Steaua Roşie, septembrie 1964 (Anul 13, nr. 206-231)
1964-09-16 / nr. 219
S-a deschis noul an şcolar A început un nou an şcolar, simbetele fericite ale elevilor care împînzesc străzile îndreptîndu-se spre şcoală în această zi minunată de septembrie, adaugă o notă în plus de frumuseţe şi prospeţime peisajului nou al oraşelor şi satelor noastre. Anul şcolar 1964—1965 — anul încheierii generalizării învăţămîntului de 8 ani — se deschide sub semnul noilor străluciri aduse ţării noastre de aniversarea celor 20 de ani de viaţă liberă. Poate de aceea chipurile tuturor au parcă o lumină aparte, poate de aceea şi soarele străluceşte astăzi mai vesel ca altădată. Imaginea şcolarilor de toate vîrstele, de la ţîncii care păşesc pentru prima oară pragul şcolii, de la pionierii cu cravatele roşii la gît pînă la adolescenţii pentru care acest an şcolar va constitui sfîrşitul vieţii de elev, întorşi cu toţii la şcolile care s-au aşteptat cu drag, este impresionantă. Emoţiile începutului de an şcolar, bucuria revederii, a întîlnirii cu şcoala, după o vacanţă plină de bucurii şi surprize, petrecută la munte sau la mare, în excursii şi drumeţii pe plaiurile minunate ale patriei sau în sinul familiei, stăpîneşte deopotrivă atît pe elevi cît şi pe învăţătorii şi profesorii lor. Mii de elevi încep noul an de învăţămînt în şcoli noi, moderne şi spaţioase, capabile să ofere cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ. In regiunea noastră au fost date în folosinţă în acest anizolat aproape 250 săli noi de clasă. Şi pentru elevii Şcolii generale de 8 ani nr. 9 din oraşul Tg.-Mureş, începerea noului an şcolar a coincis cu inaugurarea noii şcoli, darul cel mai de preţ oferit copiilor prin grija părintească a partidului şi guvernului. Dubla bucurie trăită ieri de elevii acestei şcoli, de părinţii lor, de învăţători şi profesori, s-a manifestat din plin cu ocazia festivităţii prilejuită de deschiderea noului an şcolar şi inaugurarea noului local de şcoală. ... Curtea noii şcoli răsună de glasurile cristaline ale copiilor care, însoţiţi de părinţii lor, s-au adunat aici încă din primele ore ale dimineţii. Puţin după ora nouă ultimele ecouri sonore se sting treptat. Pe feţele celor aproape 600 de pionieri şi şcolari, frumos aliniaţi în rînduri, se citeşte emoţia. E un moment deosebit de solemn. Voci tinere intonează Imnul de stat al Republicii■ Populare Romíne. Apoi, tovarăşul Francisc Török, directorul şcolii, rosteşte cuvîntul de deschidere al festivităţii, urînd succes deplin în noua şcoală elevilor şi cadrelor didactice, mulţumind totodată părinţilor şi felicitîndu-i pentru contribuţia adusă, la construirea şcolii,la pregătirea ei pentru începerea noului an şcolar. Clădirea şcolii de 8 ani nr. 9 din Tg.-Mureş, inaugurată ieri, esteuna din cele mai moderne din regiune. Cele 16 săli de clasă, sala pentru pionieri şi utemişti sînt înzestrate cu mobilier complet nou, iar cele două laboratoare sînt dotatecu aparatajul şi materialul didactic necesar. Despre viaţa fericită a copiilor din ţara noastră, despre minunatele condiţii de învăţătură au vorbit apoi tovarăşii Aurel Terra, secretar al Sfatului popular orăşenesc, Victor Bernic, pensionar şi Árpád Soós redactor la Studioul regional de radio, din partea comitetului de părinţi. Cu emoţie în glas, Fülöp Ildikó, din clasa a VIII-a, elevă fruntaşă la învăţătură, în numele copiilor a mulţumit din inimă partidului nostru din a cărui grijă le-a fost oferită în dar această minunată şcoală. Apoi, după ce curtea şcolii a răsunat de cîntece de slavă pentru partid şi patria socialistă, interpretate de corul şcolii care a obţinut premiul I la faza regională a concursului pionierilor