Steaua Roşie, noiembrie 1964 (Anul 13, nr. 259-283)

1964-11-01 / nr. 259

2 informaţii din activitatea organizaţiilor de partid INVĂŢĂMlNTUL DE PARTID LA LUDUŞ In oraşul Luduş şi-au început activi­tatea 65 cercuri de învăţămînt de partid în care sunt înscrişi aproape 2.000 mem­bri şi candidaţi de partid, precum şi alţi oameni ai muncii din activul fără de partid. La şcoala eco­nomică serală de partid cursurile au început cu expune­rea „Producerea şi transportul energiei electrice" ţinută de ing. loan Precup de la T.C.M. Iernut. In vederea întoc­mirii lecţiilor pentru toate cercurile şi cursurile, la cabine­tul raional de partid au fost organizate patru catedre (isto­rie, economie politi­că, filozofie şi con­strucţie de partid şi de stat) în care acti­vează ingineri, eco­nomişti şi cadre di­dactice. MIRCEA GHEBOREANU directorul Casei raionale de cultură AU FOST REALEŞI ÎN BIROUL ORGA­NIZAŢIEI DE BAZĂ Zilele trecute, or­ganizaţia de bază de la depozitul final al întreprinderii fo­restiere din Reghin, a ţinut adunarea de dare de seamă şi a­­legeri. Apreciind ca bună activitatea des­făşurată de tovarăşii I. Şerbănuţ, V. Tru­fa şi L. Ichim, mem­bri în biroul organi­zaţiei de bază, re­centa adunare i-a reales în organul de conducere. Această hotărîre a adunării a fost determinată de activitatea fructuoa­să desfăşurată de cei trei membri ai bi­roului pe linia întă­ririi organizaţiei de bază şi a muncii po­­litico-educative, pen­tru realizarea indica­torilor planului de producţie. ILIE CHIRTEŞ propagandist Recoltarea seminţelor forestiere In ultimul timp, unităţile din ca­drul D.R.E.F. au acordat o mare atenţie recoltării seminţelor fores­tiere. Astfel, pînă în prezent din răşinoase ca molid, pin, larice şi altele, s-au recoltat peste 712 kg de sămînţâ. De asemenea, din foioase ca paltin, frasin, fag şi al­tele, s-a recoltat peste 1.220 kg se­minţe. In această activitate rezultate bu­ne şi foarte bune au obţinut în special ocoalele silvice din Gur­­ghiu, Răstoliţa, Topliţa, Brădeşti şi altele, unde o mare parte din can­titatea de sămînţă a fost recoltată prin muncă patriotică, de către ce­tățeni. STEAUA ROȘIE In pavilionul social-cultural al Expoziţiei realizărilor economiei naţionale a RP. Române In pavilionul social-cultural al Expoziţiei realizărilor economiei na­ţionale a R.P.R. sînt prezentate o serie de maşini şi utilaje în minia­tură fabricate de elevii şcolilor teh­nice şi profesionale metalurgice. Amintim, de pildă, maşina de rodat bile, grupul electrogen pentru su­dură, trusa generatorului electric universal, detectorul de flăcări cu traductor şi releu electronic, freza orizontală şi altele. Este demn de remarcat că execu­ţia acestor miniaturi nu este cu ni­mic mai prejos din punct de ve­dere calitativ faţă de similarele lor în mărime naturală. In legătură cu aceasta merită subliniat că la reali­zarea multor maşini expuse în pa­vilionul central au lucrat şi munci­tori care, cu cîţiva ani în urmă au absolvit şcolile profesionale, ceea ce este, fără îndoială, o dovadă că ei au primit o bună pregătire încă de pe băncile şcolilor. De altfel, încă în şcoală unii elevi au execu­tat maşini de mărime naturală, cu performanţe tehnice înalte, care au intrat în producţie. Dat fiind profilul tehnic al învă­ţămîntului, o mare atenţie a fost a­­cordată creării de laboratoare şi do­tării acestora cu aparate de expe­rienţă, maşini, strunguri, freze etc. Astfel, numai anul acesta, numărul materialelor intuitive din dotarea laboratoarelor şi cabinetelor tehnice ale şcolii s-au îmbogăţit cu 83 de asemenea produse. Cele 44 de şcoli profesionale şi grupuri şcolare me­talurgice au dat în anul 1964 pro­ducţiei peste 9.400 absolvenţi, faţă de 2.178 cît au dat cele 224 şcoli profesionale de ucenici