Steaua Roşie, octombrie 1967 (Anul 18, nr. 231-256)

1967-10-18 / nr. 245

Măsuri deosebit de importante ^ ^an pentru îmbunătățirea i * condiţiilor de locuit ale populaţiei Mari înlesniri la construirea sau cumpă­rarea de locuinţe Mă număr printre sutele de cetăţeni din oraşul Tg.-Mureş care locuiesc in apartamente proprietate personală, con­struite cu sprijinul statului. Sunt deosebit de recunoscător partidului şi statului pentru sprijinul pe care-l acordă oa­menilor muncii în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de lo­cuit. Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967 cu privire la dezvoltarea construcţiei de locuinţe, îm­bunătăţirea administrării şi în­treţinerii fondului locativ şi noul regim al chiriilor vine să stimuleze extinderea construc­ţiei de locuinţe proprietate personală cu sprijinul statului, prin acordarea de credite pe termen lung şi atribuirea de terenuri pentru construcţii. Hotărîrea prevede o serie de înlesniri pentru cei cu salarii mici, atît în privinţa măririi avansului în cadrul valorii construcţiei cît şi duratei de rambursare a creditului. Bu­năoară, pentru cei cu salarii pînă la 1.500 lei, avansul mi­nim este de 20 la sută din pre­ţul de deviz, iar durata ram­bursării creditului merge pînă la 25 de ani. Eu am încheiat contractul pentru construirea locuinţei în septembrie 1966. In luna iu­nie a acestui an locuinţa a fost gata şi m-am mutat în ea. Are două camere şi depen­dinţe. Este confortabilă. Lo­cuinţa este scutită de impozit timp de 10 ani. Plătesc lunar o rată de 240 de lei, timp de 15 ani. Trebuie să spun că înainte de a avea această lo­cuinţă am stat timp de doi ani cu soţia şi cu copilul într-o cameră mică, cît e bucătăria noastră in calitate de subchi­­riaş, plătind lunar o chirie de 300 lei. Consider că măsurile preconizate de partid privind construcţia şi cumpărarea de locuinţe personale, precum şi noul regim al chiriilor sunt binevenite. Ele vor duce la dezvoltarea construcţiilor de locuinţe, la mai buna îngrijire a imobilelor, la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale oame­nilor muncii. ADAM SAMUILA muncitor dogar la O.O.V.L.F. Tg.-Mureş (Continuare in pag. a 3-a) Cu fiecare an, în oraşul Tg.­­Mureş, ca de altfel în întrea­ga ţară, a crescut considerabil fondul locativ proprietate de stat. Mii de oameni ai mun­cii au primit locuinţe noi, con­fortabile. Concomitent cu dez­voltarea fondului locativ, în aceeaşi măsură au crescut şi sumele alocate pentru admi­nistrarea şi întreţinerea lo­cuinţelor. Aşa cum se arată intr-un capitol din Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a. c., cu privi­re la noul regim al chiriilor, numai în perioada 1960— 1966, statul a cheltuit pentru reparaţia­ şi administrarea fon­dului locativ 2,6 miliarde lei. In aceeaşi perioadă, din chirii­le încasate s-a putut acoperi numai 35—40 la sută din cheltuielile unităţilor de gos­podărire locativă. Numai din cele două cifre amintite se desprinde faptul că nivelul chiriilor este scăzut, faţă de cel al cheltuielilor pentru administrare şi între­ţinere. Nivelul scăzut rezidă şi din necuprinderea în calculul chi­riilor a dependinţelor (bucătă­­riaie, cămară, verandă­rie, etc.) care, zic eu, şi practic am constatat, necesită chel­tuieli de întreţinere la inter­vale mai mici decît pentru dormitoare sau sufragerii. A­­ceasta pe de o parte. Pe de altă parte, tariful actual de 1,20—1,50 lei pe metru pătrat a fost stabilit la nivelul sa­lariului mediu din 1953, adi­că la 447 lei. In perioada ca­re a trecut de atunci, prin măsurile luate de partid şi guvern, salariul mediu a cres­cut continuu, ajungînd în pre­zent la 1.244 lei. Cu alte cu­vinte faţă de anul 1953 e a­­proape de trei ori mai mare. Nivelul chiriei însă a rămas acelaşi. Iată, aşadar, numai cîteva exemple care demonstrează necesitatea stabilirii unui nou regim al chiriilor, care să fie în concordanţă cu creşterea salariului mediu, cu cheltuie­lile pentru reparaţia, pentru întreţinerea şi administrarea fondului locativ. Trebuie sub­liniat faptul că aplicarea nou­lui regim al chiriilor are loc concomitent cu mărirea sala­riilor. ILIE CIORBA tehnician la Iprofil „23 August"“ din Tg.