şi şcolarilor din acest an, după ce au fost recitate versuri înflăcărate, a fost tăiată tradiţionala panglică şi primii elevi, cei din clasa I, în mîini cu manualele primite gratuit, cu flori şi bomboane oferite de cei mari, au trecut pragul şcolii.. . Cu mult entuziasm a fost sărbătorită deschiderea noului an şcolar şi la şcolile medii „Al. Papiu Ilarian", „Bolyai", „Unirea" etc. Şi aici ca pretutindeni înmînarea manualelor şcolare gratuite, primirea micilor şcolari din clasa I de către colegii lor mai mari, primele ore de dirigenţie, au prilejuit momente de mari bucurii şi emoţii. .. Aşa, a trecut, prima zi din, noul an şcolar. ţ «. 4 rj»? XII MARIA TRUŢEA De ziua începerii cursurilor la noua Şcoală generală de 8 ani nr. 9 din Tg.-Mureş. Cărţile se primesc cu bucuria Aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe Aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe de bună calitate, în cantităţi şi sortimente care să corespundă nevoilor de consum este o problemă căreia conducerea U.R.C.C. Tîrnăveni îi acordă o atenţie deosebită. încă de la începutul anului au fost încheiate contracte cu gospodăriile agricole colective pentru 1.883 tone de legume diferite, iar cu gospodăriile agricole de stat pentru 200 de tone fructe. Zilnic, prin cele 8 chioşcuri şi două magazine, se vînd populaţiei circa 20 de tone legume şi însemnate cantităţi de fructe. Mari cantităţi sunt aduse de la gospodăriile agricole colective din raion: Corneşti, Cetatea de Baltă, Şona, Sînmiclăuş, Cucerdea şi altele. Prin reţeaua de desfacere legume-fructe au fost desfăcute populaţiei pînă acum peste 100 tone de roşii, 300 tone de ceapă verde, 112 tone de varză timpurie, 101 tone de diverse alte legume (ardei, vinete), 154 tone de cartofi timpurii şi de vară, 28 tone cireşe , caise, 25 tone struguri şi altele, adică cu peste 400 de tone mai multe legume decît în aceeaşi perioadă a anului 1963, precum şi cantităţi duble de fructe. In această perioadă cînd se fac aprovizionările pentru iarnă unităţile de desfacere sînt bine aprovizionate cu mari cantităţi de roşii, ardei graşi, gogoşari, vinete şi fructe. Zilnic 3—4 camioane transportă legume şi fructe aprovizionînd aceste unităţi de două-trei ori pe zi. O atenţie deosebită se acordă stabilirii cantităţilor necesare consumului populaţiei şi pentru aprovizionarea de iarnă Dintre vînzătoarele unităţilor de desfacere legume-fructe rezultatele cele mai bune au fost obţinute de Vilma Găinara Minerva Dulea, Maria Găborean, Elvira Ignat şi altele. IONIŢĂ POPA corespondent voluntar EXCURSIE PRIN O.N.T. Oficiul naţional de turism „Carnat număr de muncitori de la fropaţi", filiala Tg.-Mureş, organizează for Tg.-Mureş. Cu această ocazie în zilele de 18—20 septembrie se va vizita Expoziţia realizărilor a. c., o excursie cu autobuzele pe economiei naţionale, oraşul Bucutraseul Tg.-Mureş — Sighişoara — reşti, Muzeul Doftana, oraşul Sina- Braşov — Sinaia — Ploieşti — Buhia şi alte puncte de atracţie de pe cureşti, la care participă un însem- traseu. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITMNA? ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMA MAGHIARĂ ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 219 (2024)_____| Miercuri, 16 septembrie 1964 4 pagini, 20 bani Manuale şi cursuri pentru studenţi Tipărirea şi litografierea manualelor şi cursurilor pentru studenţi, necesare noului an universitar se apropie de sfîrşit. Pînă în prezent s-au tipărit sau sînt în curs de tipărire, sub îngrijirea Editurii didactice şi pedagogice, peste 200 titluri, în majoritate lucrări originale. Printe acestea sînt cursuri de analiză matematică, ecuaţii diferenţiale, metalurgia