din întrea­ga Românie în anul 1939. Maşini noi în agricultură Mecanizarea agriculturii contri­buie în măsură esenţială la creşte­rea continuă a producţiei agricole animale şi vegetale. Prin introducerea progresului teh­nic în toate ramurile producţiei agricole, prin mecanizarea procese­lor de producţie, se creează condiţii pentru efectuarea lucrărilor în timp o­ptim şi la un nivel calitativ supe­rior, asigurînd în acelaşi timp creş­terea productivităţii muncii şi re­ducerea preţului de cost. Preocupată în permanenţă de a­­ceastă problemă, conducerea Con­siliului Superior al Agriculturii do­tează pe zi ce trece staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat cu maşini noi, per­fecţionate, la nivelul tehnicii mon­diale actuale. In ultimul timp, aceste unităţi din agricultură au primit în dotare dis­pozitive şi maşini noi, menite să uşureze munca colectiviştilor şi lu­crătorilor de­­pe ogoare. In scopul accelerării ritmului la treieratul tri­­folienelor, staţiunile de maşini şi tractoare au fost dotate cu dispozi­tive de treierat trifoliene, care se adaptează la combina­ţi. Folosind curentul de aer creat de ventila­torul de pleavă de la această com­bină, printr-o tubulatură de aspira­ţie a dispozitivului se absorb toate impurităţile mai uşoare decît semin­ţele (particule de frunze, tulpini etc.), care vin amestecate cu se­minţele la gurile de sac ale trioru­­lui combinei. Dispozitivul­­ conceput de ino­vatorii de la S.M.T. Tg.-Mureş — permite treieratul­ trifolienelor în foarte bune condiţii, calitatea semin­ţelor treierate fiind superioară, cu o­­puritate de 95 la sută. Combina­ţi mai poate fi folosită şi la recoltarea şi treieratul florii­­soarelui din lan. In acest scop a fost confecţionat un dispozitiv (D.S.F.-1) care se montează pe combină în locul hederului utilizat la recoltatul cerealelor. La înaintarea combinei în lan, un scut al dispozitivului — montat în faţa rabatorului — apleacă tulpi­nile de floarea-soarelui către faţă pînă cînd capitulele rămîn deasupra unor ridicători ale dispozitivului Prin deschizătura situată între scut şi ridicător, capitulele intră sub ac­ţiunea rabotorului combinei, care le dirijează spre aparatul de tăiere. Aici cuţitul realizează tăierea lor a­­proape de bază. După tăiere, rabo­­torul împinge capitulele spre un melc transportor la jghiabul alimen­tatorului pentru treieratul staţionar, de unde intră în circuitul normal al combinei. Dispozitivul pentru treieratul t­i­­folienelor şi dispozitivul pentru tre­ieratul florii-soarelui, lărgesc gama de utilizare a combinei şi, scurtînd perioada ei de amortizare, extind aplicarea mecanizării la un număr mai mare de lucrări agricole, micşo­rează consumul de energie umană, reduc simţitor pierderile cauzate la întîrzierea treieratului aces­or cul­turi, conduc la obţinerea unor se­minţe cu indici superiori de calitate. Pentru strîngerea finului cosit de pe fîneţe naturale şi artificiale şi aşezarea lui în brazde, a fost fabri­cată grebla rotativă cu lăţimea de lucru de 4,2 m. Aceasta este o ma­şină semipurtată destinată să lucre­ze în agregat cu tractorul UTOS-26, 27. Grebla se compune din două secţii de lucru, care se montează în faţa şi în spatele tractorului. Orga­nele active ale greblei sînt „stelele" — cîte patru la fiecare secţie — care în timpul lucrului, datorită po­ziţiei înclinate pe care o au faţă de direcţia de înaintare a agregatului şi frecării cu solul şi masa de mate­rial, capătă o mişcare de rotaţie, iar finul cosit este deplasat lateral spre dreapta, aşezîndu-se în brazdă. Grebla rotativă se foloseşte de asemenea la întoarcerea brazdelor — operaţie necesară în cazul cînd brazdele strînse cu grebla sînt mari şi se urmăreşte grăbirea uscării lor, sau în cazul că brazdele au fost