Steaua Roşie, septembrie 1964 (Anul 13, nr. 206-231)

1964-09-16 / nr. 219

S-a deschis noul an şcolar A început un nou an şcolar, s­im­­betele fericite ale elevilor care îm­­pînzesc străzile îndreptîndu-se spre şcoală în această zi minunată de septembrie, adaugă o notă în plus de frumuseţe şi prospeţime peisa­jului nou al oraşelor şi satelor noastre. Anul şcolar 1964—1965 — anul încheierii generalizării învăţă­­mîntului de 8 ani — se deschide sub semnul noilor străluciri aduse ţării noastre de aniversarea celor 20 de ani de viaţă liberă. Poate de aceea chipurile tuturor au parcă o lumină aparte, poate de aceea şi soarele străluceşte astăzi mai vesel ca altădată. Imaginea şcolarilor de toate vîrstele, de la ţîncii care pă­şesc pentru prima oară pragul şco­lii, de la pionierii cu cravatele ro­şii la gît pînă la adolescenţii pen­tru care acest an şcolar va con­stitui sfîrşitul vieţii de elev, întorşi cu toţii la şcolile care s-au aşteptat cu drag, este impresionantă. Emo­ţiile începutului de an şcolar, bu­curia revederii, a întîlnirii cu şcoa­la, după o vacanţă plină de bucu­rii şi surprize, petrecută la munte sau la mare, în excursii şi drume­ţii pe plaiurile minunate ale patriei sau în sinul familiei, stăpîneşte deo­potrivă atît pe elevi cît şi pe învă­ţătorii şi profesorii lor. Mii de elevi încep noul an de învăţămînt în şcoli noi, moderne şi spaţioase, capabile să ofere cele mai bune condiţii pentru desfăşu­rarea procesului instructiv-educativ. In regiunea noastră au fost date în folosinţă în acest an­­izolat aproape 250 săli noi de clasă. Şi pentru elevii Şcolii generale de 8 ani nr. 9 din oraşul Tg.-Mureş, începerea noului an şcolar a coin­cis cu inaugurarea noii şcoli, darul cel mai de preţ oferit copiilor prin grija părintească a partidului şi gu­vernului. Dubla bucurie trăită ieri de elevii acestei şcoli, de părinţii lor, de învăţători şi profesori, s-a manifestat din plin cu ocazia fes­tivităţii prilejuită de deschiderea noului an şcolar şi inaugurarea nou­lui local de şcoală. ... Curtea noii şcoli răsună de glasurile cristaline ale copiilor care, însoţiţi de părinţii lor, s-au adu­nat aici încă din primele ore ale dimineţii. Puţin după ora nouă ul­timele ecouri sonore se sting trep­tat. Pe feţele celor aproape 600 de pionieri şi şcolari, frumos aliniaţi în rînduri, se citeşte emoţia. E un mo­ment deosebit de solemn. Voci ti­nere intonează Imnul de stat al Republicii■ Populare Romíne. Apoi, tovarăşul Francisc Török, directorul şcolii, rosteşte cuvîntul de deschi­dere al festivităţii, urînd succes de­plin în noua şcoală elevilor şi ca­drelor didactice, mulţumind tot­odată părinţilor şi felicitîndu-i pen­tru contribuţia adusă, la construirea şcolii,­­la pregătirea ei pentru înce­perea noului an şcolar. Clădirea şcolii de 8 ani nr. 9 din Tg.-Mureş,­ inaugurată ieri, este­­una din cele mai moderne din regiune. Cele 16 săli de clasă, sala pentru pionieri şi utemişti sînt înzestrate cu mobilier complet nou, iar ce­le două laboratoare sînt dota­te­­cu aparatajul şi materialul di­dactic necesar. Despre viaţa fericită a copiilor din ţara noastră, despre minunatele condiţii de învăţătură au vorbit apoi tovarăşii Aurel Terra, secretar al Sfatului popular orăşenesc, Victor Bernic, pensionar şi Árpád Soós redactor la Studioul regional de ra­dio, din partea comitetului de pă­rinţi. Cu emoţie în glas, Fülöp Ildi­kó, din clasa a VIII-a, elevă frun­taşă la învăţătură, în numele copii­lor a mulţumit din inimă partidului nostru din a cărui grijă le-a fost oferită în dar această minunată­­ şcoală. Apoi, după ce curtea şcolii a ră­sunat de cîntece de slavă pentru partid şi patria socialistă, interpre­tate de corul şcolii care a obţinut premiul I la faza regională