fizică, statistica industrială, istoria doctrinelor economice, anatomia patologică. O parte din cursurile şi manualele viitorului an de învăţămînt au fost îmbunătăţite prin includerea de noi capitole, teme şi lecţii pentru a răspunde cerinţelor actuale. Numărul de planşe, scheme, cartograme colorate, este şi el, de asemenea, mult sporit. Tirajul noilor manuale şi cursuri universitare trece de 400.000 exemplare, cifră care depăşeşte cu mult pe cea din anul precedent. (Agerpres). în numărul de azi: — Cronica filmelor: „Paginide istorie" şi „România, orizont 64" (pag. a 2-a). — Informaţii din activitatea organizaţiilor de partid (pag. a 3- a). — Situaţia din Vietnamul de sud încă nu s-a limpezit (pag. a 4- a). te ck’zmtta f'ft'L'&cn’k ca 4 de itiai/aţU Mişcarea de inovaţii cuprinde mase tot mai largi de oameni ai muncii din întreprinderile industriale din oraşul Tg.-Mureş. Drept urmare, pînă la 15 august, la cele 19 întreprinderi mari din oraşul Tg.Mureş au fost înregistrate 666 de propuneri, din care peste 300 au şi fost aplicate iar circa 190 sunt în curs de aplicare. Economiile antecalculate se ridică la suma de peste 2.090.000 lei. In activitatea de inovaţii, realizări importante s-au obţinut în luna inovatorului (între 15 iulie—15 august), cînd s-au făcut peste 86 propuneri din care 32 s-au şi aplicat, rezultînd economii antecalculate de peste 335.700 lei. Cele mai importante succese au fost obţinute la Iprofil „23 August" unde s-au aplicat în acest an 42 de inovaţii, economiile antecalculate ridicîndu-se la 313.000 lei. La I.I.S. „Metalotehnica", de asemenea, s-au aplicat în producție 36 de inovații. Se extinde reţeaua farmaceutică Recent, la Tîrgu-Mureş şi în satele Silvaşul de Cîmpie, Valea Largă şi Sînpetru, raionul Luduş, au fost amenajate şi date în folosinţă farmacii şi puncte farmaceutice, iar la Miercurea-Ciuc un centru de sterilizare a instrumentelor medicale şi o unitate tehnică farmaceutică. In ultimii 10 ani reţeaua farmaceutică din regiunea noastră a fost extinsă cu 40 de farmacii şi cu peste 200 de puncte farmaceutice. De asemenea, pe lîngă fiecare spital s-au amenajat laboratoare pentru prepararea soluţiilor injectabile. Rezmesterie ale cresterii prodoctiiiui muncii in exploatarile forestiere Oamenii muncii din sectorul forestier al regiunii noastre, sub conducerea permanentă a organizaţiilor de partid, au muncit cu mult entuziasm pentru a întîmpina aşa cum se cuvine măreaţa aniversare a eliberării patriei. Ca urmare, rezultatele obţinute pe D.R.E.F. Tg.-Mureş, cumulate pe 8 luni, atît la producţia globală unde s-a înregistrat o depăşire a planului cu 12,7 la sută, cît şi la productivitate, care a fost sporită faţă de plan cu 1,9 la sută, sînt mai mult decît îmbucurătoare. Zilele acestea a avut loc dezbaterea proiectului cifrelor de plan pe 1965 pe ramuri de producţie. Pentru anul viitor, D.R.E.F. Tg.-Mureş a primit o sarcină mobilizatoare de creştere a productivităţii muncii şi anume 7,2 la sută faţă de preliminările anului în curs. Discuţiile purtate cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan au scos în evidenţă o serie de rezerve interne care pot contribui la realizarea şi depăşirea acestei sarcini, ca de exemplu: necesitatea încadrării în numărul mediu scriptic, care pe 8 luni la D.R.E.F este depăşit cu peste 1.300 de muncitori, prin dirijarea lor în alte sectoare de activitate unde este nevoie de forţă de muncă; ridicarea productivităţii gaterelor prin anumite îmbunătăţiri tehnice, şi mai ales prin eliminarea cauzelor care provoacă întreruperi în funcţionarea lor; înlocuirea unor căi ferate forestiere cu drumuri auto şi multe altele Dintr-o scurtă analiză a unor