Steaua Roşie, octombrie 1967 (Anul 18, nr. 231-256)
1967-10-18 / nr. 245
Măsuri deosebit de importante ^ ^an pentru îmbunătățirea i * condiţiilor de locuit ale populaţiei Mari înlesniri la construirea sau cumpărarea de locuinţe Mă număr printre sutele de cetăţeni din oraşul Tg.-Mureş care locuiesc in apartamente proprietate personală, construite cu sprijinul statului. Sunt deosebit de recunoscător partidului şi statului pentru sprijinul pe care-l acordă oamenilor muncii în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de locuit. Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967 cu privire la dezvoltarea construcţiei de locuinţe, îmbunătăţirea administrării şi întreţinerii fondului locativ şi noul regim al chiriilor vine să stimuleze extinderea construcţiei de locuinţe proprietate personală cu sprijinul statului, prin acordarea de credite pe termen lung şi atribuirea de terenuri pentru construcţii. Hotărîrea prevede o serie de înlesniri pentru cei cu salarii mici, atît în privinţa măririi avansului în cadrul valorii construcţiei cît şi duratei de rambursare a creditului. Bunăoară, pentru cei cu salarii pînă la 1.500 lei, avansul minim este de 20 la sută din preţul de deviz, iar durata rambursării creditului merge pînă la 25 de ani. Eu am încheiat contractul pentru construirea locuinţei în septembrie 1966. In luna iunie a acestui an locuinţa a fost gata şi m-am mutat în ea. Are două camere şi dependinţe. Este confortabilă. Locuinţa este scutită de impozit timp de 10 ani. Plătesc lunar o rată de 240 de lei, timp de 15 ani. Trebuie să spun că înainte de a avea această locuinţă am stat timp de doi ani cu soţia şi cu copilul într-o cameră mică, cît e bucătăria noastră in calitate de subchiriaş, plătind lunar o chirie de 300 lei. Consider că măsurile preconizate de partid privind construcţia şi cumpărarea de locuinţe personale, precum şi noul regim al chiriilor sunt binevenite. Ele vor duce la dezvoltarea construcţiilor de locuinţe, la mai buna îngrijire a imobilelor, la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii. ADAM SAMUILA muncitor dogar la O.O.V.L.F. Tg.-Mureş (Continuare in pag. a 3-a) Cu fiecare an, în oraşul Tg.Mureş, ca de altfel în întreaga ţară, a crescut considerabil fondul locativ proprietate de stat. Mii de oameni ai muncii au primit locuinţe noi, confortabile. Concomitent cu dezvoltarea fondului locativ, în aceeaşi măsură au crescut şi sumele alocate pentru administrarea şi întreţinerea locuinţelor. Aşa cum se arată intr-un capitol din Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a. c., cu privire la noul regim al chiriilor, numai în perioada 1960— 1966, statul a cheltuit pentru reparaţia şi administrarea fondului locativ 2,6 miliarde lei. In aceeaşi perioadă, din chiriile încasate s-a putut acoperi numai 35—40 la sută din cheltuielile unităţilor de gospodărire locativă. Numai din cele două cifre amintite se desprinde faptul că nivelul chiriilor este scăzut, faţă de cel al cheltuielilor pentru administrare şi întreţinere. Nivelul scăzut rezidă şi din necuprinderea în calculul chiriilor a dependinţelor (bucătăriaie, cămară, verandărie, etc.) care, zic eu, şi practic am constatat, necesită cheltuieli de întreţinere la intervale mai mici decît pentru dormitoare sau sufragerii. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte, tariful actual de 1,20—1,50 lei pe metru pătrat a fost stabilit la nivelul salariului mediu din 1953, adică la 447 lei. In perioada care a trecut de atunci, prin măsurile luate de partid şi guvern, salariul mediu a crescut continuu, ajungînd în prezent la 1.244 lei. Cu alte cuvinte faţă de anul 1953 e aproape de trei ori mai mare. Nivelul chiriei însă a rămas acelaşi. Iată, aşadar, numai cîteva exemple care demonstrează necesitatea stabilirii unui nou regim al chiriilor, care să fie în concordanţă cu creşterea salariului mediu, cu cheltuielile pentru reparaţia, pentru întreţinerea şi administrarea fondului locativ. Trebuie subliniat faptul că aplicarea noului regim al chiriilor are loc concomitent cu mărirea salariilor. ILIE CIORBA tehnician la Iprofil „23 August"“ din Tg.