Steaua Roşie, septembrie 1967 (Anul 18, nr. 205-230)

1967-09-16 / nr. 218

mine ora 5 Intr-o atmosferă sărbătoreas­ca, ieri s-au deschis în întreaga ţară, larg, porţile şcolilor de cultură generală, a liceelor teoretice şi de specialitate, a şcolilor profesionale şi tehnice. Zeci de mii­­de elevi şi din re­giunea noastră, după o bine­meritată vacanţă, s-au întîlnit, nu lipsiţi de emoţie, cu şcoala lor, cu profesorii şi învăţătorii lor, cu colegii. Aşadar, aceste însorite zile de toamnă înseam­nă pentru tineretul nostru stu­dios începutul unui nou an şcolar, a unei etape noi în lupta de zi cu zi pentru cucerirea înaltelor culmi ale ştiinţei şi culturii. Ca şi în ceilalţi ani, şcolile i-au primit sărbătoreşte, cu săli de clasă aerisite şi lumi­noase, cu manuale aşezate în ordine, pe fiecare bancă. Pen­tru cei mai mici, care pentru prima dată vor încerca să des­luşească înţelesul slovelor, bu­curia acestei întîlniri a fost imensă. Prin grija părintească a partidului şi guvernului nos­tru, elevilor din regiunea noastră le-au fost acordate pi­na în prezent, în acest an, ma­nuale gratuite în valoare de aproximativ 7 milioane de lei. Deci, condiţii excelente sunt pretutindeni. Atenţiei faţă de ei, elevii nu pot să-i răspundă decit într-un singur fel: învă­­ţ­ând. Festivitatea de la Şcoala ge­nerală nr. 14 din cartierul Tu­dor Vladimirescu a oraşului Tîrgu-Mureş a avut un carac­ter cu totul aparte. Cei 330 de copii s-au întîlnit pentru prima dată aici. Şcoala, în care cea mai mare parte din ei işi vor petrece mulţi ani, a fost con­struită în acest an. Clădire nouă, profesori şi învăţători noi, colegi noi. Aceste­ gînduri au fost exprimate şi de prof. Elisabeta György, directoarea adjunctă a şcolii, care, unin­­du-le elevilor şi cadrelor didac­tice bun venit, le-a vorbit des­pre condiţiile minunate în care vor munci în acest an, şcoala fiind înzestrată cu 16 săli de clasă, laboratoare şi mobilier nou. Profesorul Vasile Marinca, dirigintele clasei a VIII-a A, a început şi el anul acesta şcolar într-un mediu nou. Pînă în prezent a funcţionat la Liceul nr. 1 din Luduş şi a primit cu o deosebită satisfacţie să lu­creze aici, într-o şcoală nouă. Majoritatea elevilor săi s-au întîlnit şi ei pentru prima dată. Ioana Nicola a venit tocmai din Tulcea, Diana Borza din comuna Grebeniş, raionul Lu­duş, Alexandru Slavin din O­­radea, Doina Codarcea de la Şcola generală nr. 13. Fireşte, în astfel de condiţii, prima lec­ţie de dirigenţie a fost despre formarea şi închegarea colecti­vului, a ambianţei prieteneşti în care vor trebui să munceas­că, atît în şcoală cit şi în afara ei. Iar urărilor dirigintelui le alăturăm pe cele ale noastre adresîndu-le tuturor şcolarilor şi cadrelor didactice din regiu­nea noastră mult succes în noul an şcolar şi fericire ! ★ ... ŞI LICEENII DIN LUDUŞ au trăit în prima zi a anului şcolar momente de satisfacţie, de emoţii. Inaugurau, cu acest prilej, nu numai un nou an de invăţămint dar şi­ o şcoală nouă. Construită in cartierul „Blo­curilor“, noul edificiu cu 16 săli de clasă, cu laboratoare, încălzire centrală etc. este un dar de mare preţ pe care sta­­tul nostru îl face liceenilor din acest oraş. C. ION Faţă-n faţă cu abecedarul. In raionul Ciuc ORGANIZARE MAI BUNĂ Şl Îndrumare mai concre­ I TA PE OGOARE! In toamna aceasta cooperati­vele agricole de Pe cuprinsul raionului Ciuc au de­semănat păioase pe o suprafaţă de 9.260 ha din care 7.800 ha cu grîu. Pentru ca de pe această suprafaţă să se obţină o pro­ducţie sporită, în sol au fost administrate peste 36.000 de tone îngrăşăminte