factori care influenţează productivitatea muncii în cadrul D.R.E.F. Tg.Mureş rezultă că, mai există posibilităţi de a spori productivitatea muncii în viitor, prin eliminarea lipsurilor care în perioada trecută de la începutul anului au influenţat negativ acest important indicator. Un factor hotărîtor în creşterea productivităţii muncii este nivelul de înzestrare tehnică a exploatărilor cu utilaje şi mecanisme de înaltă tehnicitate. Ca urmare a preocupării permanente a organelor şi organizaţiilor de partid şi a conducerilor administrative pentru introducerea şi folosirea mijloacelor de producţie mecanizate, s-a reuşit ca Directivele Congresului al lll-lea al P.M.R. cu privire la mecanizarea lucrărilor de exploatări forestiere în proporţie de 50—60 la sută să fie realizate la doborât-secţionat cu 2 ani mai devreme (nivelul atins la finele semestrului I.1964 fiind de 78,5 la sută), la scos-apropiat cu un an şi jumătate (la finele semestrului I a. c. fiind de 50,7 la sută), iar la încărcat mecanic există condiţii să se realizeze nivelul de 55 la sută prevăzut în Directive cu un an mai devreme, adică la finele anului în curs. Conducerea D.R.E.F.-ului s-a preocupat şi în cursul acestui an de dotarea prin investiţii a I.F.-urilor cu peste 11 funiculare Wyssen şi 63 ferăstraie mecanice, care au avut un efect pozitiv asupra creşterii productivităţii muncii în exploatările forestiere. De asemenea, prin credite de mică mecanizare s-au instalat 13 Kabel-Kranuri, s-au remontat 16 funiculare Wyssen şi 18 funiculare Mîneciu. Rezultatele în privinţa introducerii noilor utilaje în producţie puteau fi însă şi mai bune, dacă s-ar fi procurat toate funicularele Wyssen prevăzute în plan (există o restanţă de 8 garnituri) şi dacă ar fi existat în toate cazurile o mai mare preocupare pentru montarea garniturilor noi primite sau remontarea celor existente în parchete identificate din timp (în special la I.F. Topliţa). Planul prevede şi pentru anul viitor dotarea I.F.-urilor cu 80 ferăstraie mecanice, 30 tractoare, 40 funiculare şi alte mecanisme, care îşi vor spune din plin cuvîntul la ridicarea productivităţii muncii. Trăgînd învăţăminte din experienţa acestui an, vor trebui făcute demersuri din timp pentru achiziţionarea acestor utilaje la termenele planificate şi mai ales să se urmărească ca după sosirea lor la întreprindere să fie date imediat în producţie, evitîndu-se staţionarea lor zile sau săptămîni în magazie. Rezerve însemnate există şi în privinţa folosirii tehnicii din dotaţia întreprinderilor forestiere. Deşi planul de producţie şi de productivitate al utilajelor s-au realizat în majoritatea cazurilor, totuşi, pe anumite mecanisme nu s-a realizat decît în parte. De exemplu, pe o perioadă de 7 luni, la funicularele pasagere planul s-a realizat în proporţie de 81 la sută la tone şi de 71 la sută la tone km, la automa- ’ carale de 80 la sută, încărcătoare I.M.B. — 1 E de 46 la sută şi trans-, portoare TLF 5 — de 76 la sută, datorită în bună parte unor lipsuri în aprovizionarea lămpilor cu material lemnos şi a unor reţineri care mai există în unele întreprinderi în privinţa folosirii cu curaj şi preocupării pentru îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice ale încărcătoarelor şi transportoarelor, în special la I.F. Topliţa şi I.F. Miercurea Ciuc. Din aceste cauze, ca şi din altele, pe perioada de 8 luni, I.F. Topliţa şi-a realizat planul la scos apropiat mecanizat în proporţie de 94 la sută, iar la încărcat mecanic — 90,2 la sută, activitate la care şi I.F. Reghin a înregistrat o nerealizare de 3 la sută. Toate acestea arată că în anul viitor va trebui să punem şi mai mare accent pe crearea tuturor