-Mureş Oreglementare binevenită Am studiat cu mare atenţie Hote, înfiinţîndu-se cartiere întregi tărîrea plenarei C.C. al P.C.R. ca cele din 7 Noiembrie, Aleea din 5—6 octombrie 1967 cu pri- Carpaţi, Nicolae Bălcescu, Tudor vine la dezvoltarea construcţiei Vladimirescu şi altele. Astfel, ca de locuinţe, îmbunătăţirea admi- urmare a dezvoltării construcţiei instrării şi întreţinerii fondului de locuinţe, in prezent I.G.L. Tg.locativ şi noul regim al chiriilor. Mureş are în administrare şi in- Măsurile prevăzute în această hotreţinere locuinţe pentru un hotărîre reflectă grija şi preocupă măr de peste 11.000 de familii, file partidului şi statului pentru Statul cheltuieşte anual fonduri continua îmbunătăţire a condiţii însemnate atît pentru construcţia lor de locuit ale populaţiei de locuinţe cit şi pentru adminiis-Şi la Tg.-Mureş ca şi în toate trarea întreţinerea fondului laoraşele din patria noastră, în ul multor clădiri proprietate de stat, timii ani construcţia de locuinţe in sperial a celor vechi, nu este a cunoscut o mare amploare, corespunzătoare. Nerepararea la S-au construit mii de apartamentimP a locuințelor, în unele ca Chiria, pe baze realiste zuri datorită insuficientei preocupări, în altele din lipsa de materiale, contribuie la deteriorarea prematură a unor imobile. Modul în care sunt în prezent administrate locuinţele este deosebit de costisitor. Chiriile pe care le încasăm nu acoperă decît în foarte mică măsură cheltuielile de întreţinere şi reparaţii. In oraşul Tg.-Mureş, de pildă, în timp ce chiriile reprezintă anual doar 5.700.000 lei, cheltuielile pentru administrarea şi întreţinerea locuinţelor se urcă la 19 milioane lei. Conform actualului regim al chiriilor, locatarii plătesc chirie numai pentru suprafaţa locuibilă. Ori cele mai mari cheltuieli se efectuează cu întreţinerea şi repararea dependinţelor, îndeosebi a băilor, bucătăriilor etc. Consider binevenită măsura privind calcularea chiriei şi după suprafaţa dependinţelor, gradul de confort şi zona de amplasare a locuinţei în cadrul oraşului. De asemenea, consider foarte bună măsura de a se reţine chiria cu prilejul plăţii salariilor. Pînă acum, cu toate că chiria este foarte mică, mulţi locatari neglijează să se achite la timp de această obligaţie. De exemplu, în prezent avem 1.152 de chiriaşi în OLGA SZÉKELY contabil-şef la I.G.L. Tg.-Mureş (Continuare in pag. a 3-a) Ciad e mai frumoasă Sovata, vara sau toamna? Greu de răspuns la această întrebare, pentru că şi în anotimpul ruginirii frunzelor, vestita staţiune îşi păstrează întreaga splendoare. Proletari din toate ţările, uniți-văl TEAUA RO Organ al Comitetului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 245 (2.979) | Miercuri, 18 octombrie 1967 4 pagini 25 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit marţi, 17 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Islamice Pakistan în Republica Socialistă România, Jamsheed K. A. Marker, în audiență de prezentare. Cu această ocazie, a avut loc o convorbire cordială. Preşedintele Consiliului de Miniştri a primit pe prinţul Gholam Reza Pahlavi Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi la amiază pe Alteţa Sa prinţul Gholam Reza Pahlavi, care, împreună cu soţia, prinţesa Manige, face o vizită de prietenie în ţara noastră. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au participat Anghel Alexe, preşedintele Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, şi Ion Drăgan, secretar general al Consiliului de Miniştri. Au fost prezenţi, de asemenea, S. H. V. Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti, şi Abbas Guilanchah, şambelanul Curţii Imperiale. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a oferit un dejun în onoarea prinţului Gholam Reza Pahlavi şi a prinţesei Maniye. (Agerpres) i Editura politică AU APĂRUT : Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 5-6 octombrie 1967 cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorarea salariilor. 