naturale şi s-au asigurat 4.000 tone de în­grăşăminte chimice. O deose­bită atenţie s-a pus şi pe extin­derea soiului Bezostaia. Astfel, faţă de 37 la sută cît reprezen­ta suprafaţa de grîu însămîn­­ţată cu acest soi, în anul tre­cut, în toamna aceasta ea va ocupa 68 la sută. De ce a fost necesară extinderea acestui soi? Pentru că anul acesta în majoritatea cooperativelor a­­gricole unde a fost cultivat, a dat producţii mari la ha. La C.A.P. Tuşnad pe 68 ha culti­vate cu grîu din soiul Bezos­taia s-a obţinut 3.210 kg la ha, la Cetăţuia pe 16 ha 4.400 kg la ha etc. Grijă faţă de cultura griului în acest raion nu se manifestă numai în acest an. Ea a existat şi în anii trecuţi. Aşa se face că în ultimii 5—6 ani, producţia obţinută pe raion a fost mai mare cu 500—600 kg la ha, decît media realizată pe regiune. Intrucît în raionul Ciuc se­mănatul griului se face mai devreme ca în raioanele din partea de jos a regiunii noas­tre, firesc ar fi ca și lucrările pregătitoare să fie mai avan­sate. Dar lucrurile stau cu to­tul altfel. Arăturile sunt exe­cutate doar pe 1.670 ha, iar semănatul s-a efectuat doar pe 90 ha, ceea ce este puţin. Din această suprafaţă C.A.P. Mădăraş a semănat 40 ha şi Armăşeni 20 ha. Ritmul de lu­cru încetinit este justificat de organele locale prin aceea că o mare parte din tractoare sunt încă antrenate la treieratul păioaselor. R. CAMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) Sărbătoare dublă : deschiderea anului şcolar şi inaugurarea noii şcoli. Ea poartă nr. 14 şi se gă­seşte în cartierul în construcţie „Tudor Vladimirescu“ din Tg.-Mureş. Animalele nu pot ierna la adăpostul justificărilor! In anii trecuţi s-a construit foarte mult în toate cooperati­vele agricole de producţie. Da­torită însă creşterii în conti­nuare a efectivelor de animale, multe unităţi şi-au prevăzut şi în acest an în planurile de producţie amenajări şi con­strucţii de grajduri, saivane, maternităţi, silozuri, bucătării furajere, construcţii absolut necesare bunei adăpostiri şi furajări a animalelor pe tim­pul iernii. In raionul Reghin, ca şi în celelalte raioane din regiune de altfel, volumul de construcţii agrozootehnice nu mai este atît de mare ca în anii trecuţi. In plus, s-a îmbu­nătăţit aprovizionarea cu ma­teriale de construcţie şi există echipe de zidari şi dulgheri mai bine puse la punct. Ca urmare, era de aşteptat ca activitatea pe şantierele cooperativelor a­­gricole să se îmbunătăţească, iar la ora actuală principalele obiective să fie date în folo­sinţă. Lucrările însă nu s-au desfăşurat peste tot conform aşteptărilor. încă de la începu­tul verii ziarul nostru a atras în citeva rînduri atenţia că pe multe şantiere se lucrează spo­radic, pe apucate, că echipele de zidari şi dulgheri pierd tim­pul datorită lipsei unor mate­riale şi a dezinteresului mani­festat de consiliile de condu­cere pentru a le pune la dis­poziţie tot ce era necesar. Nici uniunile cooperatiste nu au,in­tervenit eficient prin tehnicie­nii lor şi prin bazele de aprovi­zionare pentru a ajuta coope­rativele agricole să termine a­­menajările şi construcţiile noi ce le a­u în plan. Care este situaţia în unităţi, acum în prag de iarnă şi în preajma unei noi campanii a­­gricole care va solicita din plin braţele de muncă şi mijloacele de transport? In multe părţi situaţia este bună şi nu avem motive să ne alarmăm. La coo­perativa agricolă din Monor, consiliul de conducere s-a în­grijit să facă din timp aprovi­zionarea cu materialele de con­strucţie necesare, astfel încît o dată lucrul început să se poa­tă