plouate — şi la răvăşitul finului, cînd se urgentează uscarea brazde­lor lăsate de cositoare. In timpul lucrului, viteza de de­plasare a tractorului poate fi de 6—12 km/oră, în funcţie de relief iar productivitatea maşinii este de 3—4 ha./oră la strîns fînul şi de 1,3—1,8 ha/oră la răvăşit. Tim­pul în care recolta de cartofi trebuie să fie adunată din pămînt, este de cele mai multe ori foarte scurt, datorită îngheţurilor timpurii. Din această cauză recoltatul ma­nual sau cu plugul, nu reuşeşte să asigure un ritm satisfăcător al aces­tei lucrări. Din iniţiativa Comitetului raional de partid Gheorghieni, s-au confec­ţionat la S.M.T. Lăzarea, încă din anul trecut, un număr însemnat de maşini destinate recoltării mecani­zate a cartofilor. In anul acesta, sta­ţiunile de maşini şi tractoare au fost dotate de către Consiliul Superior a! Agriculturii cu maşini de recoltat cartofi pe un rînd, fabricate pe plan central. Maşina de recoltat cartofi pe un rînd este o maşină purtată pe trac­torul UTOS-26, 27 sau U-650, care cu ajutorul unei sape ce lucrează sub rîndul de tuberculi, dizlocă ma­sa de pămînt şi cartofi. Cartofii sînt separaţi de bulgării de pămînt prin împrăştiere sub acţiunea şocurilor primite de la nişte vergele-furci care se rotesc sub acţiunea prizei de putere a tractorului. Deoarece dispozitivele şi maşinile arătate mai sus se află în dotarea S M.T. din regiunea noastră, cunoaş­terea funcţionării şi deservirii lor în bune condiţii de către mecanizatori, constituie garanţia sigură în reali­zarea unor lucrări de bună calitate. ing. M. MARINESCU Centrul permanent pentru instruire S.M.T. Tg.-Mureş inventarierea şi reevaluarea fondurilor line Potrivit prevederilor Hotărîr­ii Con­siliului de Miniştri nr. 116 din 5 martie 1963, în perioada 1 octom­brie— 31 decembrie a. c. se va desfăşura — în toate ramurile eco­nomiei naţionale —, acţiunea de in­ventariere, reevaluare şi stabilire a gradului de uzură a fondurilor fixe. Această acţiune de mare amploa­re are drept scop cunoaşterea vo­lumului şi structurii fondurilor fixe pe întreaga economie, stabilirea unor valori de înlocuire corespun­zătoare, determinate pe baza pre­ţurilor în vigoare după 1 ianuarie 1963, precum şi stabilirea gradului de uzură reală a acestora. Noile va­lori de înlocuire a fondurilor fixe ce vor fi stabilite vor constitui o bază mai reală pentru calcularea în viitor a amortismentelor, a cheltuie­lilor de producţie şi pentru elabo­rarea planurilor financiare. Este evidentă deci marea impor­tanţă ce o prezintă această opera­ţiune de reevaluare a fondurilor fixe pe economia naţională. Pentru efectuarea operaţiunilor de inventariere şi reevaluare a fon­durilor fixe în cadrul instituţiilor, organizaţiilor economice de stat şi cooperatiste, s-au constituit comisii operative şi colective de lucru. Sar­cinile acestor comisii şi colective de lucru sînt multiple, aşa cum de alt­fel sînt prevăzute în instrucţiunile VIII ale Comisiei centrale de re­evaluare şi de felul cum aceste sar­cini vor fi respectate va depinde în mare măsură buna reuşită a acestei acţiuni. Acţiunea de inventariere şi de reevaluare a fondurilor fixe impune în prealabil comisiilor operative şi colectivelor de lucru următoarele: — studierea şi cunoaşterea în bune condiţii a întregului material (a instrucţiunilor), care stau la baza acestor operaţii de inventariere şi reevaluare, respectiv: noua clasifi­care a fondurilor fixe din economia naţională a R.P.R., cataloagele de reevaluare, catalogul duratelor de serviciu normate, conţinutul dărilor de seamă (I R.A. şi I.R.S.), fişele in­dividuale Ri-64, Rc-64, I-64 etc.; — cunoaşterea volumului de o­­peraţii necesare a fi efectuate prin determinarea situaţiei numerice a fondurilor fixe pe categorii, grupe, subgrupe