-Mureş Oreglementare binevenită Am studiat cu mare atenţie Ho­­te, înfiinţîndu-se cartiere întregi tărîrea plenarei C.C. al P.C.R. ca cele din 7 Noiembrie, Aleea din 5—6 octombrie 1967 cu pri- Carpaţi, Nicolae Bălcescu, Tudor vine la dezvoltarea construcţiei Vladimirescu şi altele. Astfel, ca de locuinţe, îmbunătăţirea admi- urmare a dezvoltării construcţiei instrării şi întreţinerii fondului de locuinţe, in prezent I.G.L. Tg.­­locativ şi noul regim al chiriilor. Mureş are în administrare şi in- Măsurile prevăzute în această ho­­treţinere locuinţe pentru un ho­­tărîre reflectă grija şi preocupă­ măr de peste 11.000 de familii, file partidului şi statului pentru Statul cheltuieşte anual fonduri continua îmbunătăţire a condiţii­ însemnate atît pentru construcţia lor de locuit ale populaţiei­ de locuinţe cit şi pentru adminiis-Şi la Tg.-Mureş ca şi în toate trarea întreţinerea fondului la­oraşele din patria noastră, în ul­ multor clădiri proprietate de stat, timii ani construcţia de locuinţe in sperial a celor vechi, nu este a cunoscut o mare amploare, corespunzătoare. Nerepararea la S-au construit mii de apartamen­­timP a locuințelor, în unele ca Chiria, pe baze realiste zuri datorită insuficientei preocu­pări, în altele din lipsa de mate­riale, contribuie la deteriorarea­­ prematură a unor imobile. Modul în care sunt în prezent administrate locuinţele este deo­sebit de costisitor. Chiriile pe ca­re le încasăm nu acoperă decît în foarte mică măsură cheltuielile de întreţinere şi reparaţii. In ora­şul Tg.-Mureş, de pildă, în timp ce chiriile reprezintă anual doar 5.700.000 lei, cheltuielile pentru administrarea şi întreţinerea lo­cuinţelor se urcă la 19 milioane lei. Conform actualului regim al chiriilor, locatarii plătesc chirie numai pentru suprafaţa locuibi­lă. Ori cele mai mari cheltuieli se efectuează cu întreţinerea şi re­pararea dependinţelor, îndeosebi a băilor, bucătăriilor etc. Consi­der binevenită măsura privind calcularea chiriei şi după supra­faţa dependinţelor, gradul de con­fort şi zona de amplasare a lo­cuinţei în cadrul oraşului. De a­­semenea, consider foarte bună măsura de a se reţine chiria cu prilejul plăţii salariilor. Pînă acum, cu toate că chiria este foarte mică, mulţi locatari neglijează să se achite la timp de această obligaţie. De exemplu, în prezent avem 1.152 de chiriaşi în OLGA SZÉKELY contabil-şef la I.G.L. Tg.-Mureş (Continuare in pag. a 3-a) Ciad e mai frumoasă Sovata, vara sau toamna? Greu de răspuns la această întrebare, pentru că şi în anotimpul ruginirii frunzelor, vestita staţiune îşi păstrează întreaga splendoare. Proletari din toate ţările, uniți-văl TEAUA RO Organ al Comitetului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 245 (2.979) | Miercuri, 18 octombrie 1967 4 pagini 25 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit marţi, 17 oc­tombrie, pe ambasado­rul extraordinar şi plenipotenţiar al Re­publicii Islamice Pa­kistan în Republica Socialistă România, Jamsheed K. A. Mar­ker, în audiență de prezentare. Cu această ocazie, a avut loc o convorbire cordială. Preşedintele Consiliului de Miniştri a primit pe prinţul Gholam Reza Pahlavi Preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­­ghe Maurer, a primit marţi la amiază pe Alteţa Sa prinţul Gho­lam Reza Pahlavi, ca­re, împreună cu soţia, prinţesa Manige, face o vizită de prietenie în ţara noastră. La primire, care s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială, au participat Anghel A­­lexe, preşedintele Con­siliului Naţional pen­tru Educaţie Fizică şi Sport, şi Ion Drăgan, secretar general al Consiliului de Miniştri. Au fost prezenţi, de asemenea, S. H. V. Sanandaji, ambasado­rul Iranului la Bucu­reşti, şi Abbas Gui­­lanchah, şambelanul Curţii Imperiale. Preşedintele Consi­liului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a oferit un dejun în o­­noarea prinţului Gho­lam Reza Pahlavi şi a prinţesei Maniye. (Agerpres) i­ Editura politică AU APĂRUT : Hotărîrea Plenarei Co­mitetului Central al Parti­dului Comunist Român din 5-6 octombrie 1967 cu pri­vire la îmbunătăţirea sis­temului de salarizare şi majorarea salariilor. 