condiţiilor ca utilajele din dotaţie să fie folosite cu indici superiori celor planificaţi. Un element important în organizarea mai bună a muncii şi în stimularea eforturilor muncitorilor pentru creşterea productivităţii muncii îl constituie organizarea salarizării în acord pe baza normei tehnice de muncă. Traducînd în viaţă hotărîrile partidului, conducerea D.R.E.F. şi a întreprinderilor forestiere au obţinut o creştere a gradului de extindere a muncii în acord în semestrul I a. c. pe total activităţi la 82,4 la sută faţă de 80,8 la sută cît era în perioada comparabilă din anul trecut, creşteri mai însemnate obţinînd I.F. Gheorghieni şi I.F. Sovata. S-au depus eforturi deosebite şi în privinţa introducerii normelor cu motivare tehnică, depăşindu-se planul de normare pe semestrul I pe D.R.E.F. cu 25 la sută, s-a redus numărul muncitorilor care nu-şi realizează normele sau care au înregistrat depăşiri exagerate ale normelor. A crescut numărul brigăzilor şi munctorilor care lucrează în acord global, astfel încît în semestrul I a. c. 79,16 la sută din totalul masei lemnoase dată în producţie a fost realizată de aceste brigăzi. Cu toate rezultatele obţinute în această direcţie, se mai pot face multe. Astfel, pe total D.R.E.F., la activitatea de exploatare, gradul de extindere a muncii în acord a rămas la același nivel ca în anul trecut, iar unele întreprinderi forestiere au înregistrat scăderi sensibile în perioada semestrului I a. c.: I.F. Miercurea Ciuc de la 87 la sută la 81,6 la sută, I.F. Reghin de la 76,9 la sută la 72,7 la sută. In exploatările forestiere normele statistico-experimentale reprezintă 17,7 la sută din totalul normelor utilizate, faţă de celelalte activităţi ale D.R.E.F. unde au scăzut sub 10 la sută, ceea ce arată că mai există posibilităţi de îmbunătăţire a normelor. La unele întreprinderi forestiere se menţine încă ridicat numărul muncitorilor care nu-şi realizează normele. La I.F. Sovata, în luna de mijloc a trimestrului II a. c., 88 muncitori localnici nu şi-au îndeplinit normele din cauza neutilizării judicioase a timpului de lucru, la I.F. Miercurea Ciuc 18 muncitori n-au realizat norma din lipsă de tractoare la scos-apropiat etc. In acelaşi timp aproape 2.000 de muncitori pe D.R.E.F. înregistrează depăşirea normelor cu peste 30 la sută, din care 460 cu peste 50 la sută. Această situaţie se întîlneşte în activitatea de exploatare, cît şi în cea de prelucrare a lemnului, mai cu seamă la I F. Sovata, Gheorghieni, M.Ciuc şi Topliţa. Toate acestea arată că şi în anul viitor va trebui să se ducă o muncă susţinută pentru introducerea normelor cu motivare tehnică în locul celor depăşite de nivelul de înzestrare tehnică, pentru calificarea şi ajutarea muncitorilor care nu-şi realizează normele şi pentru a crea toate condiţiile în vederea desfăşurării lupei activităţi ritmice. Organizaţie de partid sînt chemate să sprijine acţiunea de îmbunătăţire a normelor, să creeze opinie muncitorească împotriva acelora care se complac în menţinerea normelor învechite, şi în acelaşi timp, să ajute prin schimburi de experienţă cu fruntaşii, pe muncitorii care întîmpină greutăţi în realizarea normelor, încît în anul viitor să nu rămînă nici un muncitor cu norma neîndeplinită Sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, întreprinderile forestiere au mers cu consecvenţă pe linia utilizării mai bune a timpului de muncă, ceea ce rezultă din faptul că în raport cu perioada comparabilă din anul trecut, în semestrul I a. c. se constată o îmbunătăţire sensibilă. Cu toate acestea, unele categorii de absenţe se menţin la nivel ridicat şi este necesar să rămînă în atenţia conducerilor de întreprinderi