a con­cursului pionierilor şi şcolarilor din acest an, după ce au fost recitate versuri înflăcărate, a fost tăiată tra­diţionala panglică şi primii elevi, cei din clasa I, în mîini cu ma­nualele primite gratuit, cu flori şi bomboane oferite de cei mari, au trecut pragul şcolii.. . Cu mult entuziasm a fost sărbă­torită deschiderea noului an şcolar şi la şcolile medii „Al. Papiu Ila­­rian", „Bolyai", „Unirea" etc. Şi aici ca pretutindeni înmînarea ma­nualelor şcolare gratuite, primirea micilor şcolari din clasa I de către colegii lor mai mari, primele ore de dirigenţie, au prilejuit momente de­­ mari bucurii şi emoţii. .. Aşa, a­ trecut, prima zi din, noul an şcolar. ţ «. 4 rj»? X­I­I­­ MARIA TRUŢEA De ziua începerii cursurilor la noua Şcoală generală de 8 ani nr. 9 din Tg.-Mureş. Cărţile se primesc cu bucuria Aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe Aprovizionarea populaţiei cu le­gume şi fructe de bună calitate, în cantităţi şi sortimente care să cores­pundă nevoilor de consum este o problemă căreia conducerea U.R.C.C. Tîrnăveni îi acordă o aten­ţie deosebită. încă de la începutul anului au fost încheiate contracte cu gospodă­riile agricole colective pentru 1.883 tone de legume diferite, iar cu gos­podăriile agricole de stat pentru 200 de tone fructe. Zilnic, prin cele 8 chioşcuri şi două magazine, se vînd populaţiei circa 20 de tone legume şi însem­nate cantităţi de fructe. Mari canti­tăţi sunt aduse de la gospodăriile agricole colective din raion: Cor­­neşti, Cetatea de Baltă, Şona, Sînmi­­clăuş, Cucerdea şi altele. Prin reţeaua de desfacere legu­­me-fructe au fost desfăcute popu­laţiei pînă acum peste 100 tone de roşii, 300 tone de ceapă verde, 112 tone de varză timpurie, 101 tone de diverse alte legume (ardei, vinete), 154 tone de cartofi timpurii şi de vară, 28 tone cireşe , caise, 25 tone struguri şi altele, adică cu peste 400 de tone mai multe legu­me decît în aceeaşi perioadă a anu­lui 1963, precum şi cantităţi duble de fructe. In această perioadă cînd se fac aprovizionările pentru iarnă unită­ţile de desfacere sînt bine aprovizio­nate cu mari cantităţi de roşii, ar­dei graşi, gogoşari, vinete şi fructe. Zilnic 3—4 camioane transportă le­gume şi fructe aprovizionînd aceste unităţi de două-trei ori pe zi. O atenţie deosebită se acordă stabilirii cantităţilor necesare consu­mului populaţiei şi pentru aprovizio­narea de iarnă Dintre vînzătoarele unităţilor de desfacere legume-fructe rezultatele cele mai bune au fost obţinute de Vilm­a Găinara Minerva Dulea, Ma­ria Găborean, Elvira Ignat şi altele. IONIŢĂ POPA corespondent voluntar EXCURSIE PRIN O.N.T. Oficiul naţional de turism „Car­­nat număr de muncitori de la fro­­paţi", filiala Tg.-Mureş, organizează for Tg.-Mureş. Cu această ocazie în zilele de 18—20 septembrie se va vizita Expoziţia realizărilor a. c., o excursie cu autobuzele pe economiei naţionale, oraşul Bucu­­traseul Tg.-Mureş — Sighişoara — reşti, Muzeul Doftana, oraşul Sina- Braşov — Sinaia — Ploieşti — Buh­­­ia şi alte puncte de atracţie de pe cureşti, la care participă un însem- traseu. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITMNA? ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMA MAGHIARĂ ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 219 (2­024)_____| Miercuri, 16 septembrie 1964 4 pagini, 20 bani Manuale şi cursuri pentru studenţi Tipărirea şi litografierea manua­lelor şi cursurilor pentru studenţi, necesare noului an universitar se apropie de sfîrşit. Pînă în prezent s-au tipărit sau sînt în curs de ti­părire, sub îngrijirea Editurii didac­tice şi pedagogice, peste 200 titluri, în majoritate lucrări originale. Prin­­te acestea sînt cursuri de analiză matematică, ecuaţii diferenţiale, metalurgia