32 pagini 0,75 lei. Hotărîrea Plenarei Co­mitetului Central al Parti­dului Comunist Român din 5-6 octombrie 1967 cu pri­vire la dezvoltarea con­strucţiei de locuinţe, îmbu­nătăţirea administrării şi întreţinerii fondului loca­tiv şi noul regim al chi­riilor. 32 pagini 0,75 lei. Broşurile au fost tipărite în tiraje de masă. Vor fi realizate sarcinile anuale în sectorul creşterii animalelor ? — Acum cînd pînă la finele a­­nului au rămas mai puţin de trei luni, este interesant să a­­flăm care este situaţia princi­palilor indicatori de plan din sectorul zootehnic, dacă există garanţia realizării lor, dacă în această direcţie este conjuga­tă preocuparea şi răspunderea tuturor factorilor interesaţi. — îndeplinirea indicatorilor de plan în zootehnie prezintă importanţă nu numai pentru activitatea economică din a­­cest an, ci şi pentru cea din a­­nul viitor şi pentru toţi anii care urmează. Mă refer în pri­mul rînd la realizarea efecti­velor matcă de care depinde sporirea în viitor a producţiei de lapte şi carne. Consiliul a­­gricol raional, în colaborare cu Uniunea raională a C.A.P., au analizat în fiecare lună acti­vitatea ce se desfăşoară în fer­me, iar prin medicii veterinari de circumscripţie şi prin cei­lalţi specialişti din unităţi am urmărit ca indicaţiile şi îndru­mările date să fie puse în prac­tică. Am acţionat în principal în două direcţii şi anume: a îmbunătăţirii îngrijirii şi fu­rajării animalelor, a creşterii natalităţii. Desigur că aceste Interviu cu dr. IOAN DEAC, vicepreşedinte al Consiliului agricol raional Reghin două aspecte nu au fost sin­gurele noastre preocupări. Aş mai putea pomeni că am ur­mărit în fiecare unitate intro­ducerea şi îmbunătăţirea evi­denţelor asupra mişcării efec­tivelor şi a productivităţii lor, lotizarea vacilor şi viţelelor, a­­sigurarea unei furajări confor­me scopului urmărit, organiza­rea reproducţiei pe bază de fi­şe pentru fiecare animal în parte, coordonarea eforturilor pentru prevenirea şi comba­terea cazurilor de sterilitate sau infecunditate. Reformarea de la reproducţie a unor vaci şi viţele a fost făcută în limi­tele admise şi numai pentru acele exemplare care cu toate tratamentele aplicate nu au putut fi refăcute. Reformarea a fost condiţionată în toate cazurile de obligaţii precise pentru conducătorii de unităţi de a asigura înlocuirea exem­plarelor scoase din efective cu altele din producţie proprie şi prin cumpărări.­­ Aceste măsuri şi preocupări nu au rămas desigur fără re­zultate. Precizaţi totuşi care este situaţia actuală în realiza­rea efectivelor de bovine şi în special al vacilor şi junincilor. — La data de 30 septembrie, cooperativele agricole dispu- Interviu consemnat de­ ing. M. BÂLDEANU (Continuare în pag. a 3-a) Primul ministru al Republicii India, Indi­ra Gandhi, împreună cu celelalte persoane oficiale indiene, a fă­cut în cursul zilei de marţi o vizită în regiu­nea Ploieşti. Primul ministru al Indiei a fost însoţit de Alexan­dru Roabă, ministrul petrolului, Mihai Ma­rin, adjunct al minis­trului afacerilor exter­ne, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României în India, de funcţio­nari superiori din Mi­nisterul Afacerilor Ex­terne. Un prim popas a fost făcut la Rafinăria şi Combinatul petro­chimic — Brazi, unde oaspeţii au fost întîm­­pinaţi de Nicolae Tă­­bîrcă, preşedintele Co­mitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Ploieşti, Ghe­orghe Caranfil, ad­junct al ministrului industriei chimice, şi membri ai conducerii celor două întreprin­deri. Directorul gene­ral al Rafinăriei Brazi, Bujor Olteanu, şi di­rectorul tehnic al Com­binatului petrochimic, Valentin Ioniţă, au prezentat principalele secţii şi produsele aces­tor mari unităţi ale in­dustriei petroliere şi chimice româneşti. Vizitînd secţia de distilare atmosferică şi în vid, oaspeţii s-au interesat îndeaproape de parametrii de func­ţionare a instalaţiilor, deoarece o secţie ase­mănătoare, însă cu o capacitate mai mică, realizată de industria românească se află în funcţiune la Gauhati, prima rafinărie din sectorul de stat al In­diei, construită după proiecte şi cu utilaje româneşti. De aseme­nea, oaspeţii au mani­festat interes pentru instalaţiile de reforma­re catalitică, care func­ţionează la Rafinăria Brazi; în urma unui contract încheiat re­cent, instalaţii de acest fel vor fi livrate In­diei de industria ţării noastre pentru rafină­ria ce se construieşte la Haldia. Premierul indian şi ceilalţi oas­peţi au vizitat, în con­tinuare, fabricile de olefine şi polietilenă din Combinatul petro­chimic, ale cărui pro­duse sunt cunoscute şi în India. S-a vizitat apoi Uzi­na de utilaj petrolier (Continuare în pag. a 4-a) Peisajul industrial al oraşului Tg.