32 pagini 0,75 lei. Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 5-6 octombrie 1967 cu privire la dezvoltarea construcţiei de locuinţe, îmbunătăţirea administrării şi întreţinerii fondului locativ şi noul regim al chiriilor. 32 pagini 0,75 lei. Broşurile au fost tipărite în tiraje de masă. Vor fi realizate sarcinile anuale în sectorul creşterii animalelor ? — Acum cînd pînă la finele anului au rămas mai puţin de trei luni, este interesant să aflăm care este situaţia principalilor indicatori de plan din sectorul zootehnic, dacă există garanţia realizării lor, dacă în această direcţie este conjugată preocuparea şi răspunderea tuturor factorilor interesaţi. — îndeplinirea indicatorilor de plan în zootehnie prezintă importanţă nu numai pentru activitatea economică din acest an, ci şi pentru cea din anul viitor şi pentru toţi anii care urmează. Mă refer în primul rînd la realizarea efectivelor matcă de care depinde sporirea în viitor a producţiei de lapte şi carne. Consiliul agricol raional, în colaborare cu Uniunea raională a C.A.P., au analizat în fiecare lună activitatea ce se desfăşoară în ferme, iar prin medicii veterinari de circumscripţie şi prin ceilalţi specialişti din unităţi am urmărit ca indicaţiile şi îndrumările date să fie puse în practică. Am acţionat în principal în două direcţii şi anume: a îmbunătăţirii îngrijirii şi furajării animalelor, a creşterii natalităţii. Desigur că aceste Interviu cu dr. IOAN DEAC, vicepreşedinte al Consiliului agricol raional Reghin două aspecte nu au fost singurele noastre preocupări. Aş mai putea pomeni că am urmărit în fiecare unitate introducerea şi îmbunătăţirea evidenţelor asupra mişcării efectivelor şi a productivităţii lor, lotizarea vacilor şi viţelelor, asigurarea unei furajări conforme scopului urmărit, organizarea reproducţiei pe bază de fişe pentru fiecare animal în parte, coordonarea eforturilor pentru prevenirea şi combaterea cazurilor de sterilitate sau infecunditate. Reformarea de la reproducţie a unor vaci şi viţele a fost făcută în limitele admise şi numai pentru acele exemplare care cu toate tratamentele aplicate nu au putut fi refăcute. Reformarea a fost condiţionată în toate cazurile de obligaţii precise pentru conducătorii de unităţi de a asigura înlocuirea exemplarelor scoase din efective cu altele din producţie proprie şi prin cumpărări. Aceste măsuri şi preocupări nu au rămas desigur fără rezultate. Precizaţi totuşi care este situaţia actuală în realizarea efectivelor de bovine şi în special al vacilor şi junincilor. — La data de 30 septembrie, cooperativele agricole dispu- Interviu consemnat de ing. M. BÂLDEANU (Continuare în pag. a 3-a) Primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, împreună cu celelalte persoane oficiale indiene, a făcut în cursul zilei de marţi o vizită în regiunea Ploieşti. Primul ministru al Indiei a fost însoţit de Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României în India, de funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Un prim popas a fost făcut la Rafinăria şi Combinatul petrochimic — Brazi, unde oaspeţii au fost întîmpinaţi de Nicolae Tăbîrcă, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Ploieşti, Gheorghe Caranfil, adjunct al ministrului industriei chimice, şi membri ai conducerii celor două întreprinderi. Directorul general al Rafinăriei Brazi, Bujor Olteanu, şi directorul tehnic al Combinatului petrochimic, Valentin Ioniţă, au prezentat principalele secţii şi produsele acestor mari unităţi ale industriei petroliere şi chimice româneşti. Vizitînd secţia de distilare atmosferică şi în vid, oaspeţii s-au interesat îndeaproape de parametrii de funcţionare a instalaţiilor, deoarece o secţie asemănătoare, însă cu o capacitate mai mică, realizată de industria românească se află în funcţiune la Gauhati, prima rafinărie din sectorul de stat al Indiei, construită după proiecte şi cu utilaje româneşti. De asemenea, oaspeţii au manifestat interes pentru instalaţiile de reformare catalitică, care funcţionează la Rafinăria Brazi; în urma unui contract încheiat recent, instalaţii de acest fel vor fi livrate Indiei de industria ţării noastre pentru rafinăria ce se construieşte la Haldia. Premierul indian şi ceilalţi oaspeţi au vizitat, în continuare, fabricile de olefine şi polietilenă din Combinatul petrochimic, ale cărui produse sunt cunoscute şi în India. S-a vizitat apoi Uzina de utilaj petrolier (Continuare în pag. a 4-a) Peisajul industrial al oraşului Tg.