şi a organizaţiilor de partid, mai cu seamă dacă avem în vedere faptul că numai absenţele nemotivate, învoirile şi concediile fără plată din semestrul I a. c., au avut o influenţă negativă asupra productivităţii muncii pe D.R.E.F. cu cca 0, 4 la sută. învoirile şi concediile fără plată au scăzut la toate întreprinderile forestiere, dar se menţin ridicate la I. F. Sovata, care a înregistrat 807 om zile, I.F. Topliţa 1.554 om zile şi I.F. Odorhei 595 om zile, iar absenţelenemotivate deşi s-au redusaproape la jumătate pe D.R E.F., da■ torită I.F. Sovata, I.F. Topliţa şi altele, ele au, crescut faţă de anul trecut la I.F. Gheorghieni ,cu aproape 200 om zile,.şi se menţin inadmisibil de ridicare la I.F. Reghin (1.854 om zile). ■ Avînd în vedere că toate acestea influenţează’ productivitatea muncii, anul viitor va trebui acordată mai multă atenţie reducerii ’ fluctuaţiei muncitorilor’ din exploatări, permanentizării lucrătorilor în formaţii de lucru şi respectării întocmai a programului de lucru. In activitatea unor întreprinderi, ca I.F. M.Ciuc şi I.F. Topliţa, se înregistrează şi absenţe provocate de unele stagnări în producţie din diferite cauze, care pe viitor, printr-o mai bună organizare a producţiei, vor trebui complet eliminate. Şi absenţele pe motiv de boală, care au pondere însemnată în total, mai pot fi reduse prin acordarea unei atenţii şi mai mari din partea conducerilor administrative şi a comitetelor de sindicat problemelor de protecţie a muncii. Rezervele de creştere a producţiing. IOAN NICOLEANU adjunct al comisiei economice a Comitetului regional de partid (Continuare în pag. a 2-a) PREGĂTIRI PENTRU CAMPANIA DE ÎNSĂMÎNŢĂRI ÎN STAŢIUNILE DE MAŞINI ŞI TRACTOARE Staţiunile de maşini şi tractoare au de executat an de an un volum sporit de lucrări la un nivel agrotehnic tot mai ridicat, avînd ca ţel final obţinerea de producţii sporite la ha. In special în campania de toamnă, cînd începe un nou an agricol, este de mare importanţă felul în care se execută lucrările pregătitoare semănatului şi semănatul propriuzis, ca bază pentru obţinerea de producţii mari în anul viitor. Mecanizatorii, tehnicienii şi inginerii din staţiunile de maşini şi tractoare, conştienţi de sarcinile care le revin s-au preocupat de pregătirea campaniei de însămînţări încă din timpul campaniei de vară. Reparaţiile maşinilor agricole necesare în campania de toamnă, ca semănători, grape cu discuri, tăvălugi, grape cu colţi şi altele, au fost executate în atelier sau la brigăzi, insistîndu-se în mod special asupra calităţii reparaţiilor la semănători. S-a urmărit ca aceste maşini să aibă marcatoare, greutăţi la brăzdare şi tuburile în bună stare de funcţionare, iar distribuitoarele de seminţe să fie fixate pe axul lor. Repararea semănătorilor şi a celorlalte maşini s-a efectuat la un nivel calitativ corespunzător. Urmează ca în următoarele zile, să se verifice calitatea acestor reparaţii de către comisiile regionale de suprarecepţie, care vor controla aceste maşini cu maximum de exigenţă. Pentru campania de toamnă s-au făcut pregătiri în vederea treieratului trifolienelor, lucrare care trebuie terminată cel mai tîrziu la sfîrşitul lunii octombrie. In acest sens au fost montate majoritatea dispozitivelor de treierat trifoi tip S.M.T. Tg.Mureş pe combinele de păioase, urmînd ca în cîteva zile, cele 189 dispozitive să fie scoase în teren. Pregătirea mecanizatorilor în vederea manipulării corecte a semănătorilor este pe terminate în aproape toate staţiunile de maşini şi tractoare, insistîndu-se în cea mai mare măsură asupra executării semănatului în rînduri drepte, fără greşuli şi cu respectarea vitezei de lucru indicate. Mecanizatorii