-Mureş se lărgeşte an de an, prin noi construcţii. Fotografia noastră are în prim plan Fabrica de pro­duse lactate . Muzeul Brukenthal la 150 de ani Muzeul Brukenthal împli­neşte venerabila virsta de 150 de ani. Aniversarea constituie un eveniment de seamă in viaţa culturală a ţării noastre. Palatul sibian , care adăpos­tea o colecţie de artă încă de la 1790, a devenit muzeu pu­blic în 1817 prin dispoziţia testamentară a baronului Sa­muel von Brukenthal. El cu­prindea încă de pe atunci un fond bogat, alcătuit din 1.090 tablouri, peste 400 de gravuri, piese de numismatică şi mine­ralogie, obiecte de arheologie, precum şi o bibliotecă. Valorificarea ştiinţifică a colecţiei a început pe la sfîrşi­­tul secolului XIX. In 1894 cer­cetătorul vienez Theodor von Frimmel publică primele stu­dii despre galerie şi identifică o serie de opere, printre care şi vestitul portret al unui om cu tichie albastră de Jan van Eyck. Dezvoltîndu-se neîncetat de-a lungul deceniilor prin donaţii, achiziţii şi comasări, colecţiile muzeului se îmbogă­ţesc treptat cu piese etnogra­fice de artă populară (în care au fost înglobate şi colecţiile asociaţiei Astra), cu documente istorice şi arheologice cît şi cu bogate materiale de ştiinţe naturale. Muzeul este astăzi organizat pe baze ştiinţifice, lucrările fiind judicios selectate. Aici funcţionează secţii de artă plastică, artă populară, ştiinţe­le naturii, istorie, precum şi bibliotecă. Cea mai importan­tă este secția de artă plastică (in care ponderea o defin ta­blourile străine) ilustrată cu opere din secolele XVII— XVIII. Fondul de bază al ga­leriei Brukenthal, care poate fi considerată ca una din cele mai importante colecţii de pictură barocă din această parte a continentului, îl con­stituie pictura flamandă şi o­­landeză (peste 600 tablouri) şi cea italiană. Au fost descope­rite tablouri necunoscute sau considerate dispărute de Van Eyck, Hans Menling, Antonel­­lo da Messina, Lorenzo Lotto, Jor Daens etc. Galeria dispune şi de un ma­re număr de lucrări ale pic­torilor români: realiştii C. Lecca, I. Negulici, C. D. Ro­senthal, Theodor, Aman; clasi­cii — N. Grigorescu, I. Andre­­escu, Şt. Luchian; modernii — N. Dărăscu, C. Ressu, I. Iser, Pallady, Tonitza şi contempo­ranii — C. Baba, Ciucurencu, Ghiaţă. De asemenea, muzeul adăposteşte sculpturi valo­roase de D. Paciurea, I. Jalea şi Vida Geza. Pe al doilea loc ca importan­ţă artistică şi ştiinţifică se află secţia de artă populară (circa 20.000 obiecte), care se ocupă cu prioritate de sudul Transil­vaniei, Nordul Olteniei şi Mun­teniei, căutind să reprezinte ceea ce este tipic in arta popu­lară din Valea Sebeşului şi Zo­na Orăştiei, Pădureni şi Haţeg, Valea Jiului, Valea Oltului şi Tirnavele, zonele de pe versan­­tul sudic al Carpaţilor şi Banat. Dezvoltîndu-se impetuos, muzeul Brukenthal devine tot mai cunoscut nu numai pentru vizitatorii care îi trec pragul (peste 200.000 anual), dar şi pentru cei care urmăresc ex­poziţiile temporale pe care le organizează în oraşele ţării sau in străinătate (Veneţia, Milano, Dresda, Budapesta etc.). Piesele din secfia de artă populară au dus faima simţului artistic al ţăranului nostru pînă în Viet­nam sau China, Danemarca sau Olanda. Prin vastitatea colecţiilor ca­re deţine şi calitatea lor, Bru­­kenb­all se situează pe al doilea loc intre muzeele de ar­tă ale ţării, după Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România. La 150 de ani, acest vechi şi important centru cultural al ţării continuă să se manifeste din ce in ce mai viguros in viața noastră culturală. TH. MATEESCU redactor la Agerpres

Next