-Mureş se lărgeşte an de an, prin noi construcţii. Fotografia noastră are în prim plan Fabrica de produse lactate . Muzeul Brukenthal la 150 de ani Muzeul Brukenthal împlineşte venerabila virsta de 150 de ani. Aniversarea constituie un eveniment de seamă in viaţa culturală a ţării noastre. Palatul sibian , care adăpostea o colecţie de artă încă de la 1790, a devenit muzeu public în 1817 prin dispoziţia testamentară a baronului Samuel von Brukenthal. El cuprindea încă de pe atunci un fond bogat, alcătuit din 1.090 tablouri, peste 400 de gravuri, piese de numismatică şi mineralogie, obiecte de arheologie, precum şi o bibliotecă. Valorificarea ştiinţifică a colecţiei a început pe la sfîrşitul secolului XIX. In 1894 cercetătorul vienez Theodor von Frimmel publică primele studii despre galerie şi identifică o serie de opere, printre care şi vestitul portret al unui om cu tichie albastră de Jan van Eyck. Dezvoltîndu-se neîncetat de-a lungul deceniilor prin donaţii, achiziţii şi comasări, colecţiile muzeului se îmbogăţesc treptat cu piese etnografice de artă populară (în care au fost înglobate şi colecţiile asociaţiei Astra), cu documente istorice şi arheologice cît şi cu bogate materiale de ştiinţe naturale. Muzeul este astăzi organizat pe baze ştiinţifice, lucrările fiind judicios selectate. Aici funcţionează secţii de artă plastică, artă populară, ştiinţele naturii, istorie, precum şi bibliotecă. Cea mai importantă este secția de artă plastică (in care ponderea o defin tablourile străine) ilustrată cu opere din secolele XVII— XVIII. Fondul de bază al galeriei Brukenthal, care poate fi considerată ca una din cele mai importante colecţii de pictură barocă din această parte a continentului, îl constituie pictura flamandă şi olandeză (peste 600 tablouri) şi cea italiană. Au fost descoperite tablouri necunoscute sau considerate dispărute de Van Eyck, Hans Menling, Antonello da Messina, Lorenzo Lotto, Jor Daens etc. Galeria dispune şi de un mare număr de lucrări ale pictorilor români: realiştii C. Lecca, I. Negulici, C. D. Rosenthal, Theodor, Aman; clasicii — N. Grigorescu, I. Andreescu, Şt. Luchian; modernii — N. Dărăscu, C. Ressu, I. Iser, Pallady, Tonitza şi contemporanii — C. Baba, Ciucurencu, Ghiaţă. De asemenea, muzeul adăposteşte sculpturi valoroase de D. Paciurea, I. Jalea şi Vida Geza. Pe al doilea loc ca importanţă artistică şi ştiinţifică se află secţia de artă populară (circa 20.000 obiecte), care se ocupă cu prioritate de sudul Transilvaniei, Nordul Olteniei şi Munteniei, căutind să reprezinte ceea ce este tipic in arta populară din Valea Sebeşului şi Zona Orăştiei, Pădureni şi Haţeg, Valea Jiului, Valea Oltului şi Tirnavele, zonele de pe versantul sudic al Carpaţilor şi Banat. Dezvoltîndu-se impetuos, muzeul Brukenthal devine tot mai cunoscut nu numai pentru vizitatorii care îi trec pragul (peste 200.000 anual), dar şi pentru cei care urmăresc expoziţiile temporale pe care le organizează în oraşele ţării sau in străinătate (Veneţia, Milano, Dresda, Budapesta etc.). Piesele din secfia de artă populară au dus faima simţului artistic al ţăranului nostru pînă în Vietnam sau China, Danemarca sau Olanda. Prin vastitatea colecţiilor care deţine şi calitatea lor, Brukenball se situează pe al doilea loc intre muzeele de artă ale ţării, după Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România. La 150 de ani, acest vechi şi important centru cultural al ţării continuă să se manifeste din ce in ce mai viguros in viața noastră culturală. TH. MATEESCU redactor la Agerpres