fizică, statistica indus­trială, istoria doctrinelor economi­ce, anatomia patologică. O parte din cursurile şi manua­lele viitorului an de învăţămînt au fost îmbunătăţite prin includerea de noi capitole, teme şi lecţii pen­tru a răspunde cerinţelor actuale. Numărul de planşe, scheme, carto­­grame colorate, este şi el, de ase­menea, mult sporit. Tirajul noilor manuale şi cursuri universitare trece de 400.000 exem­plare, cifră care depăşeşte cu mult pe cea din anul precedent. (Agerpres). în numărul de azi: — Cronica filmelor: „Pagini­­de istorie" şi „România, orizont 64" (pag. a 2-a). — Informaţii din activitatea or­­ganizaţiilor de partid (pag. a 3- a). — Situaţia din Vietnamul de sud încă nu s-a limpezit (pag. a 4- a). te ck’zmtta f'ft'L'&cn’k ca 4 de itiai/aţU Mişcarea de inovaţii cuprinde mase tot mai largi de oameni ai muncii din întreprinderile indus­triale din oraşul Tg.-Mureş. Drept urmare, pînă la 15 august, la cele 19 întreprinderi mari din oraşul Tg.­­Mureş au fost înregistrate 666 de propuneri, din care peste 300 au şi fost aplicate iar circa 190 sunt în curs de aplicare. Economiile ante­­calculate se ridică la suma de peste 2.090.000 lei. In activitatea de inovaţii, realizări importante s-au obţinut în luna ino­vatorului (între 15 iulie—15 august), cînd s-au făcut peste 86 propuneri din care 32 s-au şi aplicat, rezultînd economii antecalculate de peste 335.700 lei. Cele mai importante succese au fost obţinute la Iprofil „23 August" unde s-au aplicat în acest an 42 de inovaţii, economiile antecalculate ri­­dicîndu-se la 313.000 lei. La I.I.S. „Metalotehnica", de asemenea, s-au aplicat în producție 36 de inovații. Se extinde reţeaua farmaceutică Recent, la­­ Tîrgu-Mureş şi în sa­tele Silvaşul de Cîmpie, Valea Lar­gă şi Sînpetru, raionul Luduş, au fost amenajate şi date în folosinţă farmacii şi puncte farmaceutice, iar la Miercurea-Ciuc un centru de sterilizare a instrumentelor medi­cale şi o unitate tehnică farmaceu­tică. In ultimii 10 ani reţeaua farma­ceutică din regiunea noastră a fost extinsă cu 40 de farmacii şi cu peste 200 de puncte farmaceutice. De asemenea, pe lîngă fiecare spi­tal s-au amenajat laboratoare pen­tru prepararea soluţiilor injectabile. Rezme­sterie ale cresterii prodoctiiiu­i muncii in exploatarile forestiere Oamenii muncii din sectorul fo­restier al regiunii noastre, sub con­ducerea permanentă a organizaţii­lor de partid, au muncit cu mult entuziasm pentru a întîmpina aşa cum se cuvine măreaţa aniversare a eliberării patriei. Ca urmare, rezul­tatele obţinute pe D.R.E.F. Tg.-Mu­reş, cumulate pe 8 luni, atît la pro­ducţia globală unde s-a înregistrat o depăşire a planului cu 12,7 la sută, cît şi la productivitate, care a fost sporită faţă de plan cu 1,9 la sută, sînt mai mult decît îmbucu­rătoare. Zilele acestea a avut loc dezbate­rea proiectului cifrelor de plan pe 1965 pe ramuri de producţie. Pen­tru anul viitor, D.R.E.F. Tg.-Mureş a primit o sarcină mobilizatoare de creştere a productivităţii muncii şi anume 7,2 la sută faţă de prelimină­rile anului în curs. Discuţiile purtate cu ocazia dez­baterii cifrelor de plan au scos în evidenţă o serie de rezerve interne care pot contribui la realizarea şi depăşirea acestei sarcini, ca de exemplu: necesitatea încadrării în numărul mediu scriptic, care pe 8 luni la D.R.E.F este depăşit cu pes­te 1.300 de muncitori, prin dirija­rea lor în alte sectoare de activitate unde este nevoie de forţă de mun­că; ridicarea productivităţii gatere­lor prin anumite îmbunătăţiri tehni­ce, şi mai ales prin eliminarea cau­zelor care provoacă întreruperi în funcţionarea lor; înlocuirea unor căi ferate forestiere cu drumuri auto şi multe altele Dintr-o scurtă analiză a unor fac­tori care influenţează productivita­tea muncii în cadrul D.R.E.F. Tg.