care vor lucra la treieratul trifoiului au fost instruiţi pe trei centre şi anume, în staţiunile de maşini şi tractoare Odorhei, Miercurea Niraj şi Luduş. Tot în scopul bunei desfăşurări a campaniei agricole de toamnă, fiecare staţiune de maşini şi tractoare şi-a întocmit un plan operativ de lucru, în mod concret, cu termene şi sarcini pe oameni, de a cărui îndeplinire depinde executarea lucrărilor la timp şi de bună calitate. Situaţia realizărilor la arăturile pentru însămînţări este cu totul nesatisfăcătoare. Pînă zilele trecute această lucrare s-a executat în I.A.C. abia în proporţie de 16 la sută. Faţa de aceasta se impune ca fiecare staţiune de maşini şi tractoare să-şi mobilizeze toate forţele în vederea executării de arături pe suprafeţe cît mai mari, şi în timp scurt, pentru a da posibilitate solului să se aşeze înainte de semănat. Este necesar ca toate tractoarele panificate să lucreze la arat, să fie folosire din plin, pentru ca împreună cu un număr cît mai mare de tractoare care vor lucra în schimbul II să poată executa un volum cît mai mare de arături. Toate terenurile libere vor trebui imediat arate. Arăturile vor fi efectuate în mod obligatoriu în agregat cu grapa stelată şi discuite mereu, pentru a fi menţinute curate de buruieni, şi pregătite astfel pentru semănat. Au mai rămas doar cîteva zile pînă cînd mecanizatorii vor introduce în pămînt sămînţa recoltei viitoare. Pentru aceasta se impune ca toate semănătoriie să se reverifice în prezenţa inginerului agronom din gospodăria colectivă, pentru a se înlătura eventualele lipsuri de reglare a distanţelor între brăzdare şi a debitelor la distribuitoare. Din rîndul colectiviştilor se vor selecţiona cei mai buni mînuitori, care, împreună cu tractoriştii, să răspundă tot timpul de calitatea semănatului. Instruirea mînuitorilor va trebui terminată în cel mai scurt timp. Pregătirea terenului prin discuiri repetate aduce însemnate sporuri de producţie Nu este permis ca sămînţa să fie introdusă în teren bulgăros şi slab pregătit. De asemenea, la semănat se vor folosi numai seminţe tratate şi care au primit buletin roşu de analiză. Respectarea vitezei indicate la semănat are o mare importanţă în privinţa distribuirii uniforme a seminţelor şi îngroparea acestora în sol la adîncimea corespunzătoare. Pentru aceasta se recomandă a se lucra la semănat în agregat cu tractorul U-26 sau U-27 cu o viteză de sub 5 km pe oră, viteză maximă recomandată de Consiliul Superior al Agriculturii. Tractorul Universal 650 să fie utilizat mai mult la lucrările de pregătire a terenului, deoarece are viteză mai mare și este mult mai puternic. Pe terenurile plane se pot folosi cu succes agregate formate din tractor şi două maşini de semănat, după indicaţiile date de curînd unor staţiuni de maşini şi tractoare, dublîndu-se astfel productivitatea maşinilor. Asigurarea unui număr suficient de tuburi de rezervă, reprezintă o condiţie de bază în buna exploatare a semănătorilor. De aceea se vor lua măsuri din timp, ca în toată perioada semănatului aceste tuburi să fie recondiţionate în atelierele S.M.T. In vederea realizării volumului mare de lucrări în această campanie, care se ridică la peste 584.000 hectare arătură normală, este necesar ca mecanizatorii să folosească maşinile la întreaga lor capacitate, executînd în acelaşi timp numai lucrări de bună calitate. In felul acesta vom putea asigura recolte mari de grîu în anul viitor. ing. RADU CORNELIU şeful Serviciului regional S.M.T. La C.A.C. Acăţari se lucrează intens la condiţionalul seminţelor. Pînăzilele trecute, aici a fost pregătită aproape întreaga cantitate de sămînţă necesară însăminţărilor de toamnă.