desfăşura în mod susţinut. Ca urmare, cele două saivane şi o magazie de cereale ce le aveau în plan, au şi fost ter­minate. Dispunînd de materia­le şi timp, consiliul de condu­cere a hotărît să mai constru­iască încă două saivane astfel că adăpostirea oilor va fi pe deplin rezolvată. Sînt însă şi unităţi unde cu tot timpul înaintat, lucrările de construcţie bat pasul pe loc şi este primejduită realizarea obiectivelor planificate. La cooperativa agricolă din Băla, de pildă, construcţia unei ma­ternităţi de porci a fost înce­pută încă în anul trecut, dar nici acum nu poate fi popu­lată cu scrofiţe. Lucrările s-au împotmolit la montarea gea­murilor şi la turnarea unui strat de bitum peste pardo­­seaua de ciment. De trei luni uniunea cooperatistă raională promite cooperativei că îi va face rost de bitum, dar practic lucrurile rămîn ca mai înainte, iar conducerea cooperativei se mulţumeşte cu promisiunea şi nu se mai străduieşte să-şi fa­că singură rost de materialele ce-i lipsesc. Iarna însă bate la uşă. Şi ea bate şi pentru cei din cooperativa agricolă din Milaş (preşedinte Muntean Pompei) pe care ziarul nostru i-a mai criticat pentru tărăgă- M. BALDEANU (Continuare în pag. a 2-a) ~ **­ Pentru ca însămînţările să poată fi executate în condiţii optime, te­renul trebuie pregătit din timp, conform cu cerinţele agrotehnicii. Aşa se procedează la ferma nr. 4 a I.A.S. Seuca. I GOLURI INTR-UN STIL DE MUNCĂ Nu este în intenţia noastră şi nici spaţiul nu ne permite să înşi­răm, de-a lungul citor­­va pagini, sarcinile sau problemele mari şi mici pe care le ridică activitatea deosebit de complexă a unei colec­tivităţi închegate cum este cea de la Combi­natul de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mu­­reş, sarcini şi proble­me pe care­ le are în vedere comitetul de partid al combinatului. Din multitudinea sar­cinilor — permanente sau­­operative — comi­tetul de partid reuşeş­te să discearnă pe cele mai importante, mai esenţiale asupra căro­ra să-şi concentreze forţele. Deşi aceasta este o apreciere pozitivă ge­nerală, totuşi în mun­ca comitetului de par­tid se manifestă şi de­ficienţe : nu este ur­mărită pe parcurs re­zolvarea integrală a u­­nor sarcini şi eficienţa lor, iar unele proble­me sunt considerate „de mai mică impor­­tanţă‘‘, cind, de fapt, ele au o contribuţie importantă la activita­tea economică a com­binatului. Despre cîte­­va din acestea ne pro­punem să relatăm mai jos. Intr-o discuţie avută recent cu tovarăşul Tiribă I, secretarul co­mitetului de partid, privind stadiul aplică­rii măsurilor de orga­nizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, el ne-a relatat sumar şi lapidar unele aspec­te ale acestei probleme dintr-o situaţie a ser­viciului de planificare. „ La nedumerirea noas­­tră am primit un răs-­­ puns tot atit de lapi- j dar : „nu fac arhivă­­ in biroul comitetului­­ de partid“. Să nu fim înţeleşi­­ greşit. Nu e vorba de a crăpa firul în patru, sau de a găsi nod în papură, dar, dacă or­ganul de partid, care are obligaţia expresă de a conduce şi îndru­ma întreaga activitate de organizare ştiinţifi­că a producţiei şi a muncii, nu are o situa­ţie proprie (fără a face arhivă), nu cunoaşte stadiul în care se află fiecare studiu, cum mai poate fi vorba de controlul şi îndruma­rea politică competen­tă ? De altfel, comite­tul de partid a anali­zat această problemă numai la început, iar în perspectivă o va mai analiza după ter­minarea reviziei gene­rale la instalaţii, în lu­na octombrie a. c. Or, se ştie că succesul a­­cestei acţiuni de mare amploare poate fi