­­Mureş rezultă că, mai există posi­bilităţi de a spori productivitatea muncii în viitor, prin eliminarea lip­surilor care în perioada trecută de la începutul anului au influenţat negativ acest important indicator. Un factor hotărîtor în creşterea productivităţii muncii este nivelul de înzestrare tehnică a exploatări­lor cu utilaje şi mecanisme de înaltă tehnicitate. Ca urmare a preocupării perma­nente a organelor şi organizaţiilor de partid şi a conducerilor admi­nistrative pentru introducerea şi fo­losirea mijloacelor de producţie mecanizate, s-a reuşit ca Directivele Congresului al lll-lea al P.M.R. cu privire la mecanizarea lucrărilor de exploatări forestiere în proporţie de 50—60 la sută să fie realizate la do­­borât-secţionat cu 2 ani mai devre­me (nivelul atins la finele semestru­lui I.1964 fiind de 78,5 la sută), la scos-apropiat cu un an şi jumătate (la finele semestrului I a. c. fiind de 50,7 la sută), iar la încărcat meca­nic există condiţii să se realizeze ni­velul de 55 la sută prevăzut în Di­rective cu un an mai devreme, adi­că la finele anului în curs. Conducerea D.R.E.F.-ului s-a pre­ocupat şi în cursul acestui an de dotarea prin investiţii a I.F.-urilor cu peste 11 funiculare Wyssen şi 63 ferăstraie mecanice, care au avut un efect pozitiv asupra creşterii productivităţii muncii în exploată­rile forestiere. De asemenea, prin credite de mică mecanizare s-au in­stalat 13 Kabel-Kranuri, s-au remon­tat 16 funiculare Wyssen şi 18 funi­culare Mîneciu. Rezultatele în privinţa introduce­rii noilor utilaje în producţie puteau fi însă şi mai bune, dacă s-ar fi pro­curat toate funicularele Wyssen pre­văzute în plan (există o restanţă de 8 garnituri) şi dacă ar fi existat în toate cazurile o mai mare preocu­pare pentru montarea garniturilor noi primite sau remontarea celor existente în parchete identificate din timp (în special la I.F. Topliţa). Planul prevede şi pentru anul vii­tor dotarea I.F.-urilor cu 80 ferăs­traie mecanice, 30 tractoare, 40 fu­niculare şi alte mecanisme, care îşi vor spune din plin cuvîntul la ridi­carea productivităţii muncii. Trăgînd învăţăminte din experien­ţa acestui an, vor trebui făcute de­mersuri din timp pentru achiziţiona­rea acestor utilaje la termenele pla­nificate şi mai ales să se urmărească ca după sosirea lor la întreprindere să fie date imediat în producţie, evi­­tîndu-se staţionarea lor zile sau săp­­tămîni în magazie. Rezerve însemnate există şi în privinţa folosir­ii tehnicii din dotaţia întreprinderilor forestiere. Deşi planul de producţie şi de productivitate al utilajelor s-au rea­lizat în majoritatea cazurilor, totuşi, pe anumi­te mecanisme nu s-a rea­lizat decît în parte. De exemplu, pe o perioadă de 7 luni, la funicula­­rele pasagere planul s-a realizat în proporţie de 81 la sută la tone şi de 71 la sută la tone km, la automa- ’ carale de 80 la sută, încărcătoare I.M.B. — 1 E de 46 la sută şi trans-, portoare TLF 5 — de 76 la sută, datorită în bună parte unor lipsuri în aprovizionarea lămpilor cu mate­rial lemnos şi a unor reţineri care mai există în unele întreprinderi în privinţa folosirii cu curaj şi preocu­pării pentru îmbunătăţirea caracte­risticilor tehnice ale încărcătoarelor şi­­ transportoarelor, în special la I.F. Topliţa şi I.F. Miercurea Ciuc. Din aceste cauze, ca şi din altele, pe perioada de 8 luni, I.F. Topliţa şi-a­­ realizat planul la scos­ apropiat me­canizat în proporţie de 94 la sută, iar la încărcat mecanic — 90,2 la sută, activitate la care şi I.F. Reghin a înregistrat o nerealizare de 3 la sută. Toate acestea arată că în anul viitor va trebui să punem şi mai mare accent pe crearea tuturor con­diţiilor ca utilajele