şi a locului unde se află în cadrul unităţii, în vederea organi­zării mai temeinice a muncii şi sta­bilirii planului operativ pentru efec­tuarea lucrării de inventariere şi reevaluare; — verificarea evidenţei sintetice şi analitice a fondurilor fixe pentru corelarea acestora şi înlăturarea e­­ventualelor nepotriviri ce ar exista ca urmare a unor înregistrări ero­nate; — pregătirea fişelor de evidenţă contabilă şi tehnic-operativă pen­tru începerea operaţiei de inventa­riere. In acest scop este necesară, de asemenea, redeschiderea fişelor individuale sau colective, pentru reevaluarea şi stabilirea gradului de uzură (Ri-64 şi Rc-64), pentru toate fondurile fixe supuse inventarierii și completarea lor cu unele date preliminare necesare identificării pe teren, care vor fi extrase din evi­dența contabilă şi tehnic-operativă (numărul de inventar, locul unde se află, caracteristici, valoare de in­ventar etc.). Sarcinile de bază ale comisiilor operative şi colectivelor de lucru constau în inventarierea­­propriu-zi­­să, reevaluarea şi stabilirea gradu­lui de uzură a fondurilor fixe, ope­raţie care trebuie terminată în pe­rioada trimestrului IV a. c., deci pînă la 31 decembrie. Stabilirea valorii de înlocui­re corespunzătoare pe fieca­re fond fix în parte ce constituie obiect de evidenţă, reprezintă ope­raţiunea principală în cadrul acţiu­nii şi ca atare este determinată în mod direct de înscrierea corectă în listele de inventar a caracteristicilor tehnico-economice esenţiale. Deci, activitatea comisiilor şi co­lectivelor de lucru trebuie să se concretizeze prin lucrări­ de bună calitate pentru ca acţiunea de re­evaluare să-şi atingă scopul urmă­rit. Pe lîngă această caracteristică esenţială în acţiunea de reevaluare, în centrul atenţiei comisiilor şi co­lectivelor de lucru trebuie să mai stea întocmirea şi respectarea ter­menelor de depunere a lucrărilor. Realizarea acestor sarcini depinde în cea mai mare măsură de felul cum a fost organizată munca în ca­drul acestor colective, precum şi de simţul de răspundere de care trebuie să dea dovadă lucrătorii an­trenaţi în această muncă. Apreciind importanţa şi rolul e­­conomic pe care îl are acţiunea de reevaluare a fondurilor fixe în ca­drul economiei naţionale şi pentru buna reuşită a acestei acţiuni se impune în mod imperios necesitatea sprijinului şi colaborării tuturor sec­toarelor de activitate din ramurile economiei, cu întreg aparatul de in­gineri şi tehnicieni, iar în fruntea acestei acţiuni trebuie să stea orga­nele de conducere ale sectoarelor, respectiv ale instituţiilor, organizaţii­lor economice de stat şi coopera­tiste. Acordînd importanţa cuvenită a­­cestei acţiuni, cooperaţia de con­sum din regiunea noastră a şi înce­put munca. Astfel, la iniţiativa Co­mitetului executiv s-a organizat în ziua de 10 octombrie a. c., la se­diul regiunii un instructaj cu comi­siile operative ale uniunilor raionale şi ale subunităţilor regionale desem­nate cu coordonarea şi efectuarea muncii de reevaluare a fondurilor fixe. In cadrul acestui instructaj au fost prelucrate 5 teme cu conţinutul instrucţiunilor şi tehnica inventarie­rii şi reevaluării fondurilor fixe. In­structajul s-a desfăşurat în prezenţa conducerii Uniunii regionale, a de­legatului Centrocoop şi a delega­tului Direcţiei regionale de statis­tică. Diversele probleme ridicate care necesitau lămuriri, au fost cla­rificate. Asemenea instructaje au fost ini­ţiate şi la sediul raioanelor cu co­lectivele de la cooperative, între 12—14 octombrie a. c., conform indicaţiilor şi planului de măsuri întocmit. Cunoştinţele împărtăşite celor peste 50 de participanţi la instruc­taj vor contribui din plin la buna desfăşurare a acţiunii de reevaluare şi efectuarea unor lucrări de cali­tate. Aceasta