski; 19,00 — Almanah ştiinţific; 19,25 — Muzică de dans; 20,45 — Muzică populară; 21,25 şi 22,20 — Muzică de dans. Programul II: 10,30 — Muzică de estradă; 12,05 — Opereta „Vînt de libertate“ de Dunaevski — montaj; 13,02 — Solişti şi formaţii de muzică uşoară; 13,30 — Cîntece şi jocuri populare; 14,05 — Arii vesele din opere; 14,55 — Melodii populare; 16,30 — Ştiinţa în slujba păcii; 17,00 — Din folclorul popoarelor; 18,05 — „Săptămîna muzicii sovietice“; 18,25 — Melodii populare; 19,00 — Fragmente din opereta „Vînzătorul de păsări“ de Zeller; 19,30 — Romanţe; 20,00 şi 20,40 — Muzică de dans.ie TG.-MUREŞ. 5—5,30 in limba română: Tribuna G.A.C. — Corespondenţe, muzică. 5,30—6 în limba maghiară: Muzică uşoară — Reportaje — Muzică populară. 14,30—15 in limba mi 'nară: Ştiri — Muzică populară — Unde să ne distrăm la sfîrşitul săptămînii? 17—17,30 în limba romina: Ştiri — Muzică — Caleidoscop. 17,30—18,30 în limba maghiară. De toate pentru toţi. 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,10 — Pentru copii; 19,35 — Filmul „Oameni de afaceri“; 21,00 — In faţa hărţii; 21,10 — „Harpagon şi ceilalţi“, montaj literar; 21,55 — Muzică uşoară. In încheiere: Buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic. Timpul probabil. Vreme în general staţionară, cu cerul puţin noros, cu totul izolat în partea de est a regiunii, precipitaţii slabe locale. Temperatura în creştere, noaptea va fi cuprinsă între 0—10 grade, iar ziua între 10—20 grade. Vînt slab din vest.