din dotaţie să fie folosite cu indici superiori celor pla­nificaţi. Un element important în organi­zarea mai bun­ă a muncii şi în sti­mularea eforturilor muncitorilor pentru creşterea productivităţii mun­cii îl constituie organizarea salari­zării în acord pe baza normei teh­nice de muncă. Traducînd în viaţă hotărîrile parti­dului, conducerea D.R.E.F. şi a între­prinderilor forestiere au obţinut o creştere a gradului de extindere a muncii în acord în semestrul I a. c. pe total activităţi la 82,4 la sută faţă de 80,8 la sută cît era în perioada comparabilă din anul trecut,­ creş­teri mai însemnate obţinînd I.F. Gheorghieni şi I.F. Sovata. S-au depus eforturi deosebite şi în privinţa introducerii normelor cu motivare tehnică, depăşindu-se pla­nul de normare pe semestrul I pe D.R.E.F. cu 25 la sută, s-a redus nu­mărul muncitorilor care nu-şi­ reali­zează normele sau care au înregis­­trat­ depăşiri exagerate ale normelor. A crescut numărul brigăzilor şi mun­­ctorilor care lucrează în acord glo­bal, astfel încît în semestrul I a. c. 79,16 la sută din totalul masei lem­noase dată în producţie a fost rea­­­­lizată de aceste brigăzi. Cu toate rezultatele obţinute în această direcţie, se mai pot face multe. Astfel, pe total D.R.E.F., la acti­vitatea de exploatare, gradul de ex­tindere a muncii în acord a rămas la același nivel ca în anul trecut, iar unele întreprinderi forestiere au în­registrat scăderi sensibile în perioa­da semestrului I a. c.: I.F. Miercurea Ciuc de la 87 la sută la 81,6 la sută, I.F. Reghin de la 76,9 la sută la 72,7 la sută. In exploatările forestiere normele statistico-experimentale reprezintă 17,7 la sută din totalul normelor uti­lizate, faţă de celelalte activităţi ale D.R.E.F. unde au scăzut sub 10 la sută, ceea ce arată că mai există po­sibilităţi de îmbunătăţire a normelor. La unele întreprinderi forestiere se menţine încă ridicat numărul muncitorilor care nu-şi realizează normele. La I.F. Sovata, în luna de mijloc a trimestrului II a. c., 88 muncitori localnici nu şi-au îndepli­nit normele din cauza neutilizării ju­dicioase a timpului de lucru, la I.F. Miercurea Ciuc 18 muncitori n-au realizat norma din lipsă de tractoare la scos-apropiat etc. In acelaşi timp aproape 2.000 de muncitori pe D.R.E.F. înregistrează depăşirea normelor cu peste 30 la sută, din care 460 cu peste 50 la sută. Această situaţie se întîlneşte în activitatea de exploatare, cît şi în cea de prelucrare a lemnului, mai cu seamă la I F. Sovata, Gheorghieni, M.­Ciuc şi Topliţa. Toate acestea arată că şi în anul viitor va trebui să se ducă o muncă susţinută pentru introducerea nor­melor cu motivare tehnică în locul celor depăşite de nivelul de înzes­trare tehnică, pentru calificarea şi ajutarea­ muncitorilor care nu-şi rea­lizează normele şi pentru a crea toate condiţiile în vederea desfăşu­rării lupei activităţi ritmice. Organizaţie de partid sînt che­mate să sprijine acţiunea de îmbu­nătăţire a normelor, să creeze opi­nie muncitorească împotriva acelo­­ra care­ se­ complac în menţinerea normelor învechite, şi în acelaşi timp, să ajute prin schimburi de ex­perienţă cu fruntaşii, pe muncitorii care întîmpină greutăţi în realizarea normelor, încît în anul viitor să nu rămînă­ nici un muncitor cu norma neîndeplinită Sub îndrumarea organelor şi orga­nizaţiilor de partid, întreprinderile forestiere au mers cu consecvenţă pe linia utilizării mai bune a timpu­lui de muncă, ceea ce rezultă din faptul că în raport cu perioada com­parabilă din anul trecut, în semes­trul I a. c. se constată o îmbunătă­ţire sensibilă. Cu toate acestea, unele categorii de absenţe se men­ţin la nivel ridicat şi este necesar să rămînă în atenţia conducerilor de întreprinderi şi a organizaţiilor