nu înseamnă că acţiunea de reevaluare a fondurilor fixe la unităţile tutelate de Uniunea re­gională a cooperativelor de consum va trebui lăsată numai pe seama a­­cestor comisii şi colective de lucru. Activitatea acestora trebuie îndru­mată în toată perioada de acţiune de către organele regionale. IOAN JABENIŢAN şeful biroului analize în Uniunea regională a cooperativelor de consum -canel- IStaţia de flotaţie de la Minele Bălan Cartea. Prieten al colectiviştilor La Sînpaul, raionul Luduş, numă­rul colectiviştilor care citesc diferite cărţi beletristice, politice, agroteh­nice şi altele creşte necontenit. De la bibolioteca comunală, care dispu­ne de peste 7.800 volume, în cursul acestui an, peste 1.150 de cititori au împrumutat 6.800 cărți. Printre cei mai activi cititori se numără Ioan Ilyés, Aurel Biriş, Ka­rol Kiss și mulți alții. Cinema DUMINICĂ, 7 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Hata­ri (la orele 11, 15, 18, 21). Progre­sul: filmul Comoara din lacul de ar­gint. Steagul roşu: filmul Al nouă­lea nume. Tineretului: filmele Lu­mea comică a lui Harold Lloyd şi Codin. Muncitoresc: filmul Totul despre Eva. Flacăra: filmul A două­sprezecea noapte. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Falsificatorul. LUNI, 2 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Po­veste de pe Don. Progresul: filmul Legenda din tren. Steagul roşu: fil­mul Accattone. Tineretului: filmele Valsul nemuritor şi Cum stăm ti­nere? Muncitoresc: filmul Nu-i loc pentru al treilea. Flacăra: filmul Magazin-film. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Falsificatorul. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Cau­ze drepte. Luduş — Flacăra: filmul Icarie XB-1. Miercurea Ciuc — Har­ghita: filmul M-am îndrăgostit la Copenhaga. Odorhei — Muncito­resc: filmul Domnul Topaze. Re­ghin — Patria: filmul Moral ’63. Victoria: filmul Scano Boa. Tîrnă­­veni — Melodia: filmul Doi colo­nei. Topliţa — Muncitoresc: filmul Dragoste şi pălăvrăgeli. Televiziune DUMINICĂ, 7 NOIEMBRIE 8,50 — Gimnastica de înviorare; 9,00 — Emisiune pentru copii şi tineretul şcolar; 10,30 — Reţeta gospodinei; 11,00 — Emisiunea pentru sate. In jurul orei 14,15 — Transmisie de la Stadionul „23 Au­gust", repriza a ll-a a meciului de fotbal dintre echipele Progre­sul — U.T.A. şi întîlnirea din­tre echipele Steaua — Petro­lul; 19,00 — Jurnalul televi­ziunii; 19,10 — Filmul „Vînătoare în junglă"; 19,35 — Documentar despre realizările medicinei; 20,00 — Operete-portret; 20,40 — Ecra­nizarea schiţei „Protecţie" de W. Perzynski; 21,00 — Festival de mu­zică uşoară. In încheiere: Buletin de ştiri, sport, buletin meteorolo­gic. RADIO LUNI, 2 NOIEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 6,20 — Emisiunea pentru sate. Executarea arăturilor adînci de toamnă; 9,00 — Piese romî­­eşti de estradă; 9,20 — Jocuri populare; 9,35 — Scene distractive din ope­rete; 13,13 — Muzică uşoară inter­pretată de Ştefania Stere şi Iosif Mihuţ; 14,30 — Vreau să ştiu; 15,00 — „Săptămîna muzicii sovietice"; 15,30 — (­telodii populare; 16,10 — Muzică uşoară interpretată de Mara Jand­i şi George Bunea; 17,40 — Tinereţea ne e dragă; 19,15 — Revista economică Radio; 18,35 — Din comoara folclorului nostru: doina; 19,20 — Din muzica po­poarelor; 20,55 — „Pagini din is­toria operetei"; 21,25 — Muzică de dans; 22,15 — Muzică uşoară. Programul II: 8,35 — Cîntece și jocuri populare; 9,20 — Piese de estradă; 10,30 — Muzică populară; 11,45 — Muzică uşoară; 12,30 — Melodii populare; 13,50 — „Săptă­mîna muzicii sovietice"; 15,05 — Arii şi duete din operete interpre­tate de soliştii noştri; 15,30 — Muzică uşoară; 18,30 — Formaţii artistice de amatori interpretează muzică populară; 18,00 — „Pagini din istoria muzicii romîneşti"; 19,05 — Muzică uşoară; 19,30 — Jurnalul satelor; 19,50 — Opereta „Plutaşul de pe Bistriţa" de Filaret Barbu. Cum va fi vremea? Timpul probabil. Vremea se menţine frumoasă, dar rece noap­tea. Temperatura staţionară, noap­tea va fi cuprinsă între minus 6 şi 0 grade, iar ziua între 8—18 grade. Vînt slab. Dimineața brumă locală. Creşte suprafaţa de deservire Printre preocupările de seamă ale organizaţiilor comerciale din regiunea noastră, un loc de frunte îl ocupă mai buna folosire a spa­­ţiului de desfacere şi de deservire în unităţile cu amănuntul. Pînă în prezent, din cele 25 unităţi modernizate, la 9 s-a mărit suprafaţa ocu­pată cu mobilier cu 102 metri pătraţi, iar la 6 unităţi a crescut suprafaţa utilă cu 186 m­p. La magazinul alimentar nr. 1 din Tg.-Mureş, prin înfiinţarea unui bar­ care, pe o suprafaţă de 10 m­p, a crescut desfacerea zilnică în me­die cu circa 2.000 lei. De asemenea, prin reprofilarea magazinului de desfacere a cărnii din Piaţa Trandafirilor nr. 45, în unitate de carne­­mezeluri — brînzeturi, suprafaţa de deservire a crescut cu circa 40 la sută. In scopul utilizării mai raţionale a sălilor de vînzare din magazinele de alimente generale, în multe unităţi de acest fel s-a introdus şi s-a extins desfacerea unor articole mărunte de uz casnic, iar în maga­zinele de încălţăminte, unde spaţiul a permis, s-a introdus desfacerea unor articole secundare, ca de exemplu, cremă de ghete, şireturi, linguri pentru pantofi etc. I.C.R.A. TG.-MUREŞ ANGAJEAZĂ, prin concursul care va avea loc în ZIUA DE 15 NOIEMBRIE 1964 LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII DIN STR. BARTÓK BÉLA NR. 1, şef al serviciului administrativ, în oraşul Tg.-Mureş Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile de studii şi stagiul prevăzut de HCM. 1053/1960. Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic la sectorul personal, telefon 31—49. SUPRAEUSTICI ÎN DIFERITE MĂRIMI SE GĂSESC ÎN MAGAZINUL „OPTICA“ DIN TG.-MUREŞ, PIAŢA TRANDAFIRILOR NR. 48 ŞI ÎN TOATE FARMACIILE DIN ORAŞELE REGIUNII. întreprinderea metalurgică, Aiud telefon nr. 365 ANGAJEAZĂ URGENT: — STRUNGARI — FREZORI — RABOTORI — MORTEZORI — LĂCĂTUŞI — SUDORI — INGINERI ÎN SPECIALITĂŢILE: METALUR­GIE ŞI CONSTRUCŢIE DE MAŞINI. întreprinderea industrială orăşenească Sibiu, str. Kogălniceanu nr. 1,­­ TELEFON 39-31, PRODUCE ŞI LIVREAZĂ IN ANUL 1965:­­ — balamale duble W. C. — distanţiere ferestre — cremoane semiîngropate din aluminiu — mînere închizător ferestre din aluminiu — balamale foarfecă­­ — rozete nichelate — zăvoare pentru mobilă, de 70 şi 90 mm — coşuri pentru gunoi menajer de 50 şi 100 litri — coşuri basculante pentru gunoi de stradă — roabe metalice (pentru întreprinderi socialiste) , — port prosop cu 1 şi 2 braţe — etajere cu rame şi cristal pentru chiuvete — cuier garderobă — tomberoane — d­ru­g cuier cu 1 şi 2 braţe, din aluminiu­­ , — butoni pentru oglinzi — capace şi rame pentru canalizare STAS 2308—55 — guri de scurgere carosabile din fontă tip „D" STAS 3272—55 " — diverse lucrări de lăcătuşerie şi strungărie — turnări din bronz, aluminiu şi fontă­­ — reparaţii frigidere, maşini de calculat şi de scris. f Golen­el chimic Făgăraş ANGAJEAZĂ pen­tru unitatea sa de la MIERCUREA CIUC 1 ŞEF DEPOZIT ŞI­­ MANIPULANT DISTRIBUITOR (GESTIONAR). Cererile de angajare vor fi adresate serviciului personal şi învăţământ împreună cu actele necesare după cum ur­mează: PENTRU ŞEF DEPOZIT: diploma de absolvire a şcolii medii şi o adeverinţă de vechime de 4 ani in funcţii administrative sau certificaţii de 7 clase elementare şi adeverinţă de 6 ani vechime în funcţii administrative. PENTRU MANIPULANT DISTRIBUITOR: certificatul de absol­vire a 7 clase elementare şi adeverinţă de 3 ani vechime în funcţii administrative.

Next