asi­gurat numai printr-o preocupare perseve­rentă, continuă. Faptul că prima etapă — pri­vind elaborarea studii­lor tehnico-economice — s-a încheiat, nu în­seamnă nici pentru or­ganul de partid şi nici pentru serviciile teh­nice de resort luarea unei „vacanţe“ de re­laxare. Trebuie o în­drumare atentă, res­ponsabilă pentru îm­bunătăţirea în conti­nuare a studiilor ac­tuale, pentru transpu­nerea lor în practică — singura cale de a­­preciere a eficienţei oricărei măsuri. Este binecunoscută importanţa ce o are cercetarea ştiinţifică, atît cea fundamentală cit şi cea la nivelul întreprinderilor, cea a­­plicativă. In domeniul chimiei, poate mai mult decit în oricare altul, sint încă multe semne de întrebare, destule pete albe, un vast teren neexplorat la cunoaşterea căruia trebuie să fie mobili­zate toate forţele de specialitate. In această direcţie ce a făcut co­mitetul de partid ? Ia­tă două opinii : — In acest an comi­tetul de partid n-a a­­nalizat niciodată acti­vitatea de cercetare ştiinţifică — ne spune tov. Tiribă. — Este o problemă măruntă de care, cred eu, trebuie să se ocu­pe organizaţia de par­tid din sectorul res­pectiv. Comitetul de partid se ocupă de problemele mari — a­­firmă şi tov. Petru Henteş, şeful serviciu­lui plan, prezent la discuţie. Iată părerea unor persoane cu răspunde­re care afirmă că a­­cest nesecat izvor de progres tehnic şi eco­nomic — cercetarea ştiinţifică — este un „mărunţiş“. De altfel, nouă ni s-a prezentat un plan cu temele de M. BARDAŞAN (Continuare in pag. a 2-a) Pe tei ale muncii fie partid­ ă ! Proletari din toate tarile, uniţi-vă! TEflUfl ROSE ^Tgan^al^Comitetului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 218 (2.952) Sîmbătă, 16 septembrie 1967 4 pagini 25 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C.al P.C.R. a primit pe primul ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit vineri la amiază pe primul ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere au participat Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Mi­­hai Marinescu, ministrul indus­triei construcţiilor de maşini, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, adjunct al minis­trului afacerilor externe, Ion Drînceanu, ambasadorul României la Ankara. Primul ministru al Turciei a fost însoţit de Ihsan Sabri Cagla­­yangil, ministrul afacerilor exter­ne, Mehmet Turgut, ministrul in­dustriei, Refet Sezgin, ministrul energiei şi resurselor naturale, Kamuran Gurun, ambasadorul Turciei la Bucureşti, Kiter Turk­men, secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Turciei. Abordîndu-se problemele rela­ţiilor bilaterale dintre România şi Turcia, s-a exprimat aprecierea pozitivă asupra cursului favorabil pe care acestea le-au luat in ultimul timp şi dorinţa comună de a le extinde şi mai mult în vii­tor în avantajul ambelor ţări. Au fost, de asemenea, discutate pro­bleme ale situaţiei internaţionale) relevîndu-se că legăturile de cola-­ borare bazate pe principiile inde­pendenţei, suveranităţii, neames­tecului în treburile interne între state cu orînduiri politico-sociale diferite constituie o contribuţie importantă la crearea unui climat­ propice destinderii internaţionale.* A fost subliniată, totodată, însemi­nătatea dezvoltării relaţiilor de înţelegere şi bună vecinătate în­t­­re toate ţările din Balcani, de la continentul european şi din lumea întreagă, rolul tot mai mare pe care ţările mici şi mijlocii sunt chemate să-l joace în promovarea unor asemenea relaţii şi în solu­­ţionarea litigiilor internaţionale spre binele păcii şi progresului. După întrevedere, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu soţia, au oferit un de­­jun în onoarea primului ministru al Turciei şi a soţiei sale. (Agerpres). Vizita înaltului oaspete în regiunea Ploieşti Vineri dimineaţa, primul minis­tru al Turciei, Suleyman Demirel, însoţit de persoane oficiale româ­ne şi turce, a făcut o scurtă vizită în regiunea Ploieşti. Un prim popas a fost făcut­­ Rafinăria şi Complexul petrochi­mic de la Brazi. Oaspeţilor li s-a făcut o prezentare a profilului ac­tual şi caracteristicilor tehnice ale acestor importante obiective ale industriei româneşti. Au fost vizi­tate apoi unele secţii ale rafină­riei, printre care noua instalaţie de cracare catalitică. Premierul turc a adresat gazde­lor cuvinte de apreciere pentru tehnologia modernă şi dotarea teh­nică, exprimindu-şi în cartea de onoare admiraţia pentru faptul că instalaţiile româneşti produc a­proape toate derivatele petrolifera cunoscute astăzi în lume. Următorul obiectiv industrial vizitat a fost uzina de Utilaj pe­trolier ,,1 Mai“ din Ploieşti. Pe platoul întreprinderii se aflau ga­ta pentru expediere, în Turda, mai multe instalaţii de foraj ro­mâneşti. Tot aici, oaspeţii a­u asis­tat la o demonstraţie făcută cu­ puternica instalaţie de foraj P. 200-2 Dh. După vizitarea cîtorva secţii da producţie, premierul Suleyman Demirel a semnat în cartea de o­­noare a uzinei, uvînd şi mai marii succese celor 9.000 de făuritori de utilaj petrolier din­ uzina ploieş­­teană.­­ La amiază, oaspeţii s-au înapo­iat în Capitală, J­ ­Agerpres. Concursul internaţional­­ „George Enescu” După secţia de canto, vineri s-a încheiat etapa a II-a a Concursu­lui internaţional „George Enescu‘‘ şi la secţiile de vioară şi pian. Ultimii violonişti audiaţi au fost Anita Fischer (R. D. Germa­nă), Edward Polidi (Izrael), Elena Konstantinova Adjemova (U.R.S.S), şi Jurgen Pilz (R. D. Germană). La pian s-au prezentat în a­­ceeaşi dimineaţă: Samuel Smbato­­vici Alumian (U.R.S.S.), Odile Poisson (Franţa), Joseph Alfidi (S.U.A.), Anatoli Zalmanovici U­­gorski (U.R.S.S.) şi Pascal Marie Roge (Franţa). Juriile celor trei secţii urmează să stabilească pe candidaţii ad­mişi la ultima etapă. (Agerpres) TURUL CICLIST AL ROMÂNIEI IN ETAPA DE IERI, NICI O MODIFICARE IMPORTANTA ÎN CLASAMENT Azi cicliştii sosesc la Tg.-Mureş BRAŞOV 15 (prin telefon de la trimisul Agerpres A.­­ Berger). Cea de-a 4-a etapă a Turului ciclist al României, s-a disputat întrun minunat peisaj autumnal, pe şosele de munte, între oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Braşov. Rit­mul cursei a fost foarte viu, media orară excelentă, dar acţiuni decesive nu s-au pe­trecut astfel că nu au surve­nit modificări importante în clasament. De notat ambiţia echipei secunde a ţării noas­tre, care a furnizat şi ieri pe învingătorul de etapă, în per­soana talentatului rutier plo­ieştean Vasile Tudor. Clasamentul etapei: 1. Vasi­le Tudor a străbătut 131 km în 3h 11'45“ (medie orară 40,993 km); 2. Kazmierczak (R.D.G.) acelaşi timp; 3. Van Schalen (Olanda) 3h 11’46“ şi în acelaşi timp Michein, Moi­­ceanu, Emanuelssen, Bors­­chel, Ciumeti, C. Nielsen, Gri­­gore, Ardeleanu etc. In clasamentul general in­dividual conduce Emil Rusu (România), urmat de Prinsen (Olanda), Ziegler (România), Zelenka (Cehoslovacia) toţi la 17", Ciumeti (România) la 23“, Borschel (R.D.G.), Gh. Suciu (România), Gera (Ro­mânia) la 53“. Pe echipe în frunte se află România II. Astăzi se aleargă etapa a 5-a Braşov — Tg.­­Mureş (170 km). Cicliştii vor sosi la Tg.-Mureş în jurul orei 17.

Next