de partid, mai cu seamă dacă avem în vedere faptul că numai absenţele ne­motivate, învoirile şi concediile fără plată din semestrul I a. c., au avut o influenţă negativă asupra produc­tivităţii muncii pe D.R.E.F. cu cca 0, 4 la sută. învoirile şi concediile fără plată au scăzut la toate întreprinderile fo­restiere, dar se menţin ridicate la I. F. Sovata, care a înregistrat 807 om zile, I.F. Topliţa 1.554 om zile­­ şi I.F. Odorhei 595 om zile, iar ab­senţele­­nemotivate deşi s-au redus­­aproape la jumătate pe D.R E.F., da­­■ torită I.F. Sovata, I.F. Topliţa şi al­­t­­ele, ele au, crescut faţă de anul tre­cut la I.F. Gheorghieni ,cu aproape 200­ om­ zile,.şi­ se menţin inadmisi­bil de ridicare la I.F. Reghin (1.854 om zile). ■ Avînd în vedere că toate acestea influenţează’ productivitatea muncii, anul viitor va trebui acordată mai multă atenţie reducerii ’ fluctuaţiei muncitorilor’ din exploatări, perma­nentizării lucrătorilor în formaţii de lucru­ şi respectării întocmai a pro­gramului de lucru. In activitatea unor întreprinderi, ca I.F. M.­Ciuc şi I.F. Topliţa, se înregistrează şi absenţe provocate de unele stagnări în producţie din diferite cauze, care pe viitor, prin­­tr-o mai bună organizare a produc­ţiei, vor trebui complet eliminate. Şi absenţele pe motiv de boală, care au pondere însemnată în total, mai pot fi reduse prin acordarea unei atenţii şi mai mari din partea conducerilor administrative şi a co­mitetelor de sindicat problemelor de protecţie a muncii. Rezervele de creştere a producţi­ing. IOAN NICOLEANU adjunct al comisiei economice a Comitetului regional de partid (Continuare în pag. a 2-a) PREGĂTIRI PENTRU CAMPANIA DE ÎNSĂMÎNŢĂRI ÎN STAŢIUNILE DE MAŞINI ŞI TRACTOARE Staţiunile de maşini şi tractoare au de executat an de an un volum sporit de lucrări la un nivel agro­tehnic tot mai ridicat, avînd ca ţel final obţinerea de producţii sporite la ha. In special în campania de toam­nă, cînd începe un nou an agricol, este de mare importanţă felul în care se execută lucrările pregătitoare semănatului şi semănatul propriu­­­zis, ca bază pentru obţinerea de producţii mari în anul viitor. Mecanizatorii, tehnicienii şi ingi­nerii din staţiunile de maşini şi tractoare, conştienţi de sarcinile ca­re le revin s-au preocupat de pre­gătirea campaniei de însămînţări în­că din timpul campaniei de vară. Reparaţiile maşinilor agricole nece­sare în campania de toamnă, ca semănători, grape cu discuri, tăvă­lugi, grape cu colţi şi altele, au fost executate în atelier sau la brigăzi, insistîndu-se în mod special asupra calităţii reparaţiilor la semănători. S-a urmărit ca aceste maşini să aibă marcatoare, greutăţi la brăzdare şi tuburile în bună stare de funcţio­nare, iar distribuitoarele de seminţe să fie fixate pe axul lor. Repararea semănătorilor şi a celorlalte maşini s-a efectuat la un nivel calitativ co­respunzător. Urmează ca în urmă­toarele zile, să se verifice calitatea acestor reparaţii de către comisiile regionale de suprarecepţie, care vor controla aceste maşini cu maximum de exigenţă. Pentru campania de toamnă s-au făcut pregătiri în vederea treieratu­lui trifolienelor, lucrare care trebuie terminată cel mai tîrziu la sfîrşitul lunii octombrie. In acest sens au fost montate majoritatea dispoziti­velor de treierat trifoi tip S.M.T. Tg.­­Mureş pe combinele de păioase, urmînd ca în cîteva zile, cele 189 dispozitive să fie scoase în teren. Pregătirea mecanizatorilor în ve­derea manipulării corecte a semănă­­t­­orilor este pe terminate în aproape­­ toate staţiunile de maşini şi trac­toare, insistîndu-se în cea mai mare­­ măsură asupra executării semănatu­­l­­ui în rînduri drepte, fără greşuli şi­­ cu respectarea vitezei de lucru in­­­­di­cate. Mecanizatorii care vor lucra la treieratul trifoiului au fost instruiţi pe trei centre şi anume, în staţiu­nile de maşini şi tractoare Odorhei, Miercurea Niraj şi Luduş. Tot în scopul bunei desfăşurări a campa­niei agricole de toamnă, fiecare sta­ţiune de maşini şi tractoare şi-a în­tocmit un plan operativ de lucru, în mod concret, cu termene şi sar­cini pe oameni, de a cărui îndepli­nire depinde executarea lucrărilor la timp şi de bună calitate. Situaţia realizărilor la arăturile pentru însămînţări este cu totul ne­satisfăcătoare. Pînă zilele trecute a­­ceastă lucrare s-a executat în I.A.C. abia în proporţie de 16 la sută. Faţa de aceasta se impune ca fiecare staţiune de maşini şi tractoare să-şi mobilizeze toate forţele în vederea executării de arături pe suprafeţe cît mai mari, şi în timp scurt, pen­tru a da posibilitate solului să se aşeze înainte de semănat. Este ne­cesar ca toate tractoarele p­anifi­­cate să lucreze la arat, să fie folosire din plin, pentru ca împreună cu un număr cît mai mare de tractoare care vor lucra în schimbul II să poată executa un volum cît mai mare de arături. Toate terenurile li­bere vor trebui imediat arate. Ară­turile vor fi efectuate în mod obli­gatoriu în agregat cu grapa stelată şi discuite mereu, pentru a fi men­ţinute curate de buruieni, şi pregă­tite astfel pentru semănat. Au mai rămas doar cîteva zile pînă cînd mecanizatorii vor intro­duce în pămînt sămînţa recoltei viitoare. Pentru aceasta se impune ca toate semănătoriie să se reveri­­fice­­ în prezenţa inginerului agro­nom din gospodăria colectivă, pen­tru a se înlătura eventualele lipsuri de reglare a distanţelor între brăz­dare şi a debitelor la distribuitoare. Din rîndul colectiviştilor se vor selecţiona cei mai buni mînuitori, care, împreună cu tractoriştii, să răspundă tot timpul de calitatea semănatului. Instruirea mînuitorilor va trebui terminată în cel mai scurt timp. Pregătirea terenului prin discuiri repetate aduce însemnate sporuri de producţie Nu este permis ca să­mînţa să fie introdusă în teren bul­­găros şi slab pregătit. De asemenea, la semănat se vor folosi numai se­minţe tratate şi care au primit bule­tin roşu de analiză. Respectarea vitezei indicate la se­mănat are o mare importanţă în privinţa distribuirii uniforme a se­minţelor şi îngroparea acestora în sol la adîncim­ea corespunzătoare. Pentru aceasta se recomandă a se lucra la semănat în agregat cu trac­torul U-26 sau U-27 cu o viteză de sub 5 km pe oră, viteză maximă recomandată de Consiliul Superior al Agriculturii. Tractorul Universal 650 să fie utilizat mai mult la lucrările de pre­gătire a terenului, deoarece are vi­teză mai mare și este mult mai pu­ternic. Pe terenurile plane se pot folosi cu succes agregate formate din tractor şi două maşini de semă­nat, după indicaţiile date de curînd unor staţiuni de maşini şi tractoare, dublîndu-se astfel productivitatea maşinilor. Asigurarea unui număr suficient de tuburi de rezervă, reprezintă o condiţie de bază în buna exploatare a semănătorilor. De aceea se vor lua măsuri din timp, ca în toată perioada semănatului aceste tuburi să fie recondiţionate în atelierele S.M.T. In vederea realizării volumului mare de lucrări în această campa­nie, care se ridică la peste 584.000 hectare arătură normală, este nece­sar ca mecanizatorii să folosească maşinile la întreaga lor capacitate, executînd în acelaşi timp numai lu­crări de bună calitate. In felul aces­ta vom putea asigura recolte mari de grîu în anul viitor. ing. RADU CORNELIU şeful Serviciului regional S.M.T. La C.A.C. Acăţari se lucrează intens la condiţionalul seminţelor. Pî­nă­­zilele trecute, aici a fost pregătită aproape întreaga cantitate de